Istoriile lui Roderick

August 8, 2012

Ţiclean

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:51 pm

Numele unei păsări pe care nu rareori o văd cum „patrulează” în jos şi în sus pe scoarţa arborilor.

(sursa imaginii: wikipedia )

ȚICLEÁN s. (ORNIT.; Sitta europaea) (reg.) scorțar, țiclete, țoi. ” ( Dicţ. de sinonime )

țicleánțicléni, s.m. (reg.) 1. pasăre insectivoră, sedentară; scorțar, ciocârleț. 2. pițigoi. 3. sticlete. 4. obleț. ” ( DAR )

ȚICLEÁN, țicleni, s.m. (Ornit.) Țiclete. – Et. nec. ” ( DEX 98 )

Derivă probabil din „ţic”– ciocănitoare, cu sufixul  -lean ( iniţial –ulean ? cf. bou – boulean )

țic s.n. (reg.) 1. nume de jocuri de copii. 2. ciocănitoare. 3. bibilică. 4. cantitate, măsură, fărâmă mică. 5. vârf, ridicătură, deal. ”  ( DAR )

cf. şi

țiclói s.m. (reg.) 1. țiclean. 2. ciocănitoare. 3. pești mărunți. 4. vârf ascuțit de deal. 5. târnăcop. 6. țurțur. ”

Posibil înrudit şi cu

țaicắuțaicắi, s.m. (reg.) gaiță. ”

Un nume foarte simplu şi parcă prea scurt pentru a-i desluşi originea.  „Ţic”-ciocănitoare poate fi o creaţie expresivă, ori înrudită cu „cioc”.

Alte variante, în cele ce urmează.

*

În mai multe limbi IE, diverse denumiri ale gaiţei, dar şi ciocănitorii, provin din PIE *keik- „jay” ( v.gr. kíssa, att. kítta „gaiţă, ciocănitoare” , v.engl. higere „coţofană, ciocănitoare” ) sau *k’eig’h- ‘a k. of motley bird’ ( lit.  šēžis „mierlă ).

În greaca veche numele ţicleanului este sitta ( de la care provine şi denumirea ştiinţifică ).

Coincidenţa de nume cu ţicleanul-obleţ (peşte mic) poate fi datorată culorii (probabile derivate ale PIE  k̂ei-2 „a k. of dark colour” ; culoarea ţicleanului-pasăre, cea des vizibilă, adică pe spate, este gri-albăstrui).  

Ori poate fi vorba de o omonimie; numele peştelui poate proveni din PIE *sīk-, -g- „a a k. of fish” ( norv. sik „whitefish”, let. sī̃kis  „coregon” ).

Pentru numele păsării, mai puţin probabilă e legătura cu PIE *k’ūk(ʷ)- (originea v.ind. śúka- „papagal”).

*

Interesantă pare şi forma „ţoi” (=ţiclean, Sitta europaea). E posibil, cred, ca ea şi engl. jay să aibă o îndepărtată origine comună.

Explicaţia acestuia din urmă (în etymonline.com) mi se pare insuficientă:

jay (n.)  c.1300, common European bird (Garrulus glandarinus), from O.N.Fr. gai, O.Fr. jai „magpie, jay,” from L.L. gaius „a jay,” probably echoic and supposedly influenced by L. Gaius, a common Roman proper name ”

*

Sinonimul „scorţar” poate trimite „ţoiul” departe, chiar spre origini non-IE, probabil cf.

cassia  – cinnamon-like plant, late O.E., from L. cassia, from Gk. kasia, from Heb. q’tsi-ah, from qatsa „to cut off, strip off bark.” ” (etymonline.com )

Ori, poate, spre PIE *ksew- „to scrape, to cut”  (v. gr. ksǘō „scrape, rub”) – vezi „legea ţoiului”  :)

*

PIE *dhēk- „daw, starling, thrush” ar fi putut da în română un *zic- (<*dzic) sau *zac- , însă păsările ale căror nume derivă din această rădăcină (stăncuţă, graur, sturz) aparţin altei familii decât ţicleanul sau ciocănitoarea. Rămâne ca posibilitate pentru „ţaicău”/”zăicoi” (gaiţă).

( rădăcinile PIE – cf. starling.rinet.ru )

P.S. (8 august 2012)

Let. ciglis „sticlete”, oarecum şi lit. kikilis „cinteză, piţigoi” seamănă cu „ţiglean”/”ţiclete”…

Piţigoiul, de asemenea, mai e numit țiclete, țiglău, țiglean.

 

 

13 comentarii »

  1. „ţiclean”-peştele ar putea fi legat (?) de „clean”, slav klĕnŭ, un cuvânt obscur – vezi dicţ. lui Vasmer

    Comentariu de Roderick — August 8, 2012 @ 9:17 pm | Răspunde

    • Țiclean ar putea veni de la țic-clean, adică un clean mai mic (țică = bucățică, adică se referă la ceva mic). Sau țic vine de la țoi, tot așa cu sensul de mic, puțin

      Comentariu de sabinus — August 11, 2012 @ 6:33 am | Răspunde

  2. țaicắu, țaicắi, s.m. (reg.) gaiță.
    Pare să aibă cîteva coradicale în limbile slave, unii ar spune că-i împrumut, eu zic că nu.
    http://en.wiktionary.org/wiki/%D1%81%D0%BE%D0%B9%D0%BA%D0%B0#Belarusian
    Chiar și gaiță, de ce trebuie să fie slav cînd avem lat.gaius(gaiță) ?http://www.etymonline.com/index.php?term=jay&allowed_in_frame=0
    http://en.wiktionary.org/wiki/jay#English

    La fel țarcă din IE k’oro, k’woro
    țárcă, s.f. – 1. Sarcă, coțofană (Pica caudata). 2. (Ref. la capre) Negru cu alb (Precup 1926).
    http://dexonline.ro/definitie/%C8%9Barc%C4%83
    Țiclean și toate celelalte pot veni din IE *kik(keik).

    Comentariu de Sorin5780 — August 24, 2012 @ 11:27 am | Răspunde

    • Dacă țarcă înseamnă negru cu alb, atunci nu ne rămâne decât să ne gândim la tărcat, care este și penajul coțofenei

      Comentariu de sabinus — August 24, 2012 @ 3:51 pm | Răspunde

  3. […] nume al ţicleanului ( căruia i-am dedicat un articol – https://hroderic.wordpress.com/2012/08/08/ticlean/ ) este […]

    Pingback de Ciocârlie « Istoriile lui Roderick — Octombrie 1, 2012 @ 8:27 pm | Răspunde

  4. Ciocănitoare vine de la a ciocăni, adică de la a obiceiul de a lovi repetat, cu ciocul, scoarța copacilor

    Referitor la a lovi, avem și verbul a țăcăni (a păcăni) =a produce un zgomot ritmic, repetat, prin ciocănituri, pocnituri, declanșarea unui mecanism etc. (dex 98)

    Târnăcop ar putea proveni de la a târnosi, care înseamnă, printre altele, și a bate, a lovi

    (TÂRNOSÍ vb. v. ameți, atinge, BATE, boți, chercheli, îmbăta, jegoși, LOVI, mânji, mototoli, murdări, păta, șifona, tur-menta.
    Sursa : sinonime)

    Comentariu de sabinus — Octombrie 2, 2012 @ 12:57 pm | Răspunde

  5. E interesant și acest sufix diminutival -lean, pare arhaic. Nu e foarte comun și nu mai formează noi derivate, din cîte știu eu. De ce se atașează bazei „țic” cînd această înseamnă deja ceva „mic” în general? (țic- ciocănitoare(țiclă), bibilică)

    S-ar putea să avem un sufix -an sau -ean, nu -lean. Țiclete și țiclean sînt sinonime , deci tema ar putea fi „țiclă” iar sufixul -an (sau -ean) ar îndeplini funcția sufixelor -esc sau -ar (ex: șerpar – țipar) http://dexonline.ro/definitie/%C8%9Bicl%C4%83
    Exemplu: bourean (adj.bouresc; bour- sufix -ean)

    Ca explicație eu aș miza pe următorul verb care explică rapiditatea acestor păsări insectivore: ȚICUÍ, pers. 3 țicuiește, vb. (Reg.; despre undiță) A face o mișcare bruscă atunci când peștele mușcă din momeală; a zvâcni. – Et. nec.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 28, 2013 @ 4:47 pm | Răspunde

    • Paradoxal, sufixul -lean ar putea fi paralela dacică pentru cel latin: -ulus(masc.), -ula(fem.), -ulum(neutru). Și numele Vistula se crede că ar conține același sufix adjectival -ula, dar nu din sursă latină, ci slavă: https://en.wikipedia.org/wiki/Vistula#Historical_relevance

      Acel sufix -an de mai sus ar putea fi și unul augmentativ (băiat-băietan) dar și așa e destul de mică pasărea. Cu cine s-ar compara?

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 28, 2013 @ 6:07 pm | Răspunde

      • Să nu uităm nici sufixele diminutivale ale germanilor: -chen și -lein (produsul unui sincretism între tradiționalele OHG -īn, -ein cu clasicele IE *-k(o)- și *-l(o)) http://lexis.univ-lyon3.fr/IMG/pdf/Lexis_6.pdf
        Dacă „-lean” e și el rezultatul unui sincretism, nu știu, dar poate fi împrumutat de la germanici în epoca migrării grupurilor estice. Eu mă gîndeam că evidenția forma diminutivală pentru genul neutru.
        Dacă la irlandezi -an e diminutiv, la noi -an e augmentativ. Am putea avea chiar coalizarea a două sufixe arhaice în IE, -an(probabil -onius din latină e mai aproape de sursa IE) și -dhro, rezultînd -andru. copilandru.
        Avem multe sufixe bizare. Unul șopîr-tan ar putea fi echivalat în gr. herpeton. Probabil avem și sufixul -ea (Țebea(țebeș), Calea, Repedea, ) din dacică.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 30, 2013 @ 9:21 pm

    • Se poate ca sufixul diminutival -ulean să fie o recompoziție, o inovație după cel clasic indo-european „-ulo(s)”. Similar s-a întîmplat pentru greacă. În antichitate; sufixul cu care se forma filiația patronimică (genitivul) „-ion” devine sufix diminutival. La fel s-a întîmplat cu -īnus din latină spre -ino (diminutival) în italiană și -enas în lituaniană.

      De obicei se spune că frecvența cu care era folosit în trecut un anumit sufix îl face să devină învechit, și astfel se „remixează”.
      În greacă se adaugă -ak la anticul -ion și devine „-akion”. Ulterior se simplifică în -aki și se generalizează.
      Albaneza avea o paletă enormă de sufixe diminutivale, astfel numai pentru genul masculin erau 60. Azi se folosesc mai puține și mult orientate pe genuri: masc. -th, fem. -zë (la noi coacăză, pupăză), iar -kë pentru ambele genuri. Altul ar fi -ush similar cu rom. uș care e propus ca tracic aici: http://www.ajssh.leena-luna.co.jp/AJSSHPDFs/Vol.2(2)/AJSSH2013(2.2-37).pdf
      S-a extins cu alt sufix diminutival formînd -ușcă, (la fel și-n albaneză)
      Se poate ca în antichitate ceea ce forma genitivului, (IE *-os) trece spre formarea diminutivului.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 26, 2013 @ 11:32 pm | Răspunde

  6. ”țâcă” – copil ar putea reflecta PIE tek-1 ”to produce, to bear” (Pokorny), cf. gr. tekos ”copil, pui”

    Comentariu de Roderick — August 11, 2014 @ 9:11 pm | Răspunde

  7. Un cuvânt cu etimologie neelucidată este…”puță”. Aș crede că e vorba de o veche denumire ”tabuizantă”, semnificația originară a cuvântului fiind de ”pasăre mică” (cf. ”păsărică”), din PIE pōu- : pǝu- : pū̆- ”small, little; young (of animals)”- Pokorny. Un posibil cuvânt autohton, cf. balto-slavului *putā ”pasăre” (lit. putýtis ”pui, pasăre tânără”, rus pъta ”pasăre”).
    Alternativa ar fi PIE *pAut- ”cunnus” (starling.rinet.ru), originea lat. prae-pūtium; mă îndoiesc, însă, de această variantă. E un cuvânt din limbajul copiilor, deci foarte probabil un termen eufemistic, tabuizant. ”Pițigoi” ar putea fi ruda apropiată a cuvântului.

    Comentariu de Roderick — Decembrie 21, 2014 @ 7:31 pm | Răspunde

  8. „Săgețile ș’n’țeglat
    Arcurile ș’a’ncordat”
    Dem.Teodorescu, POezii populare (citat de H.Tiktin, Dicționar român-german la verbul a înțegla).

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 21, 2015 @ 7:41 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: