Istoriile lui Roderick

August 1, 2012

Şleau şi sâlhă

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 10:11 am

Şleau– un cuvânt foarte „încurcat”, conţinând, cred, multe contaminări; aici mă refer la următoarele sensuri:

șleau1șlei, s.m. (înv.) 1. ulm. 2. copac bun de foc (porumbar, stejar etc.). ” (DAR)

***

„Şleau” cu sensul de „porumbar” provine, cel mai probabil, din PIE *sleyǝw- „sloe, plum(-tree); plum-blue”; engl. sloe , germ. Schlehe, cu care îl pune în legătură DEX:

ȘLEAU3șleauri, s.n. Pădure cu arbori de specii diferite. – Cf. germ. S c h l e h e.” (DEX 98 )

*

Un cuvânt care seamănă cât de cât cu rom. şleau şi înseamnă ulm este magh. szil , szilja ( szilas – pădure de ulm ), cu origine uralică ( *śala  , finl.  salava , jalava „ulm” ). „Şleau” nu pare însă un împrumut direct al magh. szil ; ar putea fi intermediat de altă limbă, ori mai degrabă un vechi împrumut uralic într-o limbă IE.

Există, însă, şi alte posibilităţi. E probabil, bizar să mă gândesc la înrudirea lui „şleau” cu gr. peléā, pteléǟ  „ulm”, OHG fëlwa „salcie”, din PIE *pelew- .

Ş- în loc de p- e într-adevăr ciudat. [Ar putea să nu fie singular, cf. şaltău „mlaştină” – slav *poltī < PIE *pAlǝ-  „to pour, to flood” ( dacă nu cumva „şaltău” provine din magh. , cf. tó – tău, lac ).]

„Şleau” ar putea proveni, cred, din PIE *pelew- prin intermediul unei limbi germanice vechi (gotică?) , în care în locul IE p- este f-.

[„Ciudăţenii fonetice” asemănătoare pot să mai apară, cred (prin contaminarea dintre cuvinte, de ex.) . Interesant pare şi

șúlpeșúlpi, s.f. (reg.) 1. vulpe. 2. femeie de moravuri ușoare.” (DAR)

Să fie acest cuvânt influenţat de „şo” (din formula „şo pe el”), după S. Paliga înrudit cu lit. šuo „câine” ? Ori reprezintă cuvântul autohton pentru „vulpe” ?]

*

„Şleau” ar putea fi înrudit chiar cu lat. ulmus , din PIE *elem- ( slav *jьlьmъ, m.irl. lem ), dar î.a.c. ar trebui să fie *şleam.

șleámuri s.n. pl. (reg.) așchii, surcele; scurtături. ”  ( DAR )

Poate că mai vechiul *şleam a devenit cumva „şleau”.

***

sâlhă s.f. (reg.) 1. pădure deasă de copaci tineri; hățiș. 2. brad alb; pădure de brad; sihlă.” ( DAR )

síhlă (-le), s.f. – (Trans., Mold.) Desiș, pădure tînără și deasă. – Var. sîhlă, țihlă, țîhlă, Trans. silhă, sîlhă. Sl. sŭchlĭ„rămuriște” (Candrea). Legătura cu lat. silva (Philippide, Principii, 140; Șeineanu, Semasiol., 148; Tiktin) este improbabilă. – Der. silhui (var. sîlhuietic), adj. (Trans., des, plin de hățișuri); silhiș, s.n. (hățiș); sihlos, adj. (des). Din rom. provine rut. syhlja (Miklosich, Wander., 19; Candrea, Elemente, 403; cf. Bogrea, Dacor., IV, 846). ”  ( DER )

Ar putea reflecta PIE *k’ol-  „thorn, awn, a k. of thorny plant” , cu lit. šilas „pădure de molid”, let. sila „pădure de conifere”.

25 comentarii »

  1. Șulpe poate fi extras din IE *(a)lōp- „fox” (gr.alopex, let.lapsa, lit.lape, arm.aɫuēs).
    IE *u̯l̥p-, *lup- a k. of carnivore (fox, wolf)
    http://en.wiktionary.org/wiki/dhelp%C3%ABr

    Comentariu de Sorin5780 — August 1, 2012 @ 4:30 pm | Răspunde

  2. În unele zone la vulpe i se spune hulpe, probabil este o chestiune de pronunție. Iar hulpea are legătură cu hulpav, care înseamnă lacom.

    Comentariu de sabinus — August 2, 2012 @ 2:46 pm | Răspunde

  3. La fel, în unele zone șulfă înseamnă o femeie sau un bărbat șiret, probabil provenind din „șulpe” cu înțelesul de „femeie moravuri ușoare”

    Comentariu de sabinus — August 2, 2012 @ 2:49 pm | Răspunde

    • Foarte bună observaţia.

      „șúlfă, șúlfe, s.f. (reg.; deprec.) 1. haină veche, deformată sau de calitate inferioară. 2. haină de croială orășenească. 3. femeie care are o ținută neîngrijită, neglijentă. 4. persoană care se îmbracă în haine orășenești. 5. om de nimic. 6. femeie de moravuri ușoare; femeie intrigantă. 7. (în expr.) a lătra ca o șulfă = a fi guraliv.” ( DAR )

      Sensurile 6 şi 7 se leagă de „şulpe”.
      Alternanţa p/f e poate întâmplătoare, dar dă de gândit

      Comentariu de Roderick — August 2, 2012 @ 9:32 pm | Răspunde

    • Ar putea fi înrudit cu engl. yelp ( din PIE *ghel- „to call, cry” ). Vulpea are un lătrat răguşit, caracteristic.

      O altă posibilă corespondenţă interesantă este rom. „a zăpăi” – engl. „to yap” ( a hămăi ). Să aibă o origine comună într-un IE *g’hep ?

      Comentariu de Roderick — August 2, 2012 @ 10:01 pm | Răspunde

  4. dhelpër are o formă „neverosimilă”, aici trebuie găsită o explicație!

    Comentariu de Sorin5780 — August 2, 2012 @ 10:14 pm | Răspunde

    • Poate proveni din alt strat lingvistic decât „ujk”.

      La ora asta :) să mă gândesc la legături fantastice, cu akkadianul šēlebu ( proto-sem. *t_aʕlab- „vulpe”)? (deocamdată glumesc)

      Comentariu de Roderick — August 2, 2012 @ 11:59 pm | Răspunde

      • Creativ, dar .. „bring it more close to home”!

        Comentariu de Sorin5780 — August 3, 2012 @ 7:50 am

      • :) engl. whelp
        „O.E. hwelp „whelp, young of the dog,” from a Gmc. root related to O.S. hwelp, O.N. hvelpr, Du. welp, Ger. hwelf; of unknown origin. ” ( etymonline.com )

        Comentariu de Roderick — August 3, 2012 @ 9:48 am

      • C]teva idei>
        euro-asiatic *[čw]VlɣV
        Meaning: fox, weasel
        Borean: CVLV – fox

        beng siyala. gujarat siyala- fox, jackal

        Comentariu de Sorin5780 — August 3, 2012 @ 10:40 am

      • Din borean CVLV – fox derivă proto-sem. *t_aʕlab- şi akk. šēlebu care ţi s-au părut prea departe de casă.

        Comentariu de Roderick — August 3, 2012 @ 8:02 pm

  5. Să-ți spun pe ”șleau” (*sleig’- „smooth”- a lepui?) , cred că IE *leim- branch, trunk (stems) a dat două seturi de cuvinte rare:
    – șleámuri s.n. pl. (reg.) așchii, surcele; (DEX)
    – lom, -uri, s.m. – Crengi uscate și rupte (Papahagi 1925); lemne, vreascuri la gura sau la cotitura unei ape (ALR 1973: 679) (Dorin Ștef, Dicț.reg.Maram.)

    IE * lemǝ- ”to break”
    – lomurós, -oasă, adj. – În expr. grâu lomuros = grâu amestecat cu resturi; se dă la păsări; grâu cu monturi (ALR 1973: 827). – Din lom „rest, bucată” + -uros.(Dorin Ștef, Dicț.reg.Maram.)
    – lom (lómuri), s. n. – 1. (Banat, Maram.) Rest, fragment, bucată (DEX)

    șulpă:
    „ A înşela „a amăgi” are altă origine decât a înşela (<lat. *insellare siel(t) > șieltău). La fel s-a petrecut cu IE *serp: *sierp > șerp > șarpe.
    șleau- firul unei apei curgătoare (parcă era un*al- a curge din care rezulta Oltul!)

    Adițional :
    lom2, lómuri, s.n. (reg.) boarfe. > Proto-IE: *lemb- „frill, fringe” (Proto-Germanic: *lumpōn- rags).
    leomí, leomésc, vb. IV (reg.) a se lipsi de ceva.
    LIP s. n. (Reg.) Strat (gros) de murdărie care se formează pe piele sau pe îmbrăcăminte; jeg (alb.lëmishte- dirt; liapai- trib alb.foarte sărac)
    IE: *(a)ley-, *lyē- „to stick

    Comentariu de Sorin5780 — August 3, 2012 @ 9:39 pm | Răspunde

    • A dispărut o bucată importantă imediat după „șulpă”.
      Remediez:
      Șulpă ține probabil de caracterul animalului!
      { A înşela „a amăgi” are altă origine decât a înşela (<lat. *insellare siel(t) > șeltău și probabil că-n ultimii 100 ani trece la șaltău. Idem în cazul „șarpelui: IE*serp > sierp> șerpe > șarpe.

      PS: am observat că boreanul CVLV dă forma proto-semitică imediat după ce am scris mesajul. Speram să nu observi! :)

      Comentariu de Sorin5780 — August 3, 2012 @ 10:02 pm | Răspunde

      • Din nou?!!?
        Șeltău vine din IE *sel- water-meadow (gr.helos). Transformările sînt următoarele : * sel > siel(t) >șel(t). Idem în cazul IE *Serp – șarpe

        http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1207
        Aici se discută despre originea adevărată a vb. „a înșela” din a cărui fam.face parte și acest șulpă.

        Comentariu de Sorin5780 — August 3, 2012 @ 10:08 pm

      • N-am băgat de seamă :) decât gr. helos, pe care însă îl credeam legat de sare, sărătură ( *sal- „sea waves” sau „salt” ).

        La Pokorny selos- „swamp, sea” nu are derivatele slave menţionate de starling.rinet.ru .
        Apoi, „t”-ul acela ar apărea doar în „şaltău”, în timp ce în derivatele lui *pAlǝ- e bogat atestat. E posibilă o contaminare.

        Comentariu de Roderick — August 4, 2012 @ 1:18 pm

      • Cred că același radical a dat lat.insula, dar și reg.jielț (rîuleț) din *sel (Hașdeu dă scitic selis), unde accentul pe „e” va produce diftongarea sa. j din ș nu mai e o problemă, au argumentat-o și alții înaintea mea și probabil stă la baza literei alb. gj.
        – coradical lat.salum http://en.wiktionary.org/wiki/salum#Latin
        Pokorny *selos- swamp, sea (rîu conform sciților și dacilor). Șaltău (mlaștină) nu poate fi decît un coradical direct, sufixat cu -tos (dacic -tas).

        *sal- / -e- (Gr s-) sea waves
        *sel- water-meadow
        Între astea două, una sau ambele, pot da jielț și șaltău.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 30, 2013 @ 2:08 pm

  6. șaltă sună un pic a ceva turcesc!
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1012&root=config

    *pAlǝ- / *pelǝ- „to pour, to flood” a dat probabil și alb.pellg – „lac”, deci nu știu cu ce se mai putea contamina(cu *sal- valul mării ?). Mai e o chestie interesantă păstrată în nu știu ce parte a țării : http://dexonline.ro/definitie/sel
    Tot la capitolul lichide, cred că alb. ujë vine din același radical pe care l-au avut dacii în numele Alutus și Altinum. Probabil că ujëra (water, watermark) folosește doar alte sufixe decît dacii, atîta tot!

    Comentariu de Sorin5780 — August 4, 2012 @ 5:28 pm | Răspunde

    • De fapt interesul :) era să fac plauzibilă legătura rom. şleau =ulm – gr. peléa = ulm, exemplificând printr-o altă paralelă fonetică. Probabil doar o coincidenţă.

      Comentariu de Roderick — August 4, 2012 @ 9:00 pm | Răspunde

  7. IE *leim- branch, trunk (stems)
    sléme s.f. (reg.) 1. stâlp de lemn sau de bârnă, par, prăjină, scândură etc. folosite în diferite lucrări de construcție (la casele și acareturile țărănești). 2. schelăria podului unei case. 3. (în forma: slemn) loc îngrădit. 4. culme a unui deal. 5. linie de despărțire a apelor pe coama unui deal. 6. paiele de pe vârful caselor acoperite cu snopi.
    Bizar că „lemnul” a ajuns astfel să se confunde cu toate astea.
    IE*leyǝ- to pour
    șleau- (Rar) Firul unei ape curgătoare.
    șleau s.n. (reg.) noroi foarte apos. /poate fi legat de leurdă și leurdeasă- pădure mlăștinoasă.
    Diferite var. din Leorda sînt nume de rîuri și afluenți(unul pe Criș, altul în Maram.)

    ȘLEAU3 ~ri n. Pădure cu copaci de diferite specii. /cf. germ. Schlehe
    Nu are nici un sens derivarea din germ.schlehe cînd acesta se referă la o singură specie și pe deasupra primează o culoare albăstrie/cenușie(prunul) : IE: *sleyǝw- sloe, plum(-tree); plum-blue (lat.lividus)
    Șleau (porumbar) e perfect, se suprapune perfect peste sensul original, culoarea fructelor, deci trebuie să fi avut și noi odată idee de culoarea în cauză dacă am numit un pom astfel; E interesant că lat.palumba(rom.porumbă) vine tot de la o culoare cenușiu-albăstrie; Poate și stejarul ajunge la culoarea asta! De asemena, sensul general de pădure cu diferite specii poate șă fie o aluzie la o culoare predominantă(toamna și iarna sau anumite combinații de specii)!

    sălhoi- desiș, pădure deasă poate fi chiar latin datorită palatalizării lui v din silva, ce ar delimita această moștenire la teritoriul nordic.(var.silhă, sîlhă)

    Comentariu de Sorin5780 — August 6, 2012 @ 7:15 pm | Răspunde

    • lat. palumba poate proveni, zice Pokorny, din PIE pel-6 „grey; pale”

      Stejarul nu prea ajunge la culoarea asta.

      Comentariu de Roderick — August 11, 2012 @ 4:16 pm | Răspunde

  8. Șleau poate fi coradical cu alb.lis(stejar) sau diversele lb.slave unde lis/lies/las înseamnă pădure : http://en.wiktionary.org/wiki/lis#Albanian
    Paralissum ar putea semnifica „foarte împădurit”, la fel și reg.lisnit(măr pădureț) poate păstra o urmă dacică.
    șleau- Urmă, dîră lăsată de roți pe sol. > IE*leyǝs- furrow, track

    Sensul general de pădure se poate deriva din IE *leudh- to grow, fără să mai facem alte compromisuri sau apropieri.

    Comentariu de Sorin5780 — August 6, 2012 @ 8:36 pm | Răspunde

  9. dhelpë [f] (g) ‘fox’
    PAlb. *δeli-(pə)
    Alb. dhelpër / dhelpën [f] ‘fox’ {1} (AE 156) _?_ (Pok. 367)
    Gr. γαλεή ‘weasel, marten’
    Notes: {1} Alb. formation with the suffix (ë)rë / -(ë)në < *-e/ono-. A contamination with the PIE word for ‘fox’ is conceivable.

    g̑el-, g̑elə-, g̑lē-, also *gelēi- : g̑(e)ləi- IE – bright; to shine, be joyful
    http://www.win.tue.nl/~aeb/natlang/ie/alb.html

    Comentariu de Sorin5780 — August 11, 2012 @ 8:16 am | Răspunde

    • Dicţionarul lui Demiraj parcă dispăruse o vreme din „gratuităţi” :)

      Comentariu de Roderick — August 11, 2012 @ 10:50 am | Răspunde

    • Acum s-ar putea ca povestea să fie o exagerare, iar alb. „dhelpë” să fie legat de „vulpe” (a cărui rădăcină s-ar putea să nu fie bine reconstruită).

      „Şulpe” ar putea să fie tot „vulpe”.
      Prin zona Turdei am cunoscut un tip care spunea „şer” în loc de „fier” (căruia moldoveanul îi spune, pare-mi-se, „hier”).
      Poate că „şulpe”, ca şi „hulpe”, e o simplă pronunţie regională.

      Comentariu de Roderick — August 28, 2012 @ 8:50 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: