Istoriile lui Roderick

August 13, 2012

Crâmpoşie

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:29 am

Acum câteva zile am băut un vin destul de bun pentru un vin cumpărat în supermarket (de obicei beau vin de casă, fie din producţia proprie, fie din a cunoscuţilor de bună credinţă).

Şi mai interesantă îi este originea (autohtonă) şi numele (cu etimologie necunoscută):

CRÂMPOȘÍE s.f. (Reg.) Soi de viță de vie autohton, cu struguri albi-verzui sau ruginii cu boaba rotundă; vin făcut din acești struguri. – Et. nec.” (DEX 98)

Acest cuvânt se poate lega – fără prea mari eforturi- de

CRÂMPOȚÍ, crâmpoțésc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A tăia, a rupe, a sfâșia în bucăți inegale; a ciopârți. ♦ A mânca fără rânduială, de ici de colo, câte puțin. – Din crâmpot (puțin folosit, „bucată”, et. nec).” (DEX 98 )

„Crâmpoşie” poate fi semantic similar şi chiar coradical englezului grape.

„…mid-13c., from O.Fr. grape „bunch of grapes, grape” (12c.), probably a back formation from graper „steal; grasp; catch with a hook; pick (grapes),” from a Frankish word, from P.Gmc. *krappon „hook” (cf. M.Du. crappe, O.H.G. krapfo „hook;” also see cramp). The original notion perhaps was „vine hook for grape-picking.” ” ( etymonline.com )

şi

cramp „muscle contraction,” late 14c., from O.Fr. crampe, from a Frankish word (cf. O.H.G. krapmhe „cramp, spasm,” related to kramph „bent, crooked”), from a P.Gmc. root forming many words for „bent, crooked,” including, via French, crampon. ”  ( etymonline.com )

*

Din PIE *kraip-/-ei- „to bend, to hurry, etc” poate proveni numele unui cosor curb, însă provine şi un cuvânt interesant, v.gr. krai̯pálǟ „drinking-bout; intoxication; drunken headache”, foarte potrivit pentru a descrie starea pe care o ai după ce consumi o oarecare cantitate din vinul respectiv.

Sensul de „a îndoi” pe care îl au unele derivate ale rădăcinii se poate întâlni în

CRẤMPIȚĂ, crâmpițe, s.f. (Reg.) Încurcătură a firelor din urzeală; fig. piedică, obstacol. – Cf. c r â m p e i. ”

*

Cele de mai sus mi se par explicaţiile cu mai mare probabilitate de adevăr. Nu ducem lipsă, însă, nici de altele.

Un cuvânt din sfera altei ocupaţii tradiţionale ar putea avea -surprinzător-legătură cu „crâmpoşia”:

crímbă, crímbe, s.f. (reg.) unealtă ciobănească, în care se tescuiește cașul din strecurătoare. ”  ( DAR )

Şi mustul se obţine tot prin tescuire.

Cu sau fără legătură cu „crimba”, există un PIE *krib- „basket, woven vessel” (m.engl. rip „coş de peşte” ); de remarcat legătura de sens cu „crâmpiţă”-încurcătură a firelor.

*

Culoarea poate fi o altă origine a denumirii unui soi de vin ( cf. Galbenă, Roşioară etc.).

Crâmpoşia băută de mine e un vin alb. Dacă ar fi fost roşu, m-aş fi gândit poate la lat. cruor „sânge” ( PIE *krewa- ). Dacă numele îi ascunde cumva vreo culoare, ar putea fi un derivat al PIE *k’ēy(w)– „gri” ( gr. kīrró- „galben-roşcat”, lat. caeruleus „albastru ), ori *g(‘)hrāw- „gri” ( engl. gray ).

PIE  *krep- „dark, false” a dat lat. creper  „întunecat, vag”; teoretic, ar putea fi la originea numelui unei culori.

Nu cunosc aspectul strugurilor, pentru a vedea dacă nu cumva li se potriveşte un epitet derivat din PIE *(s)krewǝp- „rough, grainy; scab”.

*

Pe etichetă, descrierea vinului sună aşa: „un vin amabil, proaspăt şi răcoros, cu arome fine, cu structuri bogate şi echilibrate” :)

Pe site-ul  www.avincis.ro găsesc descrierea:

„Crâmpoşie Selecţionată este un soi local din Drăgăşani. Este perfect adaptat solului său de origine, care îi permite să se pună în valoare cel mai bine. Buchetul său este fermecător şi elegant, cu note încântătoare de pară.”

Nu pare, deci, un vin „bărbătesc” ( cf. PIE *krē̆p- „strong”, ori germ. Kraft ).  Teoretic, ar putea reflecta şi numele unui fruct; până acum, însă, numele perei în diverse limbi nu m-a convins.
Nu e exclus ca -poşie să provină din rădăcina IE *po-/*pi- care înseamnă “a bea” > lat. potare, probabil ca şi “poşircă”.

20 comentarii »

  1. E de luat în considerare şi operaţiunea de strivire a strugurilor.
    PIE *krow- ” to fall; to beat” > v.gr. krôu̯ma n. ‘beat, stroke’
    Mi s-a părut interesantă asemănarea de sens cu PIE *trūk-, -g- „to press, to beat” (germ. drücken), o alternativă pentru „strugure”.

    (radicalii PIE -cf. starling.rinet.ru, ca şi în prezentul articol)

    Comentariu de Roderick — August 13, 2012 @ 8:56 am | Răspunde

  2. Strugurele – posibil şi din PIE *trew- „to flourish, to turn out well”, cf. lat. favus – rom. fagure. În rest e edificator un articol al lui Hasdeu şi probabil https://hroderic.wordpress.com/2010/12/16/struguri/

    Comentariu de Roderick — August 13, 2012 @ 9:10 am | Răspunde

  3. Cred că sensul este mai apropiat de cel de boabe mici, sau părți mici din ceva, bucățele

    CRÚPE s. f. pl. (Reg.) Boabe de porumb, de orez etc. măcinate MARE, folosite la prepararea unor mâncăruri. – Din ucr. krupy.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

    Posibil ca termenul mai vechi al crupelor să fie crumpe

    Tot cu sensul de bucățele avem și crutoane

    CRUTÓN, crutoane, s. n. Bucată mică de pâine prăjită (în grăsime) care se servește în supă. – Din fr. croûton.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

    Comentariu de sabinus — August 13, 2012 @ 1:28 pm | Răspunde

    • La „crâmpei” DEX dă explicaţia „Cf. sl. k r o n p u „mic” „; cred însă că sensul de bază este de „ceva tăiat”.

      „Crâmpoşie” este un soi oltenesc; „a crâmpoţi”, însă, este un cuvânt folosit în Ardeal, cu referire, de ex., la buzele crăpate (vezi scrierile lui L. Rebreanu ).

      O varietate a Crâmpoşiei mai poartă numele de Cârlogancă, probabil înrudit cumva cu „cârlig” şi trimiţând la sensul de „bent, crooked” pe care îl are şi cuvântul proto-germ. din care provin engl. „cramp” şi „grape”.

      Comentariu de Roderick — August 13, 2012 @ 2:54 pm | Răspunde

  4. Vezi şi крома́ în dicţionarul lui Vasmer; pol. kroma – halcă, germ. Schramme – a zgâria

    Comentariu de Roderick — August 13, 2012 @ 3:43 pm | Răspunde

  5. http://m.capital.ro/news/170131
    Cred că numele acestui tip de struguri se referă la bobițele sale mici și poate fi doar oaltă variabilă din crîmpot.S-ar putea să fi cumpărat vinul din podgoria lui Mugur Isărescu.
    Cea mai logică origine ar fi IE * (s) krewǝp- rough, grainy, scab
    unde crîmpoșia să fie un sortiment comun „rough and grainy”(Tokharian: kärpi A, B kärpiye ‘common, raw, rough’) ,obișnuit în natură, față de altele obținute prin selecții succesive.
    Strugurii care cresc sălbatic sînt mici și foarte dulci, de obicei negri.
    În slavă găsim sensul de cereale cu boabe mici, deci avem deja un fel de coradical.(krupa-, grindină, boabe de orz)
    http://en.wiktionary.org/wiki/krip%C3%AB
    E interesant sensul de sare luat în albaneză, nu văd alt radical mai potrivit pentru sare.S-ar putea ca adj.scrupos să fie legat de proto-alb.krūpā
    scrupós, scrupoásă, adj. (reg.) 1. (despre substanțe, materii) sfărâmicios. 2. (despre făină) care a fost măcinat mare. 3. (despre mămăligă) fiert prea mult. 4. (despre suprafața unor obiecte) aspru (la pipăit).

    Comentariu de Sorin5780 — August 14, 2012 @ 2:13 pm | Răspunde

    • În poză strugurii și boabele nu par mici (prin rap. cu grosimea coardei)

      E posibil ca numele să fie legat de ”curpen”, cf. etimologiei din DER.
      Sensul de bază fiind de ”liană, creeper
      Și numele celălalt, ”cârlogancă” ar putea sugera asta.

      Comentariu de Roderick — August 15, 2012 @ 9:06 pm | Răspunde

      • P.S. ce zici e totuși o variantă posibilă. Din moment ce radicalul cu pricina apare în articol (l-am considerat doar ca fonetic posibil), nu am cum să te contrazic de data asta, decât în termeni probabilistici.

        Vinul nu era din podgoria lui Isărescu. E de bine?

        Comentariu de Roderick — August 15, 2012 @ 9:22 pm

      • Apare și un *krema „to hang” (starling.rinet.ru) , cu mențiunea că la Pokorny și Vasmer -nu

        La Pokorny , *krem- ceapă, usturoi, dar și frasin !
        O fi vreun soi parfumat sau pișcător ? :)

        Comentariu de Roderick — August 15, 2012 @ 10:18 pm

      • Te pregăteai să cîrcotești, dar ai văzut că ideea era a ta și dai înapoi! :) Tipic!

        Comentariu de Sorin5780 — August 16, 2012 @ 8:10 am

      • încropi – A aduna (cu greu) la un loc, a înjgheba, a înfiripa.

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 5, 2016 @ 5:48 am

  6. Ce nu m-am chinuit să aflu e etim. lui ”crampă” / ”țuică crămpălită”, fiartă, arsă (crematio, cremationem :) ) într-un anume fel. Sună a împrumut.

    Comentariu de Roderick — August 15, 2012 @ 9:42 pm | Răspunde

    • Probabil se referă la faptul că atunci când țuica se fierbe îi iese alcoolul și devine mai slabă. Adică este „bucățelită”, alcoolul este „tăiat” și „aruncat”, țuica devenind mai slabă

      Comentariu de sabinus — August 16, 2012 @ 6:21 am | Răspunde

  7. Când am scris articolul, am omis consultarea unui dicţionar important, cel al lui Sorin Paliga. Deci:

    „crîmpéi- ‘a flash, a glitter’, figuratively also ‘a selection, a moment’. The basic meaning seems ‘a glitter,
    flash’, and therefore probably related with scrum (see). • DEX incorrectly refers to a supposed Sl.
    kromp1 ‘small’.”

    „crîmpoşíe- An indigenous type of vine, and the wine produced of its grapes. Seems derived, in obscure
    circumstances, from crîmpei.” ( adică din IE *(s)ker- a arde )

    Să fie, în această variantă, vorba de culoarea vinului/strugurelui ? (‘a flash, a glitter’)

    Comentariu de Roderick — August 16, 2012 @ 3:50 pm | Răspunde

    • Nu există sensurile de „flash, glitter” în dicționar. Poate omul confundă albaneza cu româna:
      shkreptimë flash, glint
      shkrep – vb.hit, flash ; crag, cliff http://www.etymonline.com/index.php?term=scarp&allowed_in_frame=0 *kar- (kh-) – stone, thorn; hard, rough

      Comentariu de Sorin5780 — August 20, 2012 @ 7:38 pm | Răspunde

      • Poate urm. vine din *kera- a arde
        „crăpat (var. crepăt, crăpet), s. n. (zori, răsărit; dogoare ), pe care DAR încearcă să-l pună în legătură cu lat. crepitus, dar care poate fi der. internă (DAR consideră neclar sensul 2, care datorează ideii de „căldură ce face omul să moară” = „crăpa”)”
        a crîmpoți pare un simplu derivat din vb. a crăpa, la fel și crîmpot sau crîmpei.

        Comentariu de Sorin5780 — August 20, 2012 @ 7:52 pm

  8. ”Crăpatul” din expresia ”a se crăpa de ziuă” ar putea fi etimologic legat de crepuscul și lat. creper ”semiobscur, crepuscular”, nu crepitus. După starling.rinet.ru, dintr-un PIE *krep- ”dark, false”. De fapt e momentul când ziua se amestecă cu noaptea, iar lumina e neclară.

    Comentariu de Roderick — Martie 18, 2014 @ 8:51 pm | Răspunde

  9. […] – vezi și https://hroderic.wordpress.com/2013/05/10/branduse-dacice/. De revăzut, poate, și https://hroderic.wordpress.com/2012/08/13/cramposie/ (deși cred că aceste cuvinte nu au a face unul cu […]

    Pingback de Crâm | Istoriile lui Roderick — Martie 31, 2014 @ 7:36 pm | Răspunde

  10. Mai puțin entuziasmant ar fi ca numele acestui vin să provină din cel al unei localități, poate Crâmpoia din jud. Olt. La fel Cârlogani, tot din jud. Olt, ar putea să fie la originea sinonimului Cârlogancă.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 3, 2014 @ 1:44 pm | Răspunde

  11. E foarte posibil să fi avut un verb a *crâmpui/*crâmpi cu variantă a *crâmpoși sau un adj. crâmpos sau crâmpoș (încârligat), comparabile ca sensuri cu subst. crâmpiță și din aceeași fam.lexicală.
    Următorul verb este interesant pentru semantismul probabil al radicalului: https://dexonline.ro/lexem/cr%C3%A2mpi/86255

    Am întâlnit de câteva ori sufixul ăsta verbal de forme apropiate, -ușa, -uși, oșa, -oși, dar nu pare să imprime un sens perfectibil sau imperfectibil conform lb.slave. Exemple: a setoșa (d.setos), a îmbutuși, a (se) făloși (d.fălos).
    La o primă impresie am avea transf. adjectivelor în verbe.

    a îmbutuși (*îmbutuci ?) nu pare să aibă un adj. de la care s-a format verbul. Sufixul -uș formează participiul simplu; mai are rol de sufix diminutival.

    Nu știu dacă se face vin din ăsta, dar mai avem un soi autohton de struguri: majarcă https://dexonline.ro/definitie/majarc%C4%83
    Conform sitului Enda, vița de vie este a fost o cultură milenară în spațiul ăsta : http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=terra_dacorum&fisier=vita_de_vie

    termeni latini și dacici: cir (curpen; lat.cirrus), scăr, cosor, lăuruscă, vinie (arh. pentru vie), butuc (*but-a tăia, cf. cu butin, butur, botuș (turmă de oi sterpe) și altele).

    Să fie legat acest ajarcă de următorul termen?
    majără (Olt.) s.f. Grămadă mare; morman. 2. adv. peste măsură, foarte plin, încărcat.
    https://en.wiktionary.org/wiki/maior#Etymology_2
    https://en.wiktionary.org/wiki/majer#Ladin

    Mă gândeam să-l pun sub comentariul cu lexemele lui N.Costin (madzuri- adausuri), mai ales că aveam un albanism (adj.) madhor cu sensul major, dar să fie de origine latină?
    E bizar căci în anumite derivări, [dz] ar fi devenit [j].. majără < *madzeră, *madzieră.

    alb.madher- maiestate
    stërmadh – uriaș, imens
    madh – terci, cir (mandră, mendre – mămăligă)

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 21, 2015 @ 10:42 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: