Istoriile lui Roderick

Iulie 17, 2012

Strei şi mistreţ

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:48 am

„Strei” este numele unei rase autohtone de porci:

STREI s.n. Rasă de porci autohtonă, de culoare neagră, crescută pentru carne și grăsime. – Et. nec. ”  ( DEX 98)

Denumirea ar putea proveni din numele râului Strei; numele rasei ar fi „negru de Strei” ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Negru_de_Strei ), fiind vorba de o populaţie de porcine crescute în Ţara Haţegului, de-a lungul Streiului.  Interesant e însă că DEX-ul îi atribuie „etimologie necunoscută” , fapt pentru care m-am gândit şi la alte posibilităţi.

*

Cuvântul ar putea confirma una din ipotezele mele în legătură cu „mistreţ” , care ar fi (în parte) coradical cu celticul “torc”, nume al mistreţului ( galez twrch, v.irl. torc ) şi lat. troia din PIE*tork(‘)-, *trog(‘)-. ( vezi comentariile de la https://hroderic.wordpress.com/2010/09/03/mistret/#comments )

„Strei” ar putea fi cuvânt autohton, ca şi „droaie” ( cel din urmă, după I.I. Russu, din  IE *dhreugh “grupă, bandă” > *drugia > rom. droaie, g fiind căzut ca în ego > eu, magis > mai ).

Dacă strei este într-adevăr înrudit cu mistreţ şi înrudit cu irl. torc, lat. troia , se pune problema separării lui „mistreţ”  în mis-treţ (cum m-am gândit iniţial) ori mi-streţ , cum ar putea sugera „strei”.

Atrage atenţia şi asemănarea lui strei cu engl. steer , „perhaps from PIE *steu-ro-, a root denoting „strength, sturdiness” ” ( etymonline.com ).

*

Numele râului Strei a fost pus -ca şi bulg. Struma, antic Strymon- pe seama PIE *srew(e)- „a curge”.

În cazul unui alt exemplu, însă, din IE *sr- în română a dispărut s: *srAup- „dirt (on the body)” > rom. râp , rapăn  ( dacă tot e vorba despre porci … ), cu etimologie necunoscută în DEX.

Să provină, invers, chiar numele râului Strei din cel al porcului ? Slabe şanse, cred. Mai degrabă e posibil ca ambele nume să reflecte o rădăcină însemnând negru , poate PIE rē-5  „dark” sau  regʷos- „darkness” .

Probabil cuvintele nu au legătură cu PIE *streig-  „stripe, furrow” ; puii mistreţului sunt „dungaţi”, dar nu şi rasa de porc autohtonă.

( rădăcinile PIE – cf. dicţionarului lui Pokorny şi starling.rinet.ru )

12 comentarii »

  1. *srAup- “dirt, scabby
    strup2, strupi, s.m. (reg.) crustă a ranei.
    rapăn are multe sensuri care-i certifică apartenența la IE *sraup, mai ales de greaca antică ca formă dar și de slavă, avînd și sensul de „zgaibă”;
    – poate avea un sinonim din aceeași rădăcină :
    rufos, -oasă, rufoși, -oase adj. 1. zdrențăros. 2. (reg.) murdar, soios.

    Ar fi la fel cu IE *reup- to tear, to pull (lat. rumpo) unde e posibil să fi dat în tracă atît vb.a rupe(rumpe), cît și romphaia cu ph(f).

    g mai dispare odată din lat.stragulus (covering) devenind straie. O fi vorba de g intervocalic (din coada cuvintelor) care dispare sau n-are importanță?

    Comentariu de sorin5780 — Iulie 17, 2012 @ 3:11 pm | Răspunde

    • Cred că sufixul din rapăn e identic cu sufixul lui curpen (var.curpăn). http://dexonline.ro/definitie/curpen
      baza trebuie să fie râp (*răp). În albaneză zice că-i vorba de un fel de plural.

      Observ niște variabile bizare: „curfan, var. din Trans. a lui curpen, și crînf, var. din Trans. a lui crîmpei.” (probabil și arh.rîmf era o formă dialectală!)
      Cred că erau dialecte dacice care confundau f cu p. Se mai întîmplă în limbile iranice dacă nu mă înșel, dar nu pot presupune sau dovedi că este vorba de un substrat iranic în Adeal.
      P se erodează puternic și-n limbile celtice, dar la data la care intră în contact cu dacii nu-l mai aveau nici ca f, dispăruse complet.
      Costobocii cu Trifulomul lor vor fi venit cu particularitatea asta din nordul celtic, germanic sau sarmatic?

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 23, 2013 @ 3:08 pm | Răspunde

    • Ceva interesant din italiana: „L’istrice” (Hystrix cristata) http://www.foxgreen.it/1549/istrice-carezze-e-coccole.html :)

      Comentariu de RazvanMihaeanu — Ianuarie 17, 2014 @ 8:28 pm | Răspunde

      • Sa presupun ca „str” are legatura cu „deschis/mutat/separat/rupt/deplasat/jupuit”? Poate de aici intelegem ca Dunarea se numea Istru pentru ca in vechime se considera ca se rupe in doua curgeri : spre vest in fostul lac panonic si spre est in Marea Neagra. La randul ei, Delta Dunarii era numita „Stroma” (gura) pentru ca fluviul se separa in multe brate la varsare. La fel si Streiul, „raul separat/mutat” la ordinul lui Decebal pentru a ascunde comorile…

        Comentariu de RazvanMihaeanu — Ianuarie 17, 2014 @ 8:36 pm

  2. Rasa Strei nu pare a fi autohtonă, lingvistic vorbind. Acolo spune că-i o combinație între Mangalița și porci din Cornwall, deci, posibil să nu fi existat pe vremea dacilor ca s-o numească.
    Mai degrabă a fost rîul Strei sursa numelui acestei specii, fără legătură specială decît geografică.
    Dacă e vreo rasă de porci specifică Daciei, cred că IE *trog, tork ar putea fi sursa numirii sale, deci, poate strei vin din *trog. Înclin spre trog!
    Ar fi hazliu să fi existat două omonime în acest caz: una fiind porcii numiți poate (s)trei sau (s)troi și alta acest rîu Strei (IE *srew).
    Apropo de strei, în dreptul multor radicali IE sînt adunate diverse lexeme sub două nominalizări: O grade și E grade. Strei o fi E grade!
    Alta ar fi un dacic *porșe din IE *pork’- furrow (RUKI rule). :)

    PS: ce-o fi cu Mangalița, e autohtonă și mai arhaică..ce alt nume mai avea.Are toate șansele să fi existat aici pe vremea dacilor.

    Comentariu de sorin5780 — Iulie 17, 2012 @ 3:34 pm | Răspunde

  3. Pe valea Streiului există mai în aval un sat pe nume Strei, iar mai în amonte unul numit Reea.

    E posibil ca ambele să-şi fi luat numele de la râu, „Strei” reflectând poate o influenţă slavă (*sre- > stre-), iar „Reea” fiind varianta autohtonă (*sre- > re- )

    Comentariu de Roderick — Iulie 18, 2012 @ 4:10 am | Răspunde

  4. „Această populație s-a format începând din anul 1870 prin încrucișări nedirijate ale rasei locale Stocli cu rasele Mangalița, Cornwall, Berk. Este apreciat pentru rezistență organică și rusticitate.”

    rasa locala Stocli ?

    Comentariu de Nicu — Iulie 18, 2012 @ 5:13 pm | Răspunde

  5. Uite o chestiune pe care n-o știam. Crișul Negru s-ar putea să fie doar o traducere băbească din dacică, adică negru să fi fost și în dacică…*Vardae > (IE *(s)word- black,dirty).Am pus „s” în paranteză deoarece cred că așa a fost și-n PIE, dacă socotim și *worn(cioară).Trebuie să fi existat un morfem pentru negru care să le cuprindă.

    Așezarea Vardaeorum Caput (vîrful/capul negru) se găsește fix pe Crișul Negru. Nu-i o coincidență nici că în Macedonia antică de sec.3 î.Cr. Vardarul de azi era numit Bardários (Βαρδάριος) de către greci.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Vardar

    Deci avem acum două culori de negru în geto-daco-moesică : *vard și akșa (cred că IE *akʷ- dark, blind).

    Comentariu de Sorin5780 — August 6, 2012 @ 1:20 pm | Răspunde

    • „cei patru Cabyri: Ἀξίερος, Ἀξιόκερσος (Hades) şi Ἀξιοκέρσα (Persefona), numele ultimilor doi însemnând, cu mare probabilitate, regele (regina) întunericului (ori întunecat(ă)); v. şi etimologia numelui următor, Καρσώ”

      http://cernavoda.wordpress.com/2012/06/
      „Axíeros, Axiókersos (Hades) şi Axiokérsa (Persefona) Karsó̱ ”
      posibil ca tracii să fi avut și ei, ca și grecii de altfel, un derivat din IE *kert-, *kret- „strong”

      Comentariu de Sorin5780 — August 7, 2012 @ 4:16 pm | Răspunde

  6. Vezi și termenul COSTREI

    costréi (costréi), s. m. – 1. Sorg (Sorghum halepense). – 2. Nume, mai puțin comun, dat altor plante relativ asemănătoare: Panicum Crus Galli; Setaria glauca; Avena fatua; Lithospermum officinale; Nardus stricta; Alopecurus pratensis. Sl., dar lipsește etimonul exact. Este desigur vorba de un cuvînt identic bg., slov. kostrĕva „Alopecurus pratensis” (Cihac, II, 74; Conev 44; DAR), sb. kostrava „Festuca” etc.
    Sursa: DER (1958-1966)

    Comentariu de sabinus — Octombrie 23, 2013 @ 3:56 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: