Istoriile lui Roderick

Mai 31, 2012

Salmoxis

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:34 pm

Numele zeului (sau „daimonului”) geţilor apare în această formă – Salmoxis- în anumite ediţii ale „Istoriilor” lui Herodot.

Aş lega forma „Salmoxis” de unul din aspectele cultului său, relevat în  „Charmides”, dialogul lui Platon: descântecele, practicate de „medicii traci ai lui Zalmoxis”.

„Salmoxis” ar putea fi un derivat într-o limbă satem al rădăcinii *k(‘)ēl-  „invocation; to charm” (v.gr. kēléō „a încânta, a domoli”, kēlēthnós „încântare”, lat. calumnia ).

Salmoxis -omul şi reformatorul religios- ar putea fi un „incantator”, acesta fiindu-i şi înţelesul numelui.

O „magie sonoră” -prin cuvinte şi cântec- era proprie (şi) altui cult de origine tracă, cel orfic; iar numele lui Orfeu cred că provine, după cum am menţionat, din PIE *erkʷ- „to glorify, to sing of”. În spaţiul Peninsulei Balcanice acest gen de manifestări religioase pare că era puternic asociat tracilor.

*

Nu este (?) atestată o eventuală formă paralelă Samolxis ( cf. prezenţei alternative în surse a numelor Zalmoxis/ Zamolxis ).

Dacă aş întâlni această variantă, nu aş exclude posibilitatea ca ea să fie o variantă „satem” a lui Camulos, zeu al războiului la gali. Originea acestuia ar fi PIE *k’ama-   „to get tired” ( din care sanscr. śímyati `to cut up, prepare (a sacrificial victim)’ ).

Numele zeului războiului la daci rămâne încă un mister.

Posibilitatea ca Zalmoxis şi Zamolxis să fi fost -la origine cel puţin- zei diferiţi este de luat în seamă.

Anunțuri

9 comentarii »

  1. Uite o idee unicat la care nu m-aș fi gîndit nici într-o mie de ani: ocnă din dacicul Akmonia

    http://dexonline.ro/definitie/ocn%C4%83
    Cetatea dacică e aproape sau poate chiar în zona salinelor, rădăcina IE corespunzătoare se referă la piatră și cer uneori iar sarea e o rocă, chiar ascuțită dacă e să ne bazăm pe faptul că IE *akm(stone, rock) pornește de la IE *ak’ .
    Akmonia ar fi evoluat spre o formă ocnă dacă ținem cont de binecunoscuta evoluție dacic „a” spre o în mai toate moștenirile vechi,și alternanța m/n. Cred că am mai citit asta cu ocnă undeva, dar e foarte tare! Nu cred că balto-slavii ar fi avut cuvîntul ocnă, dacă ei nu exploatau sare din ocne în zonele lor, iar faptul că s-a păstrat relativ nealterat ar trebui să ateste pentru civilizația asta faptul că niciodată nu s-a oprit din exploatarea sării din cariere(dacicul sare din IE *sal direct, ocnă plus saldensi ).
    a se gudura:
    „The verb a (se) gudura “1. to fawn (upon); 2. to be happy (about dogs)” was associated with Albanian gudulis “to tickle” which is in fact cognate with Romanian a gâdila “to tickle”. Romanian a (se) gudura is cognate with Latin guadeo, gaudere “to enjoy, to be happy”,but it cannot come from Latin *gaudulare, which not attested anywhere or have any correspondent in any of the Romance languages. Both come from PIE *gāu- “to enjoy, to be happy” (IEW, 353); cf. Greek gedéō “I enjoy, I am happy”, Dorian Greek gadéō “id”. ”
    http://vetiver.weblog.ro/2012/01/19/mihai-vinereanu-the-origin-of-the-romanian-language-i/#axzz1wiHsXemI
    http://vetiver.weblog.ro/2012/01/19/mihai-vinereanu-the-origin-of-the-romanian-language-ii/#axzz1jki4yVPD
    http://vetiver.weblog.ro/2012/01/19/mihai-vinereanu-the-origin-of-the-romanian-language-iii/#axzz1jki4yVPD

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 3, 2012 @ 11:49 am | Răspunde

  2. Zeul trac mai avea și atribute de vindecător sau dătător de viață, așa că Salm-oxis ar putea conține ac.rădăcină care a dat alb.gjallë(alive) și lat.salvus…și terminația iranică pentru rege. De asemenea, poate că același șablon mental care a funcționat pentru eng.holy ar fi valabil și pentru Salmoxis
    http://en.wiktionary.org/wiki/holy
    Dacă numele păstrează și forma iranică de „rege” în coadă, înseamnă că acest personaj n-a trăit mai devreme de sec 6 sau 7 î.Hr. deoarece, atunci se impun iranicii ca elită politică.
    Conform lui Pîrvan s-au instalat sau au dominat cîmpia română, județele scîrboiești …pardon, secuiești, și sudul Ardealui.Poate că și acest Salmoxe a trăit într-o zonă din astea.

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 5, 2012 @ 5:05 pm | Răspunde

  3. În alb. sînt cîteva sensuri interesante: sulm = attack, assault, onslaught, raid, strike, push
    http://en.wiktionary.org/wiki/sulmoj
    Nu găsesc originea IE, dar ,poate avem aici un zeu al războiului!
    Nici *swel- mountan ridge nu e de ocolit.Putea da sensuri de pădure, de atac, de zeu al muntelui/înălțimii, poate combinat cu alt rad.ar fi dat și forță(ca-n slavă).
    SĂLĂBĂRÍE s. v. constrângere, forță, silă, silnicie, violență.
    Mai e IE *swel- to shine, to warm
    IE *ser-flow, atack(ȘTURM s. v. asalt, atac, iureș, năvală, năvălire. ) puteau fi copiate și de IE*sol- to flow, island spre sensul de „atac” luat în alb.
    Războiul era personificat de salli romani, de ce nu și pentru traci același lucru.
    it.assalto, rom.neol.asalt.
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=+125&root=config

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 8, 2012 @ 10:29 am | Răspunde

    • engl. Storm = furtună; germ. Storung = tulburare

      Comentariu de sabinus — Iunie 8, 2012 @ 5:01 pm | Răspunde

  4. Este un PIE *k’al- „pointed stick” ( v.ind. śalá- m. `staff; dart, spear’, śalya- m., n. `dart, lance, spear, pike, arrow’ , v.gr. kē̂la „săgeţi ale zeilor” ).

    Te face să te gândeşti atât la suliţele în care erau aruncaţi mesagerii către Salmoxis, cât şi la „săgeţile” fulgerelor.

    Rădăcina respectivă I.I. Russu o pune în legătură (probabil) cu dacicul salia „ciumăfaie, laur”.

    A doua componentă a numelui , -moxis, poate fi legată de PIE *magh- “a sacrifica” ( lat. “mactus” – glorificat , ind. mahá- sarbatoare) ( vezi şi https://hroderic.wordpress.com/2010/08/09/zalmoxis-si-solii/ )

    Comentariu de Roderick — Iunie 8, 2012 @ 9:12 pm | Răspunde

    • Salm- ar putea deriva uimitor de bine (fonetic) din PIE *k’alam- ( k̂olǝmo-s , la Pokorny ) „tulpină, trestie” ( v.prus. salme, let. salms).
      După Pokorny, această rădăcină e posibil legată de *k’el- “pointed stick” .

      Să fi jucat cândva trestiile ascuţite rolul suliţelor ?

      Comentariu de Roderick — Iunie 9, 2012 @ 11:23 am | Răspunde

      • Death by straws, that would be a sight for sore eyes! :))

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 9, 2012 @ 5:01 pm | Răspunde

      • PIE *k’am- „stake, peg” > v.ind. śámyā f. `stick, staff, pin, wedge’

        Comentariu de Roderick — Iunie 30, 2012 @ 7:28 am | Răspunde

  5. Ritualul în care geţii trag cu săgeţi spre nori a fost asociat -prin prisma interpretărilor- divinităţii numite Gebeleizis.
    Din textul lui Herodot se deduce însă că e vorba de aceiaşi geţi care îi trimiteau soli lui Zalmoxis, cei care cred că „nu este alt zeu decât al lor” (= Zalmoxis)

    Rămâne posibilitatea ca Zalmoxis/Salmoxis să fie totuşi un zeu al cerului.

    Etimologic, există PIE *k’al- „stone, rock” ( arm. sal „lespede de piatră”, v.ind. śilā́ „stâncă” ) care teoretic ar fi putut da cuvinte însemnând „boltă, firmament”. Paralela ar fi PIE *k(‘)em- „sky, cloud”, cf. *akm- (/-k’-) ‘stone, rock, (heaven, cloud)’

    *

    Nu e exclus ca Zalmoxis şi Gebeleizis să fi fost la origine zei uranici, chiar solari.

    Zalmoxis, din PIE *g’hel- „to shine; green, gold, blue” ( rădăcina din dicţ. lui Pokorny ).

    Despre „Gebeleizis” am menţionat posibilitatea înrudirii cu grecul Phoebus ( Apollo ).
    Posibil legat de PIE *gʷhai- „light, bright”; interesante derivatele baltice: lit. gaidra „cer senin”, let. gàiss „atmosferă, nor”, dzīdrs „albastru, azur”.

    PIE *bhela- „light, bright” ( zeul gal Belenos ) ar putea sugera separarea Ge-beleizis

    Comentariu de Roderick — Iunie 30, 2012 @ 7:57 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: