Istoriile lui Roderick

August 10, 2012

A brănui; breană şi brănişoară

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 2:27 pm

Fenomenul fonetic al alternanţei mb , specific limbii trace, e prezent şi la unele cuvinte din română, cum ar fi „mreană”:

mreánă (mréne), s.f. – Pește de rîu (Barbus fluviatilis). – Var. breană, umbreană, mireană. Mr. breană, megl.mreancă. Sb., cr. mrȅna (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 203; Machek, Z. slaw. Phil., XIX, 56; REW 5754; Conev 53), din mgr. μύραινα, cf. morun. Relația directă cu lat. muraena (Koerting 6382) nu e posibilă. ”  ( DER )

Există şi brănişoară , probabil un diminutiv de la „breană”, dar desemnând altă specie piscicolă. Cuvântul apare în scrieri ale lui Fănuş Neagu:

„…i-a dăruit două brănişoare şi patru mrene, înfăşurate într-o bucată de  pânză de sac udă” ( Fănuş Neagu, „Lebăda neagră” )

„-Străluceşti ca o brănişoară, râse Ene Lelea.
-Nu ştiu ce-i brănişoară.
-E un peşte. Unul, aşa mic şi lucios.” (Fănuş Neagu, „În văpaia lunii” )

Cf. DER, „mreană” ar fi aşadar coradical cu engl. moray, ” from Port. moreia, from L. muraena „sea eel, lamprey,” from Gk. smyraina, from smyros „sea eel.” ” (etymonline.com).

*

O similitudine fonetică interesantă cu „breană” e dată de cuvântul „a brănui”, un termen tehnic cu etimologie necunoscută:

BRĂNUÍ, brănuiesc, vb. IV. Tranz. A impregna cu grăsimi topite pieile tăbăcite, pentru a le face mai elastice, mai suple, mai rezistente și impermeabile în vederea utilizării lor în scopuri tehnice. – Et. nec. ”  (DEX 98)

BRĂNUÍ, brănuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pielea tăbăcită (din care se fac curele de transmisie) unei operații de îmbibare cu seu topit la 800.” (DLRM 1958)

Cuvântul poate fi vechi în limba română, dat fiind faptul că prelucrarea pieilor e un meşteşug tradiţional.

Ar putea fi, deci, coradical engl. smear şi gr. myron (balsam, mir), din PIE *smeru- „grease, fat” (în dicţ. lui Pokorny ).

Aşadar, a existat un vechi termen (autohton??) însemnând „grăsime, seu”, care s-a păstrat doar în verbul „a brănui”.

*

O coincidenţă mai bizară, poate, apare între „a brănui” şi lit. ãbrinas „vas în care se păstrează untul„, let. abra, abris „vas de frământat”.

Acestea ar proveni, însă, din PIE  *ab-, *amb- „a k. of vessel” ( ca v.ind. ambarī́ṣa–  ‘frying-pan’ ).

Forma *amb- aminteşte … un alt nume al mrenei, „umbreană”. Posibile coincidenţe, doar, care însă pot da de gândit :)

Foarte „simplist”, am putea lega „umbreană” de „umbră”, iar „mreană”, în aceeaşi idee, de PIE (mer-3), mor-(u)- „to blacken, dark spot” (la Pokorny).

(sursa imaginii- wikipedia )

Dacă ne gândim, însă, la expresia „străluceşti ca o brănişoară” – a personajului lui Fănuş Neagu – , „brănişoara” ar putea proveni, dimpotrivă, din PIE mer-2 „to shimmer, shine” – şi se poate ca asta să fie cheia (!), pentru că din rădăcină provine, cf. Pokorny, m.irl.  brī  „păstrăv”, lat. merus , gr. (σ)μαρίς „specie de peşte mic”.

(răd. PIE – cf. starling.rinet.ru )

10 comentarii »

  1. – brănișoara cred că vine din IE: *bhrēk’-, -g’- „to shine”
    – vb.a brănui e legat de *bherw-, *bhrew- to boil, to seethe, deoarece, cred că „procesul tehnic” pornește de la numele tracic al grăsimii „topite”.

    Comentariu de Sorin5780 — August 10, 2012 @ 3:29 pm | Răspunde

    • Nu şi nu. Înainte de a scrie articolul m-am gândit la ambele şi le-am eliminat.
      Ultimul e cu berea (cea tracică, brytos), cu fiertura, brutăria, poate (cine ştie?) cu brânza care e un caş „fermentat”, dar una e fermentul şi alta e uleiul, unsoarea.

      Comentariu de Roderick — August 10, 2012 @ 9:30 pm | Răspunde

      • Reconsideră:
        „ brumë [n/m] (tg) ‘dough, paste, soft material’
        PAlb. *brum- < QIE *bhrh1u-mo-
        Alb. burmë [f] (g) ‘ripe fig’ (AE 111)
        PIE *bhreh1u- ‘to boil up, ferment’ _+_ (Pok. 143)
        Lat. de̅frutum ‘new wine’ ”

        Comentariu de Sorin5780 — August 11, 2012 @ 7:45 am

      • Vrei să spui că numeau grăsimea topită cu un cuvânt care nu înseamnă nici grăsime, nici măcar „topitură”, ci fiertură sau borhot ? Sau că puneau pieile la dospit, la fermentat ?

        Comentariu de Roderick — August 11, 2012 @ 10:39 am

      • brumë [n/m] (tg) ‘dough, paste, soft material’
        Dacă brumë a ajuns să determine un material moale, o pastă, de ce nu s-ar referi și la unsoarea topită?
        Ai văzut și tu grăsimea cum sfîrîie pe foc? Nu te concentra pe sensul de fermentare, ci pe fierbere,pe încălzirea grăsimii. Cel mai bun verb descriptiv pentru procesul ăsta e „to seethe”- (of a liquid) Bubble up as a result of being boiled.

        IE: *bherw-, *bhrew- to boil, to seethe

        Comentariu de Sorin5780 — August 11, 2012 @ 2:40 pm

      • Asta e cârcoteală curată. Poţi să vezi şi singur ce chin semantic e interpretarea ta.

        Comentariu de Roderick — August 11, 2012 @ 3:57 pm

  2. a brănui
    brej [verb] (tg) ‘to gnaw (down), rub, nibble, scratch’
    Present: brej; Aorist: brejta, breva; Part.: brejtur / brejt(ë)
    PAlb. *brei- < QIE *bhreiH-o- (AE 108)
    PIE *bhreiH- ‘to rub, scratch’ (Pok. 166)
    Lat. frio̅ ‘to rub, grind, crumble’
    RuCS briti ‘to cut, shear’

    Comentariu de Sorin5780 — August 12, 2012 @ 12:57 pm | Răspunde

  3. brij {1} [f] (tg) ‘to rub, scratch’
    Present: brij / brĩj
    PAlb. *brin(i)- < QIE *bhri-n-(e)H-o-
    Alb. brimë [f] (tg) ‘hole’; birë [f] (tg) ‘hole’ {2} (AE 108)
    PIE *bhreiH- ‘to rub, scratch’ (Pok. 166)

    Comentariu de Sorin5780 — August 12, 2012 @ 12:58 pm | Răspunde

  4. Pentru „breană” mai e posibilă originea în *bher- „shining; brown”, cu derivate ca bhre-no-, bhro-no- (Pokorny)
    Din această rădăcină ar proveni lit. bruĩšis „roşioară, Leuciscus rutilus”

    Comentariu de Roderick — Septembrie 8, 2012 @ 7:18 pm | Răspunde

  5. Interesantă este var. ”umbreană”, care ar cp. cu lat. umbra ”lipan (Thymallus thymallus”). În franceză lipanul este numit ombre, ”du latin umbra, poisson ainsi nommé en latin, en raison de sa couleur sombre pendant le frai” (fr.wiktionary.org)

    E vorba însă de o altă specie piscicolă. Lipanul mai e numit în română ”cimbrișor”, ceea ce ar corespunde perfect cu denumirea lui științifică (thymallus -”nom latin tiré de l’odeur de thym que ce poisson dégage” -fr.wikipedia.org; ”carnea lui are gust de cimbrișor” -DE, dexonline.ro).

    Comentariu de Roderick — Aprilie 2, 2016 @ 3:29 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: