Istoriile lui Roderick

August 19, 2012

Un nume al ştiucii

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 8:15 pm

E vorba de

MÂRLIŢĂ s. v. știucă.” din Dicţionarul de sinonime al lui M. Seche.

Un cuvânt care seamănă mult cu merlucius, un peşte răpitor oceanic, care se odihneşte uneori în congelatoarele românilor.

 

(sursa imaginii: wikipedia)

Nu am găsit o explicaţie satisfăcătoare pentru originea numelui său.

Francezul merlan este în engleză whiting  (Merlangius merlangus).

Numele latin al ştiucii, lucius ( PIE *leuk(‘)- ) provine dintr-un radical probabil legat (cf. starling.rinet.ru ) de *leuk  „to shine; white, bright”.

În aceeaşi idee, „mârliţă” şi „merlan”=”whiting” ar putea proveni, ca şi alte nume de peşti, din PIE *mer-2 „to shimmer, shine” (în dicţionarul lui Pokorny).

„Mârliţă” poate fi un cuvânt în care -iţă este altceva decât sufixul obişnuit în limba română.

 

 

Anunțuri

9 comentarii »

  1. more, interj. – Măre: „More, voinicule” (Antologie 1980). „Apoi zicem more la un om tare frumos” (Papahagi 1925). – „Mi se pare a fi schimonosirea lui măre!” (Țiplea 1906).

    Poate fi și IE *mer- bright, light, clean (frumos), lat.merus. În trecutul foarte vechi al zonei, luciurile de apă erau foarte numeroase în Maramureș, multe mlaștini și rîuri etc.
    De asta cred că IE *mer trebuie să fi numit cîte ceva pe acolo, dar azi s-au pierdut, renumit ori nu mai știm înțelesul.
    Chiar și moroșan cred că-i mai vechi decît orice presupusă migrație din sud a nu știu ce daci de pe Mureș; avea un înțeles limpede și foarte larg cunoscut. Azi nu mai spune nimic!

    Latin: merus,-a `unmixed, pure, just, pure, genuine, unadulterated ‘
    de aici și moroșenii noștri în comparație cu ceilalți daci forțați să accepte coloni de diverse origini s-au numit probabil „cei curați, neaoși, nepoluați de sîngele sirian,celtic,roman”? :)
    (ex.colonii traci asudecensi, lai și bessi din Dobrogea, antagonizați de geții autohtoni deposedați de pămînt).
    Probabil că am putea găsi în glosarele dialectale și alte derivate.

    Comentariu de Sorin5780 — August 27, 2012 @ 1:01 pm | Răspunde

    • “Apoi zicem more la un om tare frumos” (Papahagi 1925)

      Moroșan este format din două cuvinte: more și oșan, care ar însemna „oșan frumos”

      Mureș ar putea însemna „cel mare” (adică apa cea mare), dar și „frumosul”. Putem să facem o comparație cu termenul „mușat”, care înseamnă „frumos” (aromână, posibil și la moldoveni)

      Măritat și a mărita este posibil să aibă originea în acest „more” („măre”)

      Măritat ar fi însemnat „înfrumusețat”, „devenit frumos”

      Comentariu de sabinus — August 28, 2012 @ 5:04 am | Răspunde

    • >>>>>>>>>>>>>>>IE *mer- bright, light, clean (frumos), lat.merus>>>>>>>>>>>

      Atunci povestea cu merele de aur are un sâmbure de adevăr. Ea nu s-ar referi la proprietățile terapeutice ale fructelor respective, ci la faptul că sunt fructe luminoase, curate, lucioase (coaja unora este lucioasă și reflectă lumina soarelui)

      merus – măr

      Tot de la „merus” luminos / lucios avem mărgăritar (perlă) „măr – găritar”, dar și mărgea

      Comentariu de sabinus — August 28, 2012 @ 12:58 pm | Răspunde

    • MORÓI s. v. apariție, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, vedenie, viziune

      Termenul de moroi este astăzi unul negativ, dar în trecut se pare că era unul neutru spre pozitiv, și probabil desemna sufletul omului. Se știe că sufletul este partea cea mai frumoasă a omului, și de aici și denumirea de „frumos” sau de „moroi”

      Sau, în altă ordine de idei, sufletul este lumina din interior a omului (când iese din trup, sufletul se vede ca o lumină difuză)

      Comentariu de sabinus — August 28, 2012 @ 1:08 pm | Răspunde

    • alb. „More interj.- a vocative particle used in a call to a man. Other variants: mre, bre, ore; feminine forms: moj,mori.(vore in italo-albanian). The same interjection is used in all balcanian languages. The origine of more may be one of the aoristic forms of marr (Camarda- gr.orao- to see)”

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 24, 2013 @ 12:01 pm | Răspunde

  2. Am fost săptămîna trecută în Deltă la pescuit și am auzit cu urechile mele localnici care spun mîrliță la știucă. Răpitorul ăsta nu e foarte lucios ca aspect, pîndește din stuf și se precipită asupra peștilor de jos în sus.
    Am prins vreo trei exemplare frumușele, dar captura cu care mă pot mîndri au fost doi avați măricei.

    Delta n-a fost mereu locuită de lipoveni. Sînt o populație mai recentă decît românii și asta e consemnat istoric. Probabil că am lăsat și noi o moștenire lexicală distinctă încă din timpul latinizării geților.Poate există undeva vreo monografie care tratează special acest subiect, al lacurilor, bălților și peștilor.

    Comentariu de sorin5780 — Septembrie 17, 2012 @ 11:51 am | Răspunde

    • După unii cercetători o parte a stră-românilor a locuit în zona bălţilor Dunării (altădată foarte întinse), oarecum adăpostiţi de năvăliri. Aşa s-ar explica şi originea lui „pădure” în lat. „paludem” – mlaştină.

      Prezenţa românilor în zona bălţilor mai e datorată transhumanţei, bălţile fiind locuri de iernat. În timp, în aceste adăposturi de iarnă s-au înfiripat sate.

      Comentariu de Roderick — Septembrie 22, 2012 @ 11:21 pm | Răspunde

  3. Legate sau nu de ”mârliță” mai avem câteva nume de pești:

    ”MORLÁUCĂ s. v. grindel, molan.” (DAR)
    ”morlói s.m. (reg.) pui mic de somn (pește).” și chiar
    moroi = nume de pește de baltă. (DAR)

    Morlaucă= grindel, molan trimite spre o conexiune sigură: germ. Schmerle = grindel, molan ( vezi http://de.wikipedia.org/wiki/Bachschmerle )

    Etimologia cuv. german este neelucidată; un interesant articol în germană – http://www.oefg1880.at/fa/fischnamen/16fischnamen_schmerle.pdf menționează ca posibilă rudă și rom. ”Zmorla” ( smorlă, reg. din Moldova):

    ”CÂRĂ s. (IHT.; Cobitis aurata balcanica) (reg.) sacagiță, sfârlă, (prin Bucov.) sacăucă, (prin Mold.) smorlă.” (Sinonime, dexonline.ro)

    ”Câră” are ca sinonim lituanianul kirtiklis; originea IE (f. probabil comună celor două nume) este, cred, incertă ( Poate PIE *(s)kerǝ-, *kert- ”to cut” ? – ”Under the eyes there is a two-pointed spike, with which the fish can inflict a painful sting.” – http://en.wikipedia.org/wiki/Spined_loach ; ori *(s)ker- ”to spring, to run”, cf. zvârlugă = câră )

    Smorlă/morloi ar putea avea la origine -ca și germ. Schmerle – PIE *smerw- ”butter, marrow” -probabil cf. senzației pe care o dă peștele ținut în mână?

    Un alt nume german al grindelului – Zirle, legat de vb. Zirlen ”to move rapidly back and forth” amintește (?) sinonimele rom. ”zvârlugă” și ”vârlan”.

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 24, 2013 @ 10:56 pm | Răspunde

    • Din PIE (s)ker-2 ”to spring, to turn” (= *(s)ker- ”to spring, to run”) provine -după Pokorny- un nume de pește, gr. σκάρος.

      Specia Sabanejewia balcanica (câră) trăiește doar în bazinul Dunării, Mariței și în câteva râuri care se varsă în M. Egee (fishbase.org). E foarte probabil un cuvânt autohton.
      Pe lângă cele spuse mai sus, e posibilă originea numelui peștelui într-un adj. coloristic (din PIE k̂ei-2, ker-6 ori k̂ē-ro- -v. dicț. lui Pokorny).

      Comentariu de Roderick — Mai 17, 2016 @ 6:27 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: