Istoriile lui Roderick

Iulie 24, 2012

Como-

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 4:14 pm

Mai multe nume dacice conţin un misterios element coma- sau como-.

Comosicus , rege şi preot, succesor al lui Deceneu ; Komakiza , numele unui soldat dac cantonat în Egipt; Comozous ( în „Daizus Comozoi” , inscripţie la Tropaeum Traiani). S-ar adăuga localitatea Comidava şi, posibil, comati, dacă termenul este de origine dacică. Mai este posibilă prezenţa lui ca element final în „Dicomes”, numele unui rege get.

De remarcat faptul că toate aceste cuvinte sunt dacice, nord-dunărene, nu sud-tracice.

În „Limba traco-dacilor” I.I. Russu explică doar formantul -sicus din „Comosicus”; ca şi antroponimul Sucus şi -sycos, -sucus ( din „Dentusucus” ş.a.) ar proveni din IE *k’euk „a străluci, a lumina, a fi alb”.

*

În „Comidava”, primul element, comi-, ar putea furniza o informaţie geografică, referitoare la relieful din jurul „davei”.

Ar putea reflecta de ex. PIE *kām- „stone, rock” ( slav  kamene „piatră” ), cu menţiunea că varianta „pereche” a rădăcinii, *ak-m- a dat foarte probabil dacul Acmonia ( cf. Pokorny, Tomaschek, Russu ş.a.).

Dacă aceasta este şi originea lui Como- din „Comosicus”, -sicus ar putea proveni din PIE  *k’īk- „strength” ( gr. kī̂kü-s „puternic”). „Comosicus” s-ar putea traduce poate prin „cel tare ca piatra” ; însă IE *kam- semnifică şi bolta cerească, firmamentul.

În aceeaşi idee, Koma-kiza ar putea însemna … „ţap de stâncă” ( -kiza din PIE *kēg’ „goat” ). N-ar fi singurul caz de nume „caprin” în spaţiul tracic; similar, tr. Byzas ar putea proveni, cf. Russu, din IE *bhug’o „ţap” şi, de asemenea, Kozeilas din IE *kog’o „capră”.

Luând în considerare PIE *ag’- „he-goat, ram” (lit. ōžī̃s „capră”) , l-am putea considera şi pe Comozous apropiat ca sens de Komakiza.

De menţionat aici etimologia nesigură a lat. camox „capră neagră”.

*

D.p.d.v. fonetic, posibilităţile etimologice pentru „Como-/Coma-” sunt multe; semantic, însă, mi se pare dificil de găsit una acceptabilă.

O observaţie interesantă despre lat. cum „împreună cu”, în etymonline.com: „…from PIE *kom- „beside, near, by, with” (cf. O.E. ge-, Ger. ge-). The prefix in Latin sometimes was used as an intensive.

Să fi fost valabil şi pentru limba dacă? în numele de persoane „Como-” să însemne „prea, foarte”?

În wiki-articolul dedicat Comidavei, apare următoarea explicaţie atribuită lui Tomaschek: „‘Desire, love’- word explained by the ancient Iranian Kamya, with an obscure pronociation of the „a „. The term “Comi” is also contained in the name of the Dacian prince and priest Como-sicus ” – deci PIE *kām-   („Kamadeva, zeul indic…” :) , cântat şi de Eminescu  ). Derivatele acestuia, însă, mi se par prea apropiate de sensul de „dorinţă, voluptate”.

PIE *kam- „horse” ar fi mai potrivit pentru un formant final, nu iniţial.

Mai există un PIE *skom- „to shout”, slab atestat, în greacă şi slavă, cu derivate „neconvingătoare” semantic.

*

E posibil ca tot numele Comidavei să ofere cheia; uneori apare în varianta „Cumidava”. Mai există şi localităţile Cumudeva şi Cuimedava.

Acest „com-„, a cărui variantă originală e posibil „koum-„, ar putea proveni dintr-un IE *keu-m- ( IE *meu > dac Museos, IE *sneu > dac Noes, *peuk- > trac Pusinon / cf. Russu ) sau *kau-m-.

Ne putem gândi atunci la PIE *(s)kawǝ-/-o- , cu derivate interesante, ca v.ind. kaví- `wise, knowing, skilful; m. thinker, wise man, poet’ , v.gr. koéō „a auzi, a-şi aminti”, lat. cautus .

Ori PIE *(s)kewǝ- „to cover”; ori PIE *kew > eng. hue , v.ind. chavī́ „beauty, splendour”.

Faptul că termenii sus-menţionaţi apar în dacă, nu în tracă, poate fi important. Fie prezenţa lor în tracă nu îmi e cunoscută, dar există (foarte posibil), fie în tracă erau folosiţi termeni echivalenţi semantic, dar derivaţi din altă rădăcină, fie corespondentele din tracă au urmat altă lege fonetică, iar aceasta ar fi cu atât mai interesant.

Russu admite, de exemplu, că în dacă s-ar fi putut păstra -în unele cazuri- nealterată în s palatala k’ ( PIE *dek’  > Decebalus, Deceneu ). Am putea, oare, să punem la originea lui Com- PIE *k'[ē]w- „to swell, to to spread out, to be strong” ( v.gr. kǖ́rios „stăpân, proprietar”, corn. caur `uriaş’ , probabil trac Seuthes – cf. Russu) ori *(s)k(‘)ew– „cer, nor” (v.irl. cēo „nor” ) ? Sau *k’am- „cover” ( din care avem „cămaşa” ), *k’am- „stake, peg”  ?

Poate „Comozous” şi celelalte nume sunt înrudite cu cel al zeului celt Camulos ( din *k’ama- „to get tired” (?)- cf. Pokorny )
Pentru dacii comati , e foarte probabil ca d-l Eugen Rău să fi intuit bine originea termenului în PIE *kōim- „village” ( v.gr. kṓmǟ  „sat, cartier” ). Vocalismul pare apropiat de cel din „Cuimedava”.

Anunțuri

13 comentarii »

  1. N-ai precizat IE *koin- „comun” (gr.koino și lit.kainas)
    Bănuiesc că nu e mare brînză dacă dacii au schimbat o literă acolo și au pus un sufix adjectival(-tes)!?
    Daizus Comozoi… sufixul -oi e prezent și azi: Daizus Dumitroi(u), dacă Dumitru era taică-său. :)

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 25, 2012 @ 4:44 pm | Răspunde

  2. a molfăi poate fi legat de IE *mu și de gr.mullon

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 26, 2012 @ 9:27 am | Răspunde

  3. Deși nu știu cît de practică e ideea asta, presupun că sînt cazuri, puține la număr poate, în care palatovelarele k’ și g'(k’h, g’h) se puteau transforma în simple velare k și g.
    De exemplu IE *akm, *kām- „stone, rock” sau IE dek’s
    Fiecare din acestea au forme atît satem, cît și centum în cadrul aceluași grup lingvistic satem.
    Asta nu se poate întîmpla decît dacă unele din dialectele astea primitive PIE au plecat pe drumul satemizării avînd o simplă velară în loc de o palatovelară…ori începutul a fost o palatovelară k’, însă au transformat-o într-o simplă velară k la o anumită dată presatemizare.
    La fel și cu labiovelarele *kʷ, *gʷ, *gʷʰ , unele au fost satemizate(transformate în spirante) în slavă, dar nu și-n lituaniană sau tracică. Probabil că proto-tracii au păstrat legături strînse cu grupul centum de au împrumutat sau inițiat pe cont propriu transformarea labiovelarelor în labiale.(**kʷ, *gʷ > p, b) în anumite cazuri specifice, în funcție de vocalele adiacente.

    Cine știe cît era de mare gradul de satemizare al tracilor?

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 26, 2012 @ 11:03 am | Răspunde

    • Acmonia ar putea fi de fapt un toponim celtic ( cf. Dunonia, Cistonia, Britonia/Bertonia, Carantonia etc. )

      „dek” din limba dacă s-ar putea explica eventual şi prin PIE *d(h)eik- „wild” (galez dig – furie ) şi prin altele (de ex., simplu: *dhe-k- , *dhe – „to put, to set” ) pentru a evita o excepţie

      Comentariu de Roderick — Iulie 26, 2012 @ 6:57 pm | Răspunde

  4. TErminatia ‘us’ nu este o terminatie latineasca? Daca numele de daci cu teminatia us de fapt se terminau in ‘u’ ca numele romanesti de azi Stefanescu, Ionescu. Poate ‘s’ era o terminatie adugata de functionarul roman.

    Comentariu de Valentin — Decembrie 29, 2012 @ 12:52 am | Răspunde

  5. O altă dovadă a caracteristicilor ”centum” ale limbii dace poate fi speculată din numele plantei kinuboila.

    Pentru Como-, o altă înrudire posibilă (o menționez deși pare fantastică) poate fi cu proto-altaicul *ki̯ằmò ”ghost, spirit”(v. turcic qam, turc kam ”șaman”, v. jap. kami ”god, spirit”).
    Un posibil radical eurasiatic *kVmV- , care ar fi putut da IE *k(‘)ama-

    Comentariu de Roderick — Septembrie 6, 2013 @ 12:12 pm | Răspunde

    • Ce ești măi, tătar? :)

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 6, 2013 @ 1:55 pm | Răspunde

      • Apropo…

        ”comán s. n. – Diavolul. Cuvînt rar, atestat o singură dată, în Mold. După DAR, de la numele cumanilor, popor turanic care a ocupat partea răsăriteană a României în sec. XI-XIII; însă această ipoteză este puțin probabilă. Este posibil să fie vorba de un der. cu suf. – man, de tipul *drăcoman, cf. gogoman, hoțoman, pronunțat pe jumătate din scrupule de tip tabu.” (DER, dexonline.ro)

        Este un homeric κάμμορος ”nefericit, ghinionist, blestemat”
        De asemenea, turcul kem ”evil, bad, sinister”, mai probabil legat de cuv. moldovenesc. În Moldova (istorică…) trăiesc găgăuzii, oare ar putea să provină de la ei cuvântul?

        Comentariu de Roderick — Septembrie 21, 2013 @ 11:58 pm

  6. […] în castrele romane din Egipt. Comidava – unui *Comos , de asemenea atestat în nume compuse (v. https://hroderic.wordpress.com/2012/07/24/como/ […]

    Pingback de Dave dacice și antroponime | Istoriile lui Roderick — Mai 2, 2014 @ 1:07 pm | Răspunde

  7. PIE *kōim- „village” – Coimedava (?).
    Regional, albaneza are termenul kumenjë (Tir. trib, familie) și kumend (eng.convent), că tot vorbeam odinioară despre conventum.. și „komentos”. Găsise cineva un cuvânt similar undeva în Moldova, ceea ce pe mine mă entuziasma ideea. Mă gândeam, și încă cred asta, că-i un relict tracic.
    https://hroderic.wordpress.com/2014/05/02/dave-dacice-si-antroponime/

    kumar-ë, kumari (var. kumbar-ë) = godfather

    pag. 234: https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

    Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 31, 2016 @ 2:23 pm | Răspunde

  8. Coamă ar putea fi coradical cu proto-celt.*kʷennom „apex, head” https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Celtic/k%CA%B7ennom
    Comidava https://ro.wikipedia.org/wiki/Com%C4%83na_de_Sus,_Bra%C8%99ov
    În greacă nu se dă un etimon pentru acel koma dar probabil e coradical cu lat.cumulus din *ḱewh₁- ‎(“to swell”), la fel ca gr. κῦμα • ‎(kûma) swell, wave).
    Alb.qime (păr) era pus în legătură cu acesta, dar cred că vine din lat.cima, de unde aveam și noi un cuvânt. https://en.wiktionary.org/wiki/qime
    M-aș fi gândit că ar putea spune *kime, plurale tantuum of *koma.

    https://en.wiktionary.org/wiki/cima#Etymology

    Moesicul kella (izvor) este iar interesant. Clar arată un verb precedent cu sensul swell. Era legat de lat.aqua și un germanism. Probabil că acest radical putea da un dacic *koma/*kuma sau *koadama (planta dacică) și acel celt.*kʷennom „apex, head”, pe care nu-l pot încă plasa undeva.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 13, 2017 @ 7:49 am | Răspunde

    • E interesant semantismul ăsta vârf/cap/coamă/chică pentru că am găsit chică sub forma de „pică” în graiul vechi bănățean (Anonymus Caransebesiensis), ceea ce l-ar lega de un toponim Piga (Bor), numele unui masiv din Muntele Mic (Toponimia văilor Bistra și Sebeș , de Diana Boc Sânmărghițan).
      Trebuie să fie autohton acest chică/pică și păstrat doar cu fonetismul moldovenesc de grai.
      Vasile Ioniță, îl transpune *pig, *pic „vârf, pisc” sau „cioc, plisc”, clar înrudit cu păcui (var.picui)
      https://en.wiktionary.org/wiki/pik#Etymology

      Era pe net ca pdf. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A6429

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 13, 2017 @ 9:51 am | Răspunde

    • tr. kella (izvor) trebuie să fie coradical cu rom.căliman și celelalte albanisme. La fel, coradical cu lat. excellere prin rad. *kelH- (“to rise”)

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 23, 2017 @ 7:08 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: