Istoriile lui Roderick

mai 31, 2012

Salmoxis

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:34 pm

Numele zeului (sau „daimonului”) geţilor apare în această formă – Salmoxis- în anumite ediţii ale „Istoriilor” lui Herodot.

Aş lega forma „Salmoxis” de unul din aspectele cultului său, relevat în  „Charmides”, dialogul lui Platon: descântecele, practicate de „medicii traci ai lui Zalmoxis”.

„Salmoxis” ar putea fi un derivat într-o limbă satem al rădăcinii *k(‘)ēl-  „invocation; to charm” (v.gr. kēléō „a încânta, a domoli”, kēlēthnós „încântare”, lat. calumnia ).

Salmoxis -omul şi reformatorul religios- ar putea fi un „incantator”, acesta fiindu-i şi înţelesul numelui.

O „magie sonoră” -prin cuvinte şi cântec- era proprie (şi) altui cult de origine tracă, cel orfic; iar numele lui Orfeu cred că provine, după cum am menţionat, din PIE *erkʷ- „to glorify, to sing of”. În spaţiul Peninsulei Balcanice acest gen de manifestări religioase pare că era puternic asociat tracilor.

*

Nu este (?) atestată o eventuală formă paralelă Samolxis ( cf. prezenţei alternative în surse a numelor Zalmoxis/ Zamolxis ).

Dacă aş întâlni această variantă, nu aş exclude posibilitatea ca ea să fie o variantă „satem” a lui Camulos, zeu al războiului la gali. Originea acestuia ar fi PIE *k’ama-   „to get tired” ( din care sanscr. śímyati `to cut up, prepare (a sacrificial victim)’ ).

Numele zeului războiului la daci rămâne încă un mister.

Posibilitatea ca Zalmoxis şi Zamolxis să fi fost -la origine cel puţin- zei diferiţi este de luat în seamă.

Reclame

14 comentarii »

  1. Uite o idee unicat la care nu m-aș fi gîndit nici într-o mie de ani: ocnă din dacicul Akmonia

    http://dexonline.ro/definitie/ocn%C4%83
    Cetatea dacică e aproape sau poate chiar în zona salinelor, rădăcina IE corespunzătoare se referă la piatră și cer uneori iar sarea e o rocă, chiar ascuțită dacă e să ne bazăm pe faptul că IE *akm(stone, rock) pornește de la IE *ak’ .
    Akmonia ar fi evoluat spre o formă ocnă dacă ținem cont de binecunoscuta evoluție dacic „a” spre o în mai toate moștenirile vechi,și alternanța m/n. Cred că am mai citit asta cu ocnă undeva, dar e foarte tare! Nu cred că balto-slavii ar fi avut cuvîntul ocnă, dacă ei nu exploatau sare din ocne în zonele lor, iar faptul că s-a păstrat relativ nealterat ar trebui să ateste pentru civilizația asta faptul că niciodată nu s-a oprit din exploatarea sării din cariere(dacicul sare din IE *sal direct, ocnă plus saldensi ).
    a se gudura:
    „The verb a (se) gudura “1. to fawn (upon); 2. to be happy (about dogs)” was associated with Albanian gudulis “to tickle” which is in fact cognate with Romanian a gâdila “to tickle”. Romanian a (se) gudura is cognate with Latin guadeo, gaudere “to enjoy, to be happy”,but it cannot come from Latin *gaudulare, which not attested anywhere or have any correspondent in any of the Romance languages. Both come from PIE *gāu- “to enjoy, to be happy” (IEW, 353); cf. Greek gedéō “I enjoy, I am happy”, Dorian Greek gadéō “id”. ”
    http://vetiver.weblog.ro/2012/01/19/mihai-vinereanu-the-origin-of-the-romanian-language-i/#axzz1wiHsXemI
    http://vetiver.weblog.ro/2012/01/19/mihai-vinereanu-the-origin-of-the-romanian-language-ii/#axzz1jki4yVPD
    http://vetiver.weblog.ro/2012/01/19/mihai-vinereanu-the-origin-of-the-romanian-language-iii/#axzz1jki4yVPD

    Comentariu de Ioan Albu — iunie 3, 2012 @ 11:49 am | Răspunde

  2. Zeul trac mai avea și atribute de vindecător sau dătător de viață, așa că Salm-oxis ar putea conține ac.rădăcină care a dat alb.gjallë(alive) și lat.salvus…și terminația iranică pentru rege. De asemenea, poate că același șablon mental care a funcționat pentru eng.holy ar fi valabil și pentru Salmoxis
    http://en.wiktionary.org/wiki/holy
    Dacă numele păstrează și forma iranică de „rege” în coadă, înseamnă că acest personaj n-a trăit mai devreme de sec 6 sau 7 î.Hr. deoarece, atunci se impun iranicii ca elită politică.
    Conform lui Pîrvan s-au instalat sau au dominat cîmpia română, județele scîrboiești …pardon, secuiești, și sudul Ardealui.Poate că și acest Salmoxe a trăit într-o zonă din astea.

    Comentariu de Ioan Albu — iunie 5, 2012 @ 5:05 pm | Răspunde

  3. În alb. sînt cîteva sensuri interesante: sulm = attack, assault, onslaught, raid, strike, push
    http://en.wiktionary.org/wiki/sulmoj
    Nu găsesc originea IE, dar ,poate avem aici un zeu al războiului!
    Nici *swel- mountan ridge nu e de ocolit.Putea da sensuri de pădure, de atac, de zeu al muntelui/înălțimii, poate combinat cu alt rad.ar fi dat și forță(ca-n slavă).
    SĂLĂBĂRÍE s. v. constrângere, forță, silă, silnicie, violență.
    Mai e IE *swel- to shine, to warm
    IE *ser-flow, atack(ȘTURM s. v. asalt, atac, iureș, năvală, năvălire. ) puteau fi copiate și de IE*sol- to flow, island spre sensul de „atac” luat în alb.
    Războiul era personificat de salli romani, de ce nu și pentru traci același lucru.
    it.assalto, rom.neol.asalt.
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=+125&root=config

    Comentariu de Ioan Albu — iunie 8, 2012 @ 10:29 am | Răspunde

    • engl. Storm = furtună; germ. Storung = tulburare

      Comentariu de sabinus — iunie 8, 2012 @ 5:01 pm | Răspunde

      • Ideea mea pornea de la trac. ”turm- ‘a run, a flight’ [Old-Ind. drámati ‘to run’, Greek drómos ‘a run’]. ” cu un prefix intensiv s- cu var. ș-, prezent și-n Albaneză.
        http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html

        Dar tipul nu dă coradicalele potrivite. Ar fi trebuit să se îndrepte spre arom.a se turi (a alerga, a se repezi), dac. Tyras (var.Tyra, iranic tūras), Alb.turrë – „pounce, rampage, inrush, pile, flounce, heap” din *(s)twer[e]-, *(s)trē- „ to move quickly, to hurry”.
        Chestia e că și eng.storm vine probabil din același radical: *(s)twer-, *(s)tur- (“to rotate, swirl, twirl, move around”).

        Comentariu de Sorin5780 — martie 15, 2018 @ 3:11 pm | Răspunde

    • Mă întreb dacă nu cumva alb.sulm, sulmoj (din vb.sjell) și eng.to storm nu înseamnă că atacul indo-european consta într-o hărțuire circulară cu carele și cavaleria, ținând cont de faptul că IE-eni sunt cei care probabil inovează arta războiului prin domesticirea calului, inventarea roții și carului de transport și luptă. Adversarii lor erau probabil pedeștri, cu toate sensurile luate la noi de acest termen romanic.

      Cred că șturm încă are mici șanse de a fi vechi în Română și poate autohton, ținând cont de acel a se turi (repezi) din dial.Aromân.

      Acum, au tradus bine bulgarii următorul tracism sau avem un adjectival cu sensul ”repezit”? Clar n-au dat nici coradicalele potrivite:
      turm- ‘a run, a flight’ [Old-Ind. drámati ‘to run’, Greek drómos ‘a run’]
      http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 10, 2018 @ 8:36 am | Răspunde

  4. Este un PIE *k’al- „pointed stick” ( v.ind. śalá- m. `staff; dart, spear’, śalya- m., n. `dart, lance, spear, pike, arrow’ , v.gr. kē̂la „săgeţi ale zeilor” ).

    Te face să te gândeşti atât la suliţele în care erau aruncaţi mesagerii către Salmoxis, cât şi la „săgeţile” fulgerelor.

    Rădăcina respectivă I.I. Russu o pune în legătură (probabil) cu dacicul salia „ciumăfaie, laur”.

    A doua componentă a numelui , -moxis, poate fi legată de PIE *magh- “a sacrifica” ( lat. “mactus” – glorificat , ind. mahá- sarbatoare) ( vezi şi https://hroderic.wordpress.com/2010/08/09/zalmoxis-si-solii/ )

    Comentariu de Roderick — iunie 8, 2012 @ 9:12 pm | Răspunde

    • Salm- ar putea deriva uimitor de bine (fonetic) din PIE *k’alam- ( k̂olǝmo-s , la Pokorny ) „tulpină, trestie” ( v.prus. salme, let. salms).
      După Pokorny, această rădăcină e posibil legată de *k’el- “pointed stick” .

      Să fi jucat cândva trestiile ascuţite rolul suliţelor ?

      Comentariu de Roderick — iunie 9, 2012 @ 11:23 am | Răspunde

      • Death by straws, that would be a sight for sore eyes! :))

        Comentariu de Ioan Albu — iunie 9, 2012 @ 5:01 pm | Răspunde

      • PIE *k’am- „stake, peg” > v.ind. śámyā f. `stick, staff, pin, wedge’

        Comentariu de Roderick — iunie 30, 2012 @ 7:28 am | Răspunde

  5. Ritualul în care geţii trag cu săgeţi spre nori a fost asociat -prin prisma interpretărilor- divinităţii numite Gebeleizis.
    Din textul lui Herodot se deduce însă că e vorba de aceiaşi geţi care îi trimiteau soli lui Zalmoxis, cei care cred că „nu este alt zeu decât al lor” (= Zalmoxis)

    Rămâne posibilitatea ca Zalmoxis/Salmoxis să fie totuşi un zeu al cerului.

    Etimologic, există PIE *k’al- „stone, rock” ( arm. sal „lespede de piatră”, v.ind. śilā́ „stâncă” ) care teoretic ar fi putut da cuvinte însemnând „boltă, firmament”. Paralela ar fi PIE *k(‘)em- „sky, cloud”, cf. *akm- (/-k’-) ‘stone, rock, (heaven, cloud)’

    *

    Nu e exclus ca Zalmoxis şi Gebeleizis să fi fost la origine zei uranici, chiar solari.

    Zalmoxis, din PIE *g’hel- „to shine; green, gold, blue” ( rădăcina din dicţ. lui Pokorny ).

    Despre „Gebeleizis” am menţionat posibilitatea înrudirii cu grecul Phoebus ( Apollo ).
    Posibil legat de PIE *gʷhai- „light, bright”; interesante derivatele baltice: lit. gaidra „cer senin”, let. gàiss „atmosferă, nor”, dzīdrs „albastru, azur”.

    PIE *bhela- „light, bright” ( zeul gal Belenos ) ar putea sugera separarea Ge-beleizis

    Comentariu de Roderick — iunie 30, 2012 @ 7:57 am | Răspunde

    • *gʷhai- „light, bright”

      Cred că am mai adus în discuție radicalul ăsta privind câteva albanisme, dar am propus gaiț (var.gaiță) până acum? Nu mă refer la pasăre (gaiță, probabil din vb.a îngâna sau *galiță din *gal- Lat.gallus, Rom.gai), ci la următorul:

      gaiță2 sf [At: CONTEMPORANUL V, 292 / P: ga-i~ / V: gaiț, sn (Pl: ~țuri) / Pl: ~țe / E: nct] (Reg) 1 Petrol lampant. 2 Lampă cu gaz.
      MDA2 (2010)

      Probabil că în antichitate denumea un opaiț (var. văpaiță) dacic ceva mai simplu decât acesta: https://pesterasfantuluiapostolandrei.files.wordpress.com/2008/05/opait_sec4_tomis.gif
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Opaiț

      Se potrivește cum nu se poate mai bine! Avem radicalul, pentru care sunt indicii bune că ar fi dat cuvinte tracice, apoi acest sufix moțional -iț(ă) care-mi tot apare în față de parcă strigă să fie recunoscut și pus în drepturi.
      Ultimul exemplu, deși nu știu cum să-l explic momentan, (ar putea fi latin) e top. antic ”Crispitia”, din zona Cazanelor:
      http://www.tdjournal.ro/pdf/2014_2015/09.%20zahariade.pdf

      Nu-i bizar să avem loc. Košava (=eng. Whirlwind) pentru pentru acel Crispitia? Mă duc automat cu gândul la adj. crispus (creț) de unde vine probabil alb.kreshpë.

      IE *(s)ker- “to turn, bend”: Lat. crīnis, crista, Alb. krip (”head of hair”), Rom.cir (curpen; din lat.cirrus), creastă, crâng (dacic), crâmpiță, crâmpei, scâr, scârlă,*crină, scrânciob, a scrânti, crască, cracă – *crăpiță (var.crăchiță), *încripi (var.încropa2) și altele.

      Dacă Crispitia s-ar fi păstrat în Banat ar fi sunat *crișpiță sau *crâșpiță.

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 3, 2018 @ 9:04 am | Răspunde

      • Remarcabile ștampilele acelea antice pe cărămizi! Autorul dă un fort Diana, găsindu-se și o inscripție ”statio cataractarum Diana”; mai târziu e numit Zanes, De aedificis (azi Kladova sau Karataș).
        Inscripționat pe cărămizi, conform autorului var.pentru DIANA, avem: DARDIANA (Tekja, Orșova și Karataș), DRPDIANA (la Karataș) și DIANA.

        Sunt cumva nume diferite? Ce reprezintă? Dardiana, de exemplu, ar putea fi un mic fort la Tekja și Orșova peste ”gârlă”, iar tema dacică ar putea fi păstrată doar prin vb. alb.derdh (proto-alb. *dard- ), dar ce o fi însemnând sb.tekija (eng. Techia)? Cred că este legat de verbul lor тећи (teci) = to flow, run, course, stream (rom.teacăr, *tachină, reg.potoc), ceea ce mă face să cred că-i surprinsă o caracteristică milenară a zonei..și nu mă refer la curgerea Dunării, ci la revărsările anuale (probabile) ale Dunării în acel loc.
        Condiții locale specifice inspiră nume cu sens similar peste timp.

        https://en.wiktionary.org/wiki/derdh

        DRPDIANA sau DRP DIANA (=DORPO-/DIURPO-DIANA)?

        Pentru fortul Diana (Zanes?) este propusă localizarea la Karataș, opozabil față de Gura Văii. Kladova este mai jos pe cursul Dunării.

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 3, 2018 @ 6:42 pm | Răspunde

  6. https://en.wikipedia.org/wiki/Košava_(wind)

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 3, 2018 @ 9:21 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: