Istoriile lui Roderick

Iulie 11, 2012

Z şi č

Filed under: Traco-geto-dacii,Uncategorized — Roderick @ 2:53 pm

Există o remarcabilă variantă regională a cuvântului „a zâmbi (zâmba) ”

CIUMBRÍciumbrésc, vb. IV. (Olt.; Var.) A zâmba. (cf. zâmba)”  ( DER )

Dacă „a zâmba” poate fi de origine slavă, bănuiesc că „a ciumbri” nu este.

Există câteva exemple posibile (unele mai mult, altele mai puţin) în care z-  din cuvinte tracice atestate corespunde lui č (ci- ) din română. Dacă în română ştim cum se pronunţă „ci”, cred că pronunţia sunetelor din tracă transcrise prin z rămâne deocamdată foarte incertă. Corespondenţele pe care le-am observat apar deci între un sunet din limba noastră şi o grafie a cuvintelor trace.

*

Mai demult observam simplu legătura dintre tracul zetraia şi rom. ciutură (https://hroderic.wordpress.com/2011/05/01/oale-si-ciuturi).

Dierna, care apare şi sub forma Zerna, este în română Cerna.

Tracul zeuma „izvor” şi numele tracice de râuri care încep cu Zur- îşi pot găsi corespondentul în rom ciuroi ( izvor ),

CIURÓIciuroaie, s.n. Izvor care curge pe un scoc ori jgheab îngust. – Probabil din ciurui (2)” (DEX 98)

Un cuvânt remarcabil este

ciurupeáscă s.f. (reg.) pește mic de pârâu”  , foarte probabil din ciuru- + pească- , adică exact „peşte de pârâu (ciuroi)”; a existat probabil un *pească = peşte.

Cu aceeaşi origine ( rad. i-e *g’heu – a vărsa ?) pot fi

CIÚLNIȚĂ s. v. bulboacă, bulboană, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură” ( Dicţ. de sinonime )

cirăpeálăcirăpéli, s.f. (înv.) vas de scos apă.” (DAR)

*

Interesant ar fi ca tracul zena „cucută” să se regăsească  în rom. cioane:

cioáne s.f. pl. – Nume dat mai multor plante (Leonurus cardiaca; Rhinantus glaber). – Var. cione. Origine necunoscută. Ar putea fi vorba de un etimon celtic sau germanic, similar cu kawa, care corespunde fr. chouette și sp. chova (cf. Corominas). ” (DER)

Tot în această idee, rom. baci ar putea corespunde unui trac *baz ( întâlnit poate în numele propriu Bazobalis ).

Elementul final -zila din nume de plante dacice (stirsozila, usazila), ar putea corespunde lui -cilă din  dracilă , scilă , nocilă.

Mai avem ciulei, ciulin, cealău ( = tufiş ).

Un sufix interesant din română mi se pare -cean ; este diminutival ( crăpcean = crap mic; prănzcean = prânzuleţ ). Nu foarte probabil, dar nici imposibil nu e ca acest -cean să fie legat de tracul -zenos „fiu, născut din” (Cf. I.I. Russu ); „crăpceanul” este un pui de crap.

(cuv. tracice- după I.I. Russu, „Limba traco-dacilor”)

28 comentarii »

  1. Cred că e vorba de preschimbarea lui j într-o africată „ci”.
    Z antic se palatalizează în j, asta dacă nu cumva în unele cazuri avem chiar j din cele mai vechi timpuri.
    a zîmba – jimbat – ciumbri (*jiumbri?)
    zetraia – *jetraia – ciutură
    Dierna – Zerna – *Jerna – Cierna/Cerna

    S-ar putea ca parcursul „milenar” să fie următorul: IE g’ = z = j
    Palatalizarea lui z în j ar putea fi influențată de vocalele anterioare e și i.

    Comentariu de sorin5780 — Iulie 11, 2012 @ 3:44 pm | Răspunde

    • IE*g’ombh- tooth; to pierce, to gnaw through
      a zîmba
      Știm că palatovelara k’ urmată de vocala „o” … „cu deschidere mijlocie, rotunjită, din seria posterioară”, dă „cio”, conform cu cioară din IE k’oro.
      Oare vocala o n-are o influență distinctă și asupra palatovelarei g’? În loc de o spirantă, poate că geto-dacii aveau o palatală anume.
      Nu cred că zîmba e slavic și ciumbri e altceva. Mai degrabă e vorba de o variabilă regională.

      S-ar putea ca discuția să nu se învîrtă între z și č, ci mai degrabă între ț și č.
      De exemplu cioară putea fi la originea tracă *țora și abia mai tîrziu să fi venit muierea pronunțării în cioară și sorre pentru alb. La fel și celelalte cuvinte în discuție. Cerna era notată de unii drept Tserna în antichitate.
      Cred că fonetica dacilor era la fel de complexă ca a sanscritei sau albanezei.

      Comentariu de sorin5780 — Iulie 13, 2012 @ 8:11 pm | Răspunde

      • țuruí, țuruiésc, vb. IV (reg.) a se scurge (apa, nisipul).
        “CIURÓI, ciuroaie, s.n. Izvor care curge pe un scoc ori jgheab îngust

        Chiar și ciutură putea să pornească de la un prototip dacic *țat din IE *k(‘)at- „a k. of vessel” (lat.catinus, rom.cățînă, gr. kotula)
        fără legătură cu tracicul zetraia.

        Mă rog, poate mă înșel și „ci” e primordial în reconstruirea foneticii dacice.

        Comentariu de sorin5780 — Iulie 13, 2012 @ 8:24 pm

    • S-ar putea să avem și o transformare fonetică ș > j, dacă jilț (rîuleț) e comparabil cu sciticul silis(rîu) la Pliniu, după cum spune Hașdeu.
      Prin urmare am putea avea o fază tîrzie sau mai corect spus a treia fază a unei transformări care începe cu s, apoi ș și j.
      E comparabil cu lit.albaneză gj, aceeași fază finală: s > sh > gj.

      Același parcurs pentru ghiuj (și hojma?) sau Cluș/Cluj, poate și acest jimb (strîmb) sau altele.

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 12, 2013 @ 2:48 pm | Răspunde

  2. Ar fi interesant de studiat și cazul lui *ph din IE privitor la tracică. E clar că atît la noi cît și la albanezi s-a transmis prin f, însă mă întreb sub ce formă era notat și pronunțat în primele secole ale mileniului I d.Hr.
    De ex.
    – alb.flas(a vorbi) și fjalë(cuvînt) din IE (s)pela- to appeal
    – IE sper- to destroy, to scatter a dat vb. „a fărîma” (arm.pharat, pharatem) și variabila *(s)p(h)er-2, sprei-, spreu- to sprinkle, scatter
    – fulg din IE *(s)pAlg(ʷ)- (ph-)- to shine, to sparkle
    și altele.
    Cum era transcris această literă în antichitate, ph sau f? Dacă era ph, cum se pronunța? Cît de răspîndit era ph în tracică și dacă Russu a studiat problema?
    Cred că asta e mai important decît dilema Z şi č, care poate fi mai nouă!

    Dacă *ph din IE devine f (și th pentru albanezi sau armeni în unele cazuri ), și nu p, atunci n-ar trebui să revizuim și celelalte fenomene: bh, dh?
    Poate că n-au dat mereu b sau d, și depinde de poziție, de dialectul primar din care proto-tracii făceau parte.
    Mai e și cazul lui kh din IE. O fi dat h în română în acele puține cazuri de cuvinte autohtone?

    http://en.wikipedia.org/wiki/Glottalic_theory sînt niște idei foarte interesante aici, nu crezi?
    Mai ales remarcile legate de germană și armeană sau grupul italic și grec care au ceva inedit față de celelalte prin transpunerea unui *ph grec(f la italici) față de *bh din celelalte.
    Dau un singur exemplu
    IE **bhrā-t-er- frate
    Tokharian: A pracar, B procer ‘brother’
    Old Greek: ion. {phrḗtōr
    Latin: frāter, -tris
    Acestea trei fac front comun față de celelalte. De ce? Toharienii au simplificat și ei un *ph arhaic și fac parte din grupul greco-latin, probabil central? Oare exista chiar la nivelul PIE două dialecte care se delimitau prin faptul că unele mențineau un bh și celălalt ph? Să fi fost *ph mai arhaic decît bh, sau invers?

    Mai e și teoria glotală care adună armeana cu lb.germanice cu ceva argumente foarte convingătoare.
    Diferențele dintre cele două dialecte primare sînt mult mai complexe față de discuția asupra bh și *ph, doar subliniam o chestiune .

    Comentariu de sorin5780 — Iulie 12, 2012 @ 8:35 pm | Răspunde

  3. „ciolpán (ciolpáni), s.m. – Trunchi de copac; se spune mai ales despre partea de jos a copacului căzut, care rămîne cu rădăcina. – Var. ciulpan, ciorpan. Probabil din sl. čerpŭ „așchie, bucățică de lemn.” Din aceeași rădăcină derivă ciorpec, s.n. (scîndurică negeluită pentru acoperișuri), cf. Berneker 147 și DAR.” (DER)

    şi probabil

    „ciólhă, ciólhe, s.f. (reg.) trunchi găunos de copac. ”

    coincid cu lit. žúolis „trunchi de copac” , din PIE *g’hōl- „pole, stem”.

    *

    Cea mai ciudată „coincidenţă” mi se pare cea dintre rom. cimpoi şi italianul zampogna, probabil cu altă logică decât cele de mai sus:
    „The word „zampogna” is etymologically related to the Greek simponia, the plural of „simponi” meaning single beating reed; also to the Greek island bagpipe „tsampouna” (see above). Its Romanian counterpart is cimpoi, which means „symphony” or „many sounds played together.” ” (http://en.wikipedia.org/wiki/Zampogna )

    Comentariu de Roderick — Iulie 14, 2012 @ 2:16 pm | Răspunde

    • Mă întreb dacă nu cuma și dacii aveau același rad. sun (with, together) https://en.wiktionary.org/wiki/%CF%83%CF%85%CE%BC%CF%86%CF%89%CE%BD%CE%AF%CE%B1#Ancient_Greek

      Am dat acum o săptămână ceea ce credeam că esteun derivat din cimpoi cu sensul de strigătură la horă sau adunări. câmpenești (N-V Ardealului). Le-am pus sub rad. *k’en- to speak (latt.censo, alb.them).
      Acum mă gândesc la o transformare proprie daco-românei și albanezei.

      Amintesc un exemplu valoros: jumedie, jumet (mulțime, hălămustie) coradical probabil al alb.shumë (many) ca și nordicul șumandră (dansul celor mulți, al satului?).
      ciută și var.șută și altele.

      Cred că vom găsi că teoria acestei transformări la valoare de presupunere acum, ar putea fi corectă. Adică [s] devine [ș] în anumite împrejurări când e urmat de o vocală anume.

      Altă chestiune. În primul comentariu nu am dreptate. „a ciumbra” trebuie legat de „ciumpan” și „ciump”, așa cum a zâmba e legat de rad.*ǵómbʰos ‎(“tooth, peg”).
      Nu-i nici o alternanță [z] cu [j] / [č]. Mai degrabă ar trebui înțelese ca dezvoltări pe cont propriu din radicali diferiți.
      Putem avea și o transformare a palatalei surde [ș] în palatală sonoră [j], care nu se întâmplă doar după [u]: Năruja, Cluj, ghiuj.

      Ba chiar și alternanța între [ș] și [č] e iar binișor argumentată cu exemple.

      Probabil nu-i o coincidență nici numele dacic al ciumbrului, Prah. (var.cimbru), o plantă de condiment „with a strong odor” stinging, burning.. „O plantă labiată culinară cu miros plăcut și pătrunzător(piercing)”.

      https://dexonline.ro/definitie/ciumbru
      http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=thyme

      alb.thumb https://en.wiktionary.org/wiki/thumb#Etymology_2

      Alternanța între bilabialele [b] și [p] are oarecare notorietate deja, nu cred că mai trebuie evidențiată iar.

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 7, 2016 @ 5:49 am | Răspunde

      • ”júmă f. fără pl. (rudă cu sîrb. žumance, gălbenuș). Dor. Rest de semințe de bostan după ce s’a stors uleĭu din ele și care se daŭ porcilor.” (Scriban, dexonline.ro)

        ”jimí (-mésc, -ít), vb. – A fierbe, a mișuna. Origine necunoscută. Ar putea fi în legătură cu sl. žęti „a stoarce”, a cărui temă la prezent este žimą, cf. jintui, jintiță; sensul de „a fierbe” ar proveni în acest caz, de la procedeul ce constă în a stoarce grăsimea jumărilor în foc, cf. bg. žumerki, sb. žmire, rom. jumări; însă toate acestea par incerte. DAR se referă, desigur greșit, la alb. dhemëz „vierme”. Cf. jumuli. Der. jumet, s. f. (gloată), cu suf. -et; jumedie, s. f. (gloată), probabil în loc de jumet-ie (după DAR, prin încrucișare cu sumedenie); jumegai (var. jumigai, jimigai), s. n. (resturi, fărîmituri). ” (DER, dexonline.ro)

        Pot fi autohtone din i̯eu-1 ” to mix (of meal preparation)” (Pokorny)

        Un *jum- cu sens ”uman” am putea să fie cf. lat. homo, din PIE *g’hom-en- (starling.rinet.ru)

        Comentariu de Roderick — Iunie 7, 2016 @ 8:47 am

  4. Un exemplu IE *g’h > rom. ş

    „șoldán2, -ă, adj. (reg.; despre oi) care împunge. ” ( DAR )

    PIE ĝhel-2 „to cut” – Pokorny , PIE *g’hAld- „boar, ram” – starling.rinet.ru, cu
    v.ind. huḍu-, huḍa- „berbec”.

    Cred că şi î.a.c. forma iniţială a fost *cioldan

    Comentariu de Roderick — Iulie 14, 2012 @ 3:33 pm | Răspunde

  5. ȘOÁLDĂ, șoalde, s. f. 1. (În expr.) ◊ (A umbla) cu șoalda = (a umbla) cu șmecherii, cu vicleșug, cu minciuni. 2. Momeală artificială pentru pești folosită în apele repezi. – Cf. săs. solt „datorie bănească; vină”.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

    Comentariu de sabinus — August 27, 2012 @ 4:39 am | Răspunde

  6. http://dexonline.ro/definitie/ciumbri
    Cred că verbul a ciumbri n-are o legătură directă cu verbul a zâmba, deși cred că a existat o suprapunere de formă. Sursa oltenismului e verbul „a ciobi”. http://en.wiktionary.org/wiki/%C3%A7%C3%B6p#Etymology ciobăi (var. ciobi), vb. (a sparge, a face bucăți)

    Probabil că „ciumbri” e o formă mai nouă, altfel n-ar fi trecut de perioada transformărilor fonetice clasice: br > ur. E dificil de explicat [r], mai simplu era o nazalizare a vb. a ciobi în ciumbi. Mai e și „cioban, ciobănie” (vas de lemn) , ciubăr sau „ciobacă” (rut.ucr. čovén, noi am betacizat cumva!!).
    Poate că avem un radical IE interesant aici, căci etimonul turcesc „çöp” nu se potrivește semantic.

    Poate e o paralelă ca între ciung și ciungări, un neatestat „a ciumbări”.
    Bizar: cíobre s.m. (reg.) om dezmățat

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 26, 2013 @ 9:30 am | Răspunde

    • aici parcă e -mbr- , nu -br- ; lat. umbra, rom. umbră.

      Comentariu de Roderick — Septembrie 28, 2013 @ 9:15 pm | Răspunde

    • P.S. pentru br > ur, dă-mi niște exemple în afară de ibr > iur, ori în afară de ”ciur”

      Comentariu de Roderick — Septembrie 28, 2013 @ 9:28 pm | Răspunde

      • Tu vrei să spui că [i] schimbă datele problemei la fel cum face pentru „a” înainte de [n]? (exemple: Troian, noian)
        Din nefericire nu am o carte pentru transformările clasice din latină spre română așa cum am pentru albaneză sau, mai nou, pentru gr.indo-iranian.
        Pentru br>ur îmi aduc aminte doar de cele vechi și arhicunoscute : preot (arom. preftu >presbiter), lăuruscă (lat.labrusca)..și atît (rușinos, știu!).

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 29, 2013 @ 10:54 am

      • Ironic sau nu, în ”presbiter” sau ”prĕbĭter” nu găsesc niciun br. E vorba probabil de căderea lui b intervocalic.
        La fel în cazul lui faur (lat. fāber ). În schimb în cazul lui făurar – februarie ar acționa legea br > ur (lat. februarius).
        Mă întreb însă dacă nu cumva și aici e căderea lui b/v intervocalic, pentru că în portugheză numele lunii este fevereiro, în franceza veche feverier. Poate exista o formă populară neatestată a lui ”februarius”, ori una intermediară cu b intervocalic? De ex. lat. febris a dat port. febre (febră).

        Comentariu de Roderick — Septembrie 29, 2013 @ 12:23 pm

  7. IE *(s)kūr- line, hole
    CIURÓI, ciuroaie, s.n. Izvor care curge pe un scoc ori jgheab îngust. (a ciurui?)
    Alb. „qore f. qore (pl.)- water-hole in the mountains. Singularized plural of quar. Cabej St.II 63.” (q=č)

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 24, 2013 @ 11:38 am | Răspunde

    • Are legătură cu „a curge”.

      Lui ciuroi i se mai spune în unele locuri ciurgău, adică „curgău” = loc pe unde apa curge cu putere

      Ciur – loc pe unde apa se scurge (sau curge)

      Ciuroiul este un ciur mai mare

      Comentariu de sabinus — Octombrie 1, 2013 @ 8:47 pm | Răspunde

  8. Prima consoană din basileului Thiamarcos s-ar încadra la ”palatala tracă” a lui S.Olteanu („ Zi(a)marcus şi Thamarcus (IMS II 53 ρ. 34: M(arcus) Aur(elius) Thamarcus Rat(iaria), cf. TSR 537. IGBulg III,2 1787 Augusta Traiana (Stara Zagora) τῆς γυναικὸς / Ζια̣μαρκης etc.” )

    Russu susține că -marcos este din PIE *mark ”horse”. Prima parte a cuvântului pare să apară în ”Thiais”, ”Thiaper” -nume ale unor daci cantonați în Egipt.

    Eu cred că între tracul Zi(-marcus) și getul Thia-(marcos) diferența nu e doar de scriere, ci și de pronunție.
    Originea lor ar putea fi:

    PIE ĝhei-1 ”to drive” (Pokorny) – avest.zaēni- ”activ, dornic”, trac Zimicentus, după Russu ; în legătură cu această rădăcină, apare pe starling.rinet.ru *g’hAy- ”horse (stallion)” – v.ind. háya-, deci e posibil un alt atribut ”cabalin”

    PIE *g’eyǝ- ”to sprout”

    PIE ĝhei-2 : ĝhi- ”winter, snow”

    Dacă originea acelui th e în IE k’ , Zi- fiind mai degrabă o convenție de scriere, am avea

    PIE k̂ei-1 ”to lie down” (Pokorny),
    PIE *k’ey- ”to like” (starling.rinet.ru, legată de precedenta); v.ind. śivá- `auspicious, gracious, favourable’; posibil tracul Soia, după Russu.
    PIE *k’eiw- ”tribesman, relative” (la fel)

    PIE : k̂ēi-gh- sau k̂ēi-bh- ”quick, hasty” (Pok.) au în comun o răd. k̂ēi-.

    PIE *k’ēy(w)-, *k’yē(w)- ”gray” (starling.rinet.ru); v.ind. śyāvá- `dark-brown, brown, dark’; śyāmá- `black, dark blue or brown or grey or green’ (adj. coloristic, s-ar potrivi cu numele unui…cal).

    Comentariu de Roderick — Septembrie 28, 2013 @ 9:09 pm | Răspunde

    • N-aș crede totuși că -marcos provine din PIE *mark ”horse”.
      Poate mai degrabă *mer- ”to shimmer, shine”, dar sensul e greu de aflat (sb. mȑk ”negru”, irl. mrecht- ”pestriț”, v.ind. marīcī ”rază de lumină, miraj”)

      Comentariu de Roderick — Septembrie 29, 2013 @ 7:22 pm | Răspunde

    • Cred că acel th- sau thia- avea un rol și un efect asupra temei principale. Când căutam informații despre Crunon, vechia urbe numită de către traci (în Cadrilater; teritoriul așezărilor *diina) am dat și peste un derivat albanez din rad. *h₁n̥gʷnis ‎(“fire”), thëngill. (cu prefix th-)
      Cel puțin așa spunea cel care a dat etimologia sa. N-o mai regăsesc momentan, nici nu-mi amintesc înțelesul.

      Nici pe google nu știu să traducă cuvântul: Konkretisht, me që i mungojnë muskujt e fortë kurrizor të shpinës, siç i ka thëngela, njeriu ka shpikur dhe sajuar mjete teknike me të cilat këtë të …
      Specifically, the lacking strong spinal muscles of the back, it has thëngela, man has invented and devised technical means by which this …

      Derisa s’bëhesh copë e grimë. Ushqeji zjarret e parajsës. Me thëngill nga Ferri sa për fillim. Ama kurrë mos ia fal, lum miku, Zemrës budallaqe
      You’re not shattered until. Feed the fires of heaven. With thëngill from Hell to begin. Ama never forgive him, happy friend, stupid Heart

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 7, 2016 @ 7:02 am | Răspunde

      • Mă gândeam la eng.sting și gr.stigma mai devreme. Să nu fie sensul de „arsură” pe care mi-l amintesc eu pentru thëngill doar un derivat din *steyg, caz în care avem un coradical al entopicului țigmă. dar mai ales al gr.stigma.
        O să revin!

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 7, 2016 @ 7:37 am

  9. Bazobalis nu poate conține pe baci. Baci e substantiv, iar „bazo-” e determinantul, poate adjectivul.
    Mă întreb cîte sufixe diminutivale avem la nivel regional!
    -cean pare un compus la fel ca -ulean. În graiurile slave găsim mai multe derivate din -iko: -ec, ice, iica (masc.fem.nutru). Poate fi slav!
    În italiană se folosește sufixul -accio ca diminutiv, dar are și un sens peiorativ. În sudul Italiei și peninsula Iberică are și un sens augmentativ.

    Printre miile de nume tracice n-a găsit Russu un singur sufix diminutival ca să-l luăm ca reper? De exemplu Zoubliza ar putea conține sufixul -za din labaneză, deși ar însemna că numele e al unei femei. Zoutula poate conține sufix de agent sau diminutival.
    Zourai și Zourazi se confundă, deci -zi ar putea fi suf.diminutival, iar -ai să fie sufix adjectival sau e sufix patronimic identic cu cel albanez -aj .

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 29, 2013 @ 12:19 pm | Răspunde

    • -cean ar putea fi germanic cf.cu -chen. Acum depinde cum citesc germanii -chen, ca în engleză?
      Era bine dacă aveam și niște limite geografice pentru acest regionalisme și sufixe, ca să determinăm istoric ce limbi au influențat zonele respective și să le eliminăm dacă e cazul pentru a determina ce-i moștenit din dacică.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 29, 2013 @ 12:46 pm | Răspunde

    • Mai e un toponim în Tracia Bazopara.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 29, 2013 @ 1:12 pm | Răspunde

  10. CIUMBRÍ, ciumbrésc, vb. IV. (Olt.; Var.) A zâmba – cred că vine din verbul a ciumbli (a știrbi un vas)
    Ar putea fi conectat cu „ciob, cioablă (lemn uscat și gros; arbore rupt pe jumătate;cioalfă, ciolpan, ciompleu), a cebălui, descebălui (Crișana.a se trezi- „a ieși din buimăceală”), cebală.
    Chiar dacă nu sunt toate paralele dintr-un radical comun, tare seamănă.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 17, 2014 @ 10:08 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: