Istoriile lui Roderick

Iulie 28, 2012

Când iese cerbul din apă

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:24 pm

“De la Pantelimon se călătoreşte vara, e începutul toamnei; atuncea iese cerbul din apă şi apa se răceşte; atunci se schimbă crângurile, cele de vară cu cele de iarnă şi se întâlneşte iarna cu vara, zice:  De‑amu te duci tu vară, vin eu iarnă!” 

http://www.antenasatelor.ro/traditii/4288-calendarul-traditiilor-populare-27-iulie.html )

Revin, deci, la Pintilie Călătorul.

Povestea cerbului care iese din apă ar putea descrie un eveniment astronomic, precum ivirea (sau, ceva mai puţin probabil, dispariţia) unei constelaţii pe cer; „crângurile” din mărturia populară citată mai sus sunt crugurile cerurile nocturne, de vară, respectiv iarnă.

Ce constelaţie nouă apare pe cerul de la sfârşitul lui iulie şi începutul lui august ? Pegasus, Andromeda? ( ? )

Ar putea fi vorba despre Pegasus, datorită reprezentării clasice ( Pegasus as half of a horse, rising out of the ocean” – cf. imaginii cerbului care iese din apă )

*

„Luna august este cea mai potrivită lună pentru observaţii astronomice, tabere de astronomie şi alte activităţi dedicate acestui domeniu. Constelaţiile vizibile în luna august sunt cele specifice anotimpului de vară, cum ar fi: Lebăda cu steua Deneb, Lira cu steaua Vega, Vulturul cu steaua Altair. Împreună cele trei stele formează o configuraţie numită triunghiul de vară ce se observă seara, sus pe cer, după lăsarea întunericului. La miezul nopţii observăm spre est şi nord, constelaţiile cerului de toamnă, Pegas, Andromeda, Cassiopeia, etc.” (http://noutatidinastronomie.blogspot.ro/ )

În tradiţiile româneşti, din câte ştiu, nu apare nicio constelaţie numită „Cerbul”.

La alţii, desigur, există.

În Rig Veda, constelaţia Orion este numită Mriga – „cerbul” . Între lunile august şi mai este vizibilă pe cer gruparea de trei stele numită „centura lui Orion”. Să fie acea zi de vară în care cele trei stele devin vizibile pe cer ziua când „iese cerbul din apă”?

Se pare că scandinavii vedeau pe cer patru constelaţii-cerb (vezi http://timothystephany.com/constellations.html)

Şi Cassiopeia, la unele popoare nordice, e văzută ca un cervid:
„Other cultures see a hand or moose antlers in the pattern. These include the Lapps, for whom the W of Cassiopeia forms an elk antler. The Chukchee of Siberia similarly saw the five main stars as five reindeer stags.”  (http://en.wikipedia.org/wiki/Cassiopeia )
*
Dar, parcă, e cam devreme să înceapă „toamna” – conform tradiţiei populare- de Sf. Pantelimon, pe la sfârşitul lui iulie … Poate că povestea s-a născut ceva mai la nord.
Anunțuri

8 comentarii »

  1. La inceputul lui August are loc Rasaritul Heliacal al lui Sirius. Este perioada la care se face urcarea pe Ceahlau. Este si perioada pe care crestinismul o numeste Schimbarea La Fata (6 August). De la aceasta zi este recomandat sa nu se mai faca baie in ape deoarece Cerbul a iesit din apa si apa s-a racit. Sau „La In aceasta zi se interzice scaldatul. De la Probajenii inainte, nu-i slobod sa te mai scalzi in rau. O coborat cerbul de la munte, s-o pisat in apa si-o racit apa. Atata-i tat” (http://www.romanianmonasteries.org/stiri-turism).

    Sirius este steaua principala din constelatia Dulaul Mare. Sirius, Procyon (steaua principala din constelatia Dulaul Mic) si Betelgeuse (din Orion) formeaza Triunghiul de Iarna. Dupa rasaritul heliacal al lui Sirius acest triunghi incepe sa fie integral vizibil pe cer. Prin acest triunghi „trece” Calea Lactee – un rau (o apa pe cer) format din stele.

    Triunghiul de Iarna a fost foarte important in religiile si traditiile lumii. Calendarul Sotic este un exemplu perfect. El arata „revarsarea Nilului” in fapt iesirea cerbului din apa, Nilul de fapt „este proiectia” Caii Lactee pe pamant egiptean. Triunghiul este prezent ca simbol al organului sexual al Zeitei Mama. Triunghiul este un simbol al muntelui (cerbul coboara de pe munte). Triunghiul apare pe cele mai multe dintre yantrele din practicile vedice. Chiar Mama tuturor yantrelor, Sri Yantra, este o frumoasa combinatie de triunghiuri.

    Un caine foarte important in mitologie este Cerberus si intamplator el are 3 capete (Sirius, Procyon, Betelgeuse?) El este pazitorul Portii de trecere spre lumea de dincolo. Cerbul la stramosii nostri era calauza in lumea de dincolo. Cuvantul Cer si Cerb sunt foarte apropiate. Portile Cerului sunt de fapt Portile Cerbului. Sirius era steaua legata de Anubis, cainele care avea grija de sufletele mortilor la egipteni. Sirius era steaua Mantuitorului la greci si la evrei. Cerberus (cainele cu 3 capete) este in traditia noastra Cerbul (numele este cam acelasi, forma sub care apare este alta).

    Sharaba este un cerb mitic la vedici. In popor Cerb se mai poate auzi sub forma Sherb care e foarte apropiat de Sharaba. Imaginea lui Sharaba apare pe o cupa de ritual gasita la Agighiol. Un ritual al Sharaba include un set de mantre 10 (9+1) dedicate eliminarii efectelor negative al unor energii plus o mantra cheie. 10 este si decanul sotic („saptamana” sotica de 10 zile), o zi dedicata pentru fiecare dintre aceste energii. 10 este numarul formelor in care apare Zeita Mama la vedici. O forma de calendar sotic se gaseste in zona templelor de pe Sureanu. Insasi numele Sureanu pare legat de Surya (multi cercetatori leaga Surianu si Surya de Soare, eu nu ma indoiesc ca este legat de Sirius). O chakra minora (dar poate ca cea mai importanta) din corpul energetic uman este Surya Chakra care este legata de ritualul Sharaba si care are 9 bij mantra si o mantra cheie (10 bij mantre).

    Si se mai pot spune multe….

    Comentariu de raveda — August 8, 2012 @ 6:29 pm | Răspunde

    • Acum mi-am dat seama că, atunci când aceste tradiţii populare au intrat în datele etnografilor şi culegătorilor de folclor, calendarul era probabil cel iulian.

      Pe „stil vechi”, Schimbarea la Faţă e în 19 august, iar Sf. Pantelimon – în 9 august. Mă întreb cu care date trebuie corelat de fapt presupusul eveniment astronomic. La prima vedere, aş zice că perioada dintre 6 şi 9 august ( Schimbarea la Faţă – stil nou – Sf. Pantelimon – stil vechi ).

      Afirmaţia „o coborat cerbul de la munte” mă duce cu gândul mai degrabă la „dispariţia” unei constelaţii de pe cer.

      Comentariu de Roderick — August 8, 2012 @ 10:09 pm | Răspunde

    • În trecut astronomia era o ştiinţă larg răspândită şi de ea se ocupau aşa-zişii învăţaţi. Ei studiau stelele şi mersul lor pe cer în observatoare astronomice (deşi nu se ştie exact cum denumeau ei aceste locuri de observaţie)

      Ceea ce observau spuneau şi la alţii, însă nu toţi erau capabili de a înţelege despre stele şi ce fac ele. Aşa că învăţaţii prezentau fenomenele astronomice sub formă de poveşti: cerul este ceva fără margini, iar soarele este fiul său, pentru că iese şi dispare din el; soarele şi luna sunt doi îndrăgostiţi care se caută mereu unul pe altul dar nu se găsesc; eclipsele de lună sunt cauzate de lupi, care mănâncă din lună; şi tot aşa ….

      Un astfel de fenomen astronomic este şi mişcarea aparentă a stelelor pe timpul nopţii. În emisfera nordică mişcarea este de la est la vest, iar în cea sudică invers, de la vest la est. O constelaţie care se vede foarte bine, din cauza mărimii, este Orion. Cele trei stele din centura lui Orion se mişcă şi ele de la est la vest. Pe cer Luceafărul de noapte (planeta Venus) este şi cea mai strălucitoare stea de pe timpul nopţii, cu care cele trei stele („cei trei magi”) se întâlneşte (planeta Venus are o mişcare retrogradă pe cer, de la vest la est). Coincidenţă sau nu, Orion este o constelaţie care se vede numai iarna, iar evenimentul călătoriei celor trei magi (din biblie) se petrece în preajma solstiţiului de iarnă, adică iarna.

      Povestind oamenilor acest lucru, învăţaţii le spuneau că „pe cer sunt trei oameni care merg de la răsărit la apus” şi care caută Luceafărul. Pentru civilizaţiile unde la mare cinste erau magii, cei trei oameni au devenit „cei trei magi” care vin de la răsărit (magii / astrologii erau cei care se ocupau cu studiul stelelor fără a le observa, adică teoretic, nu practic). La fel, pentru civilizaţiile unde la mare cinste erau regii cele trei stele au devenit „cei trei regi”. Iar Luceafărul era o simplă stea, un simplu luminător pe cer.

      De altfel, Centura lui Orion este numită şi Drie Konings (Cei Trei Regi) sau Drie Susters (Cele Trei Surori) de vorbitorii dialectului Afrikaans din Africa de Sud, după cum se poate citi în cartea lui Alphonse Daudet, Lettres de Mon Moulin (1866), când autorul foloseşte sintagma „les Trois Rois”. În secolele 17-18, Centura lui Orion era cunoscută sub denumirea de Driekoningen (Cei Trei Regi) de către navigatorii şi cartografii olandezi

      Comentariu de sabinus — August 11, 2012 @ 2:03 am | Răspunde

    • >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>Dumu.Zi („Cel drept.Fiu” în sumeriană) era numit „Daos-pastorul” şi avea atributul de „serb Anu”, „mielul lui Dumnezeu”

      Daos-pastorul a fost, conform listei lui Berossus, al cincilea rege divin de dinainte de Potop, în timpul „când regatul a coborât din ceruri, iar regi erau numai zeii”.

      În epoca timpurie a civilizaţiei sumeriene mesopotamiene (mileniul 4 i.C.), în textele de la Surupak, numele lui Dumuzi-Daos apare însoţit de formula „ama.usum.gal”,”a cărui mama este dragonul ceresc”, arătând descendenţa cultică din zeiţa primordială Tiamat, înfătişată ca dragon. De aici şi emblema sa, şarpele-dragon>>>>>>>>>>>>>>>

      …………………………

      Am pus citatul de mai sus pentru a vedea că zeul Daos păstorul (Dumuzi, sau Dumnezeu de mai târziu) avea atribut de „serb Anu”, care ne trimite cu gândul la „Cerbul anului” (unde an se referă la timp)

      Interesante sunt două aspecte:
      – mama Cerbului era dragonul ceresc, adică posibil Calea Lactee
      – Dumuzi-Daos la sumerieni apare reprezentat cu un miel pe umăr, care este posibil de fapt să fie un cerb

      Deci toate indiciile trimit la cer, la stele și mișcarea lor anuală pe cer, și la astronomie

      Comentariu de sabinus — August 11, 2012 @ 2:16 am | Răspunde

  2. Datele se schimba (cu frumosu’, cu bata, sau cu sabia). Uneori au castigat cei de sus, alteori a castigat „talpa” tarii. Informatiile sunt in miscare continua. Ce ramane doar Dumnezeu stie. Pe vremea lui Mihai Viteazul astronomi europeni se intreceau in a inventa constelatii care de cele mai multe ori primeau nume legate de eroii antici. De aici o mare confuzie in a intelege cerul si miscarea lui. Cerul anticilor este diferit de cel al zilelor noastre. De aceea miturile stelare sunt greu de descifrat. In general, sub un nume sau altul, poporul a incercat sa mentina traditii la date precise date de pozitii pe cer a unor stele si nu a unui calendar impus de liderii religiosi. De fapt religia a fost nevoita sa foloseasca datele precise ale traditiei si sa-i dea nume legate de noua religie. Calendarul traditional era legat de natura, mersul cerului si de aceea poporul a urmarit mersul stelelor.

    „O coborat cerbul de la munte” ma duce cu gandul la ceva care a venit printre noi.

    Comentariu de raveda — August 9, 2012 @ 3:31 am | Răspunde

  3. Poate nu întâmplător Cerbul fermecat din povestea lui Harap Alb avea pielea plină de nestemate. Pietrele prețioase de pe pielea sa nu sunt altceva decât stelele de pe cer. Iar pielea lui este cerul înstelat. Ar fi interesant de aflat care era steaua din fruntea cerbului, dintre coarnele lui, cea mai strălucitoare de pe cer

    Știe Ion Creangă ce știa!

    Poate că cerbul din poveste este simbolul cerului (cer – cerb), ursul cel al pământului, iar femeia al omului (fata împăratului roșu)

    Comentariu de sabinus — August 11, 2012 @ 2:22 am | Răspunde

  4. „Trisfetítele s.f. pl. – 1. Numele celor trei sfinți ierarhi ai Bisericii, Vasile, Grigorie și Ioan. – 2. Trei stele din constelația Orion. Sl. tri svętitelĭ (Tiktin; Candrea). Cuvînt rar, se păstrează mai ales în numele unei vestite biserici din Iași. ”
    ( DER )

    Comentariu de Roderick — Septembrie 23, 2012 @ 11:57 am | Răspunde

  5. http://epochtimes-romania.com/news/stele-si-logostele–181492

    Aș fi curios cei cu aceste 7 stele logostele. După nume „logostele” (var.gogostele) s-ar traduce stele pitici (logoș). Acest gogostele să nu fie o referire la dacicul kaga- sfînt. :)

    „Am ascultat vorbindu-se între ele / câteva stele mărunte, logostele” (Dialog între stele). George Alexe

    Amintirea populară nu are limite vîrgolună – lat.virgo http://epochtimes-romania.com/news/luna-vargoluna–175232
    Dacă luna a fost zeu masculin merge potrivirea cu Luana, dacă era zeiță tot Luana… „we are covered!”
    sl.luna, ir.luan

    Alte legende ar putea aminti de stăpînirea romană a Daciei Inferior. Domnul de Rouă: http://epochtimes-romania.com/news/domnul-de-roua-al-romanilor–171547
    De n-ar fi mizeriile tracomane ar fi putut fi un articol bunicel.

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 7, 2013 @ 10:57 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: