Istoriile lui Roderick

Iulie 20, 2012

Sciţi, geţi şi argonauţi

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 7:33 pm

În căutarea lânii de aur, argonauţii au mers în Colchida, pentru a i-o cere regelui Aietes.

Unele nume din cunoscuta poveste antică – precum ale lui Aietes şi fiicei sale, teribila Medeea – mi se par de origine indo-europeană.

Numele lui Aietes, fiu al lui Helios – Soarele – ar putea fi înrudit cu avest. aēta- „sclipitor, irizat” , din PIE ait- „motley” ; ori ar putea însemna „judecător” sau „rege”, din PIE *ait- „fate, sentence”, avest. aēta-.

Sau ar putea fi de fapt un nume grec, cf. gr. áithō „luminos” ( din PIE *aidh– „to burn” ), legat tot de obârşia sa solară.

O vagă asemănare (?)  există şi cu numele regelui scit Ateas (Ataias).

Numele lui Aietes poate fi legat însă de cel al ţării lui, Aia ( Aea ):

„The name of Colchis first appears in Aeschylus and Pindar. The earlier writers only speak about it under the name of Aea (Aia), the residence of the mythical king Aeëtes: „Kolchian Aia lies at the furthest limits of sea and earth,” wrote Apollonius of Rhodes.” (http://en.wikipedia.org/wiki/Colchis )

Surprinzător este însă faptul că şi acest toponim îşi găseşte  corespondente probabile în spaţiul getic:  Aiadava sau Aedava.

Numele consoartei lui Aietes, Eidyia, ar putea constitui doar o variantă feminină a lui „Aietes”. Însă, ca o ipoteză mai „exotică”, ar fi interesant să vedem în perechea regală un cuplu cosmic, iar obârşiei solare a lui Aietes să-i corespundă una lunară a soţiei lui; astfel, Eidyia ar putea reflecta PIE *eid- „month” ( lat. idus ). Unele surse i-ar menţiona calitatea de „zeiţă a cunoaşterii” ( probabil printr-o etimologie populară, datorată asemănării cu gr. eidos, eidolon < PIE  *(e)weide-? ).

În onomastica tracă există numele feminin Aidezyres ( după Russu, din IE *ai-dh „a arde, a lumina” ), foarte posibil, cred, legat de Eidyia.

*

Numele Medeei s-ar putea regăsi, de asemenea, în onomastica getică – Meda , fiica regelui Cothelas; după I.I. Russu, din *med- „a măsura, a chibzui” ). E posibil ca Meda şi Medea să fie nume scitice.

Există însă un argument mai puternic pentru a mă face să bănuiesc originea iranică a numelui şi neamului lui Aietes. Un interesant amănunt îi aseamănă pe supuşii lui Aietes cu neamul antic al taurilor ( taurosciţilor) din Chersones:

„O variantă târzie pomenește faptul că Medeea era, în realitate, o prințesă plină de omenie, care se opunea politicii tatălui său de a-i ucide pe toți străinii ajunși în ținutul său.” ( ? http://ro.wikipedia.org/wiki/Medeea )

Acesta era obiceiul atribuit taurilor. Herodot descrie şi maniera în care erau sacrificaţi străinii:

According to Herodotus, the manner of their sacrifice was to beat the head with a club and remove the head; then they either buried the body or threw it off a cliff, and lastly nailed the head to a cross. Prisoners of war likewise had their heads removed, and the head was then put onto a tall pole and placed at their house „in order that the whole house may be under their protection”.

(Obiceiul aminteşte de casa Babei Cloanţa din basmele româneşti, care era înconjurată de pari în care erau înfipte capete omeneşti; motivul apare şi în poveştile ruseşti. E posibil ca Baba Cloanţa, ca şi Muma Pădurii, să fi fost la origine preotese ale unei zeiţe a pădurii, o „Artemis” autohtonă. Tot unei asemenea zeiţe fecioare – numită de greci Artemis Tauropolos- îi închinau şi taurii sacrificiile umane.

Cultul capetelor este de asemenea bogat atestat la celţi.)

*

Un alt amănunt al legendei argonauţilor e faptul că portul Tomis a fost numit aşa nu de către greci, ci de către Aietes:

„When Aeetes discovered the daring deeds done by Medea, he started off in pursuit of the ship; but when she saw him near, Medea murdered her brother and cutting him limb from limb threw the pieces into the deep. Gathering the child’s limbs, Aeetes fell behind in the pursuit; wherefore he turned back, and, having buried the rescued limbs of his child, he called the place Tomi.”  (Pseudo-Apollodorus, Biblitheca, citat în http://en.wikipedia.org/wiki/Constanța )

Astfel, antichitatea greacă a crezut că numele Tomis provine din grecul tomi „a tăia”, amintind crima Medeei, care şi-a tăiat fratele în bucăţi.

E posibil ca „Tomis” să provină de fapt din PIE *temǝ- „dark” ( avest.  tǝmah- „întunecat”, lit. temti „întuneric, înserare”, v.ind. támas- „întuneric, beznă” ).

Astfel, Tomis ar putea fi legat de numele Mării Negre. După Ion Acsan ( în „Odiseea primilor corăbieri” ), primul nume dat de greci Mării Negre, Pontos Axeinos, ar reda de fapt un termen iranic – akshaena = vânăt, întunecat.

Nu e exclus ca în cazul portului Tomis „întunericul” să se refere la faptul că e situat pe ţărmul vestic al Mării Negre, opus Colchidei din care venea Aietes.

Aceeaşi rădăcină s-ar putea regăsi în numele Tamisei , râul britanic:

O.E. Temese, from L. Tamesis (51 B.C.E.), from Brit. Tamesa, an ancient Celtic river name perhaps meaning „the dark one.” ” ( etymonline.com )

*

Rezumând ipotezele de mai sus, e probabil că numele castei conducătoare din Colchida expediţiei argonauţilor sunt de origine iranică (probabil scitică). Nume similare se regăsesc în onomastica getică şi e posibil ca ele să fie de origine scitică. Aceasta, însă, ar putea să nu însemne prea mult. Influenţa scitică a existat, fără îndoială, în spaţiul getic -şi e atestată arheologic- însă a fost cel mai adesea integrată în formele culturii locale.

Dacă Herodot ar fi trăit în evul mediu ori în zilele noastre ar fi concluzionat, de exemplu, că ruşii sunt indubitabil slavi, aşa cum a scris  că geţii sunt traci.

Zeii străvechi ai ruşilor -Perun, Svarog, Mokoş- sunt şi ei slavi. Însă nume ruseşti precum Igor, Oleg, Vladimir sunt de origine scandinavă, datorate varegilor, pătura conducătoare de odinioară.

Pe de altă parte, asemănarea a trei nume „colchidiene” cu nume getice s-ar putea datora doar originii lor comune IE; ori -lucru trist :) – ar putea fi doar o asemănare întâmplătoare.

 

 

 

 

12 comentarii »

  1. IE *ait- „căprioară, berbec” ar putea fi soluția etimologică cea mai logică.
    gr. eiso̱thó̱- berbec
    N-am citit povestea, dar îmi imaginez că-i un sîmbure de adevăr în spate. Personajele îți pot da un „aer” de familiaritate pentru că ar putea fi traci sau rudele lor apropiate, cimerienii.
    Aceștia au ajuns pînă pe malurile lacului Meotis și chiar mai departe. Marea Neagră trebuie să fi fost o mare tracică în acele vremuri ale sfîrșitului de mileniu II î.d.Hr.
    Chiar așa, cînd e imaginată povestea asta? Existau măcar sciții în nordul Mării Negre?
    Pe o hartă mai veche, pe la 1000 î.d.Hr. cimerienii erau consemnați ca parcurgînd litoralul Caucazului spre sud. Să nu fie vorba de cimerieni în povestea asta!

    Comentariu de sorin5780 — Iulie 21, 2012 @ 8:12 am | Răspunde

    • Am văzut şi eu *ait- „deer, ram”, dar nu mi s-a părut o soluţie prea logică :)

      Da, e posibil ca personajele să fi fost cimerieni, o origine atribuită dealtfel taurilor din Chersones; eu am zis „iranici”, posibil sciţi.

      În rândurile argonauţilor este menţionat Orfeu, care era trac. (Pentru că tracul cânta mai frumos decât sirenele, argonauţii nu le-au căzut victime acestora.)
      E posibil ca aceasta să fie totuşi o adăugire ulterioară la legendă.

      Comentariu de Roderick — Iulie 22, 2012 @ 8:50 pm | Răspunde

  2. Aiadava și Aedava
    Bănuiesc că nu-s simple exclamații sau interjecții :) , ci cuvinte daco-tracice.
    Proto-IE: *ais-, *aiz-d- „to honour, to revere; respect”
    iar Aietes ar fi forma sufixată („-tes”) sau IE *awi- grandfather (gr. αἶα `Great Mother Earth )

    IE *awi – lifetime (aetas- lifetime, age, a generation; alb.eshe- period)
    Încă nu știm cum se transformă IE *w la traci și iliri. De exemplu la albanezi a dat în unele părți un simplu /u/: IE *welk- „lup” > alb. ujk (arhaic ulk, ilir ulcino)

    Comentariu de sorin5780 — Iulie 21, 2012 @ 11:09 am | Răspunde

  3. În lumea greco-romană apare des numele Aetius ( http://en.wikipedia.org/wiki/Aetius )

    Unul din ei e generalul Aetius, care l-a învins pe Atila în Catalaunice; în articolul din wikipedia, cf. cu 2 surse (?) tatăl lui e numit „a known Roman soldier of Scythian extraction”

    Numele Medeea şi Meda pot fi legate de Madis ( Madia ), rege scit legendar.

    Comentariu de Roderick — August 4, 2012 @ 1:00 pm | Răspunde

  4. ”The snow lies continuously, and once fallen, neither sun nor rains may melt it, for Boreas hardens and renders it eternal. So when an earlier fall is not yet melted another has come, and in many places ‘tis wont to remain for two years.”

    ”At the edge of the world I lie abandoned on the strand, where the buried earth supports constant snows. No fields here produce fruit, nor sweet grapes, no willows are green upon the bank, nor oaks upon the hill.”

    Poetul Ovidiu la marginea lumii, deplângându-și soarta de exilat în Tomis. Stranii, aproape neverosimile descrieri ale climei dobrogene. Chiar așa să fi fost?

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 9, 2015 @ 10:12 pm | Răspunde

  5. Ovidiu, citat într-un articol scris de C. Lascu la http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9990-lacrima-lui-ovidiu, afirmă că unii geți trebuie să se descalțe pentru a număra până la 11.
    Poate că acești geți care numărau și pe degetele de la picioare foloseau sistemul vigesimal (numerația în baza 20 -v. https://en.wikipedia.org/wiki/Vigesimal), ca multe alte popoare europene. În franceză 80 este quatre-vingts. Printre cei care au numărat în baza 20 se numără și strămoșii albanezilor:

    ”Twenty (njëzet) is used as a base number in the Albanian language. The word for 40 (dyzet) means two times 20 (some Gheg subdialects, however, use ‘katërdhetë’). The Arbëreshë in Italy may use ‘trizetë’ for 60. Formerly, ‘katërzetë’ was also used for 80. Today Cham Albanians in Greece use all zet numbers. Basically 20 means 1 zet, 40 means 2 zet, 60 means 3 zet and 80 means 4 zet.” (https://en.wikipedia.org/wiki/Vigesimal)

    Din același articol aflăm că Ovidiu compară limba localnicilor din Pont cu ghiorăitul mațelor caprelor. Probabil că graiul local conținea consoane nemaiauzite de poetul latin. Ovidiu a învățat în timpul exilului atât geta, cât și sarmata, ambele fiind -se pare- uzuale în zonă.

    Comentariu de Roderick — August 29, 2015 @ 9:36 pm | Răspunde

  6. Cred că Meda semnifica „mijlocie”, iar dacă intuiția mea e corectă Maedi (also Maidans, Maedans, or Medi) este o formă coruptă din *maidae/*maidai, cu același radical ca al anticilor mezi: https://en.wikipedia.org/wiki/Medes
    „med(h)-” „central, suited in the middle”

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2016 @ 6:03 pm | Răspunde

    • Se poate și asta, dar ce s-ar înțelege prin ”mijlocie”. Știau că va fi fata mijlocie din șirul copiilor, aveau planning familial? :)

      Comentariu de Roderick — Iulie 31, 2016 @ 6:25 pm | Răspunde

      • N-ai auzit de supranume (cognomen) – poreclă? Se purtau destul de des în antichitate și până mai ieri înlocuiau adesea numele propriu: Mortu, Năpruiu, Bușa, Ursea, Prâslea, Harap-Alb, ..Futa (o țigancă),
        Publius Ovidius „Naso” (năsosul), Marcus Tullus „Cicero” (de la un neg sau o aluniță).

        Pot enumera câteva pagini aici, că le am notate. Nici acum nu e clar dacă Diu(r)panneus era numele lui Duras sau al lui Decebal ori un alt supranume sau numele unei funcții (jupân – comitatus). Am rămas doar cu supranumele.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2016 @ 8:24 pm

      • Pentru mine „planning familial” are niște conotații mai puțin strălucite. Americanii transformă o chestiune ce ar trebui să fie rațională și cuminte în una criminală. Spui *planning te gândești la contracepție, dar mai ales la avorturi. E total anapoda lumea asta (demonizată).
        Planned Parenthood, o denumire care nu ar sugera nimic din scandalul care înconjoară blestemata asta de instituție care oferă mai mult avorturi decât consiliere. Fac o afacere profitabilă din vânzarea organelor prelevate de la feți vii. https://en.wikipedia.org/wiki/Planned_Parenthood

        Într-un fel anume, mai multe popoare aveau o astfel de concepție. La noi numeau primul copil Bogdan (darul lui Dumnezeu) sau Bucur(*frumos; bucurie), iar pe cel care ar fi trebuit să încheie șirul prea numeros Oprea (Mjaftime).

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2016 @ 8:43 pm

      • Când se punea capăt șirului copiilor, era din motive economice. Meda însă era fiică de rege. De obicei șirul urmașilor regali e întrerupt doar de moartea tatălui (mai ales la tracii poligami).

        Comentariu de Roderick — August 1, 2016 @ 4:46 am

  7. Meda cp probabil cu Midas, nume purtat de regi frigieni

    Comentariu de Roderick — August 1, 2016 @ 4:54 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: