Istoriile lui Roderick

Iulie 27, 2012

Un nume al pietrei ?

Filed under: Kogaionon,Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:34 pm

Unui radical nostratic *kiwV  „stone” ( cf. starling.rinet.ru ) i se atribuie derivaţi  în limbile uralice ( magh. kő  „piatră” ), kartvelice ( georg. kwa- „piatră”), dravidiene (tamil kō „munte” ), dar nu şi IE.

Unui nostratic ki– i-ar putea corespunde, cred, un PIE g(‘)ei- ( cf. nostr.*ki[ǯ]V „nisip” > PIE *g’eis- „pietriş” , nostr. *kiHV „a cânta” > PIE *gē(i)-„a cânta”‘ )

Unui cuvânt frigian – γίσσα  „piatră” – dicţionarul lui Pokorny îi găseşte o origine discutabilă în PIE *g’eis- „pietriş”.

E posibil ca acest cuvânt să fie de fapt un derivat IE al nostraticului *kiwV .

*

Denumirea munţilor Pirin din Bulgaria -un masiv deosebit de stâncos, asemănător Pietrei Craiului de la noi, dar mai înalt- provine destul de probabil din PIE *perw-, *perōun- , ca şi hitt. piruna- „stâncă”, toch. A pāreṃ ‘rock, stone’, v.ind. paru- „munte”.

Faţă de Pirin, numele Parângului de la noi are un g, de fapt aş zice un -gu final. M-am gândit cândva că acest -gu ar putea reflecta un formant final relict, însemnând munte.

Ar trebui î.a.c. să-l regăsim în mai multe nume de munţi. Poate chiar în Gugu , numele vârfului din munţii Godeanu ( identificat de profesorul Al. Borza cu muntele Kogaionon ).

Un oronim „impresionant” pare şi Dungu – culme din munţii Ciucaş – amintind de Dunax , numele tracic al munţilor Rila din Bulgaria (din PIE *dhūn-  , ca v.engl. dūn „munte” ).

Un regionalism ardelenesc ( Munţii Sebeşului, Ţara Moţilor) pe care nu l-am găsit în dicţionare este „a gui” = a urca; până acum i-am găsit conexiuni mai „bizare”, în bască (ex.  igo ” ascend, go up, climb” ), însă ar putea fi legat (?)  şi de acest presupus -gu.

*

M-am mai gândit cândva şi la similitudinea dintre Kogaionon şi Pangaion , numele unui masiv muntos din Tracia.

E posibil, oare, să fi decupat un „gaion” ( = munte?) din construcţia acestor două nume de munţi?

Mai probabil nu; după I.I. Rusu, originea probabilă a lui „Pangaion” este în IE *pag– „a fixa, a înţepeni”, nazalizat ca în lat. pango.

 

 

 

 

 

10 comentarii »

  1. Mai exista si GRUIU, movila, pisc (deal, versant, ridicatura) dupa Saineanu de origine necunoscuta, mai popular (se pare) in Ardeal. Ce origine ar putea avea? Din substrat cumva, GR fiind o indicatie? Prin miscarile metanastice (transhumanta) a ajuns in limbile slave din nord (prin prelungirea Carpatilor). Ceva conectii cu „a gui” ori -gu? Un alt varf Gugu exista si-n masivul Parang. Daicoviciu pare-mi-se il identifica pe acesta cu Kogaion(on)ul dacic.
    Nu sant lingvist (dar nici complet strain de anumite probleme si aspecte…); istoria si filozofia culturii sant „domeniile” mele dar urmaresc cu interes si placere comentariile d-voastra.
    Va multumesc

    Comentariu de Hateganu — Iulie 27, 2012 @ 6:10 pm | Răspunde

    • „grui” pare să fie legat de alb. gur „stâncă”, v.ind. girí-ḥ „munte”, din PIE gʷer- „munte” ( în dicţ. lui Pokorny ).

      După I. Duridanov, numele peşterii Keiris provine din aceeaşi rădăcină, ca şi „Giridava”

      v.prus. garian pare apropiat de varianta „gruniu” a lui „grui” ( vârful Gruniu, în Retezat )

      Comentariu de Roderick — Iulie 27, 2012 @ 7:29 pm | Răspunde

      • P.S. există şi forma „guruieţ”, desemnând „piramidele de pământ” de la Şona

        Comentariu de Roderick — Iulie 27, 2012 @ 10:19 pm

      • Ceva ce mi se pare interesant. Daca dupa prabusirea puterii Romei noi am trait „asediati” (vezi aici sat/fossatum, sant de aparare; orasul/civitatem-cetate; veteranus/batran; pavimentum a devenit pamant; drumul mare, drumul carelor, cararia, a devenit carare; a merge/ mergere… ne-am „scufundat” ori ne-am afundat in padure, de unde iesi doar daca cineva „iti da drumul” ca din puscarie, iti arata calea, sa iesi in lume/lumen, la lumina; am mancat or „mestecat” coaja de copac/mesteacan…), in aceeasi ordine de idei mi se pare ca se califica si tinda/tendere. Soldatul si mai apoi „veteranul” care si-a „intins” foaia de cort sa se odihneasca, o face acum in tinda (in DRom.) si, ceea ce-i si mai interesant, in „tenda” (or tenta, in Aromana), unde s-a pastrat semnificatia originala de cort. Asta daca ambele se trag din tendere. Este corect?

        Comentariu de Hateganu — Iulie 28, 2012 @ 10:00 am

      • gúrmir, gúrmire, s.f. (reg.) platou, podiș.

        Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 5, 2013 @ 11:07 pm

      • În albaneză gur (piatră, stîncă) are și o paralelă gurmac (gurmaț- pietricică rotundă), derivat *gurm din proto-alb.*gura > *gʷer-
        grumaz (Înv.) – Colină, delușor.

        Sub acest grumaz se ascund două sau trei rădăcini IE. În primul rînd *gurmaz (gît, gîtlej), grumaz (beregată, ceafă, mărul lui Adam) cu ce o fi și apoi acest sens de ”colină și delușor”. Bineînțeles că poate fi asemănat cu lat. grumus sau grumulus (rom.grum, grumura) și alb.grumbull, dar la fel de bine putem avea o formă neatestată *gurmaz < *gurm și un sufix diminutival identic cu cel albanez -zë.

        gurmaz / gurmir.

        Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 5, 2013 @ 11:26 pm

  2. gu, deci…

    ucrainian: hora
    ruseste: gora
    indonesian: gunung

    Ha! Glumesc, desigur. Probabil lituanianul kalnas se apropie mai mult.

    Comentariu de Jeack — Iulie 27, 2012 @ 10:22 pm | Răspunde

  3. Gruia lui Novac este un erou popular înalt ca o stâncă, și tare ca ea

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Gruia_Novac

    Comentariu de sabinus — Iulie 29, 2012 @ 7:48 am | Răspunde

  4. Acum cateva zile, inainte sa plec in Ceahlau, m-am trezit intr-o dimineata cu gandul la cuvantul Gaionum. Eu nu ma pricep la „sucit” cuvinte, dar mergand pe internetam inteles ca acest cuvant chiar inseamna ceva. Este posibil ca Gaionum sa aiba legatura cu Kogaion? Apoi in partea de SV a Cehlaului e o vale a Jitanului sau a Jidanului (cum apare mai nou pe harti), moment in care nu mai imi apare atat de exagerata aceasta asociere. Insa oare Jitanul asta o avea legatura cu Jidanul sau Jidovul?

    Comentariu de Oana Mihai — August 25, 2014 @ 9:47 am | Răspunde

  5. Acum cateva zile, inainte sa plec in Ceahlau, m-am trezit intr-o dimineata cu gandul la cuvantul Gaionum. Eu nu ma pricep la „sucit” cuvinte, dar mergand pe internet am inteles ca acest cuvant chiar inseamna ceva. Este posibil ca Gaionum sa aiba legatura cu Kogaion? Apoi in partea de SV a Cehlaului e o vale a Jitanului sau a Jidanului (cum apare mai nou pe harti), moment in care nu mai imi apare atat de exagerata aceasta asociere. Insa oare Jitanul asta o avea legatura cu Jidanul sau Jidovul?

    Comentariu de Oana Mihai — August 25, 2014 @ 9:53 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: