Istoriile lui Roderick

August 28, 2012

Un hămesit

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 10:25 pm

Specia Gulo gulo ( în româneşte redat ca „gluton” sau „jderul flămânzilă”, engl. „wolverine”) are în prezent arealul redat în roşu pe harta de mai jos (preluată de pe wikipedia):

Deşi pare specific zonelor nordice, glutonul e întâlnit şi în zone ca Yellowstone ori, sporadic, California.

În Paleolitic a trăit şi pe teritoriul României, oase de gluton fiind găsite, de exemplu, în peşterile din Apuseni. Mă întreb când şi de ce a dispărut din Carpaţi; încălzirea climei nu mi se pare o explicaţie suficientă.

Poate că presiunea antropică din zonele montane a avut un rol, izolând populaţiile – şi aşa rare- în insule din care, în cele din urmă, au dispărut. Un gluton mascul poate avea un teritoriu de peste 620 kmp, iar o femelă de 130–260 kmp; comparativ, Parcul Naţional Retezat are  380,47 kmp.

(sursa imaginii – wikipedia )

*

În norvegiană, numele glutonului este jerv , pus pe seama unui ON jarfr şi proto-nordic erafaz ( ? ).

E posibil, cred, ca jerv să indice doar culoarea animalului, maro închis, cf. ON jarpr  „maro închis” , proto-germ. irpa , PIE *erb-  „dark”.

Cuvintele ar fi doar înrudite, precum engl. bear şi brown :

„O.E. bera „bear,” from P.Gmc. *beron, lit. „the brown (one)” (cf. O.N. björn, M.Du. bere, Du. beer, O.H.G. bero, Ger. Bär), from PIE *bher- (3) „bright, brown” ”  (etymonline.com )

Aşadar norv. jerv ar putea de fapt înlocui vechiul nume al animalului, ca şi în cazul engl. bear – „Greek arktos and Latin ursus retain the PIE root word for „bear” (*rtko), but it is believed to have been ritually replaced in the northern branches because of hunters’ taboo on names of wild animals” (etymonline.com)

E ciudat însă că numele glutonului pare „înlocuit ritualic” în multe limbi vorbite în Europa; deşi e poate doar o aparenţă, după cum remarcă şi articolul din wikipedia ( „The wolverine’s questionable reputation as an insatiable glutton (reflected in the Latin genus name Gulo) may be in part due to a false etymology. The animal’s name in Old Swedish, fjellfräs, meaning „mountain cat”, worked its way into German as Vielfrass, which means roughly „devours much”. ”  –  en.wikipedia.org/wiki/Wolverine )

Cel mai interesant nume al glutonului mi se pare finlandezul ahma , legat (?) de ahmia „a înfuleca, a devora”.

Nu poate trece neremarcată similaritatea cu rom. hameş , a hămesi, cuvinte considerate autohtone:

hámeș, -ă, adj. s.m. și f. (înv.) (om) lacom, avid” (DAR)

HĂMESÍ, hămesesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A flămânzi peste măsură, a fi lihnit de foame. – Cf. alb. h a m ï s. ” ( DEX 98 )

După lingvistul S.Paliga („Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian”), hameş provine din substrat („…The root ha- is also preserved in Albanian: ha ‘he eats’; hejë ‘food’, corresponding to Rom. a hali”)şi este posibil legat de lat. fames.

Numele de „gluton” şi denumirea ştiinţifică a animalului sunt legate tot de ideea de „lacom, nesătul”.

Interesant e însă că numele jderului nostru ar proveni, după lingvişti, dintr-un nume al glutonului (!) însemnând tot „lacom”:

jder (jdéri), s.m. – 1. Mic animal carnivor asemănător cu dihorul, cu blana prețioasă (Mustela martes). – 2. Blana acestuia. Sb. ždera „Gulo borealis”, cf. sb., cr. ždero „lacom” (Cihac, II, 157; Miklosich, Slaw. Elem., 22; DAR; Tiktin). ” (DER)

De unde ştiu sârbii de „Gulo borealis” ? Probabil că au întâlnit specia undeva în nord, înaintea migraţiei lor în Peninsula Balcanică.

*

O denumire „fără tabu” este proto-altaicul *keru(ĺV) „a k. of predator”, despre care starling.rinet.ru notează: „The root must have denoted some big predator, probably the wolverine.”

Bănuiesc că această rădăcină altaică ar putea fi înrudită cu PIE *k’erǝm- „weasel”, reflectând nostraticul *kVrV „a k. of predator”  (lit. šarmuõ, šermuõ , MHG harm(e) `hermelină’ ) ( ? ). După Pokorny, numele menţionate ale hermelinei provin din PIE k̂er- „dark colour; dirt”.

Şi alte rădăcini altaice ( *čágo,  *i̯ánti(-kV), *ĺeŋgV, *zīpe – cf. starling.rinet.ru) au dat în diverse limbi denumiri ale glutonului. La popoarele vorbitoare de limbi altaice presupusul „tabu” nu pare să existe.

Alte nume ale glutonului în limbi europene – pol. rosomak , lit. ernis , let. tinis par probleme neelucidate. În ele, desigur, e fie moştenirea unui vechi nume al unui prădător, fie un substitut „tabuizant”.

E un domeniu în care conexiunile lingvistice pot fi foarte îndepărtate.

De exemplu, despre  denumirea ştiinţifică a unui alt mustelid,  Vormela, se spune că: „It appears that the name “Vormela” comes from “Würmlein”, an Early New High German word which means „little worm”. ” (http://www.all-about-ferrets.com/marbled-polecat.html ).

Însă cred că Vormela/Wurmlein ar putea fi înrudit cu proto-uralicul *järmV „marten; weasel” , cu derivate în limbile selkup şi udmurtă.

Mai fantastică şi improbabilă ar părea o posibilă legătură între let. tinis „gluton” şi dravidianul izolat tin- „a mânca”. Dar legături chiar atât de îndepărtate sunt în principiu posibile.

Despre slavul rosomak wikipedia scrie că „seem to be borrowed from the Finnish rasva-maha (fat belly)”.

Însă cred că ar putea reflecta  de fapt (?) rădăcina PIE ŕ̥k̂þo-s „urs” ( v.ind.  ŕkṣa- „urs” etc.); de menţionat aici şi comentariul lui Pokorny: „…den Bären als `Zerstörer, Schädiger’ deutet, zu ai. rákṣas- n. `Zerstörung’, av. raš- `beschädigen’ ”

*

E greu de zis cu ce ar fi semănat „numele autohton” al glutonului, dacă s-ar fi păstrat. Sunt sigur că pe undeva, în vreo poveste sau vreun descântec din folclorul românesc acest animal nu tocmai simpatic a lăsat o urmă. Deocamdată, însă, proverbial „hămesit” a rămas doar lupul.

(rădăcinile PIE, altaice şi uralice -cf. starling.rinet.ru )

Anunțuri

8 comentarii »

  1. […] Numele finlandez al glutonului (wolverine, Gulo gulo) este ahma , legat (?) de ahmia “a înfuleca, a devora” ( vezi articolul https://hroderic.wordpress.com/2012/08/28/un-hamesit/ ). […]

    Pingback de Găman « Istoriile lui Roderick — Septembrie 3, 2012 @ 2:58 pm | Răspunde

  2. Nostr. *kVmV „beaver; bear” (starling.rinet.ru)

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 4, 2013 @ 10:47 pm | Răspunde

  3. Am o idee proaspătă și mă mir că nu mi-a venit mai devreme: “hámeș, -ă, adj. s.m. și f. (înv.) (om) lacom, avid” (DAR)
    var.hamniș e doar o particularitate dialectală, nu spune nimic despre morfologia etimonului.

    Eu cred că vine din radicalul * wenǝ- ”to wish, to love” Inițial am avut forme *vámis cu transformarea lui [s] în [ș] conform RUKI, iar întâmplarea face că s-a păstrat doar într-o arie care transformă pe [v] în [h]: vulpe – hulpe, vultur – hultan, hândắu, hândauă (apă mică) > IE *wod-(or/en-)-

    În albaneză s-a păstrat ”ur”- foame „From Proto-Albanian *un-, from Proto-Indo-European *uenH- ‘to love, desire, request’. Cognate to Sanskrit वनस् (vánas)[1], Old High German wunskan ‘to wish’.”

    Aș vrea să fie și vântă un derivat tracic, dar nu cred că e cazul. vấntă, vínte, s.f. (înv.) faimă, mărire, glorie.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 19, 2014 @ 6:33 pm | Răspunde

    • Și totuși, vântă nu are deloc spiritul îngâmfat și orgolios din lat. vanitates – (vanitate) http://en.wiktionary.org/wiki/vanitas#Latin
      sau ale coradicalilor: fr.vanter sau it.vantar http://en.wiktionary.org/wiki/vantare#Italian
      Nu e sensul acela de falsitate, lipsă de substanță.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 19, 2014 @ 6:55 pm | Răspunde

      • Mai este un cuv.misterios la Dosoftei, la fel de vechi ca vântă.
        Citez întreaga explicație : „” Mulțămea mișeilor îndesându-se până la dânșii ș-au ajuns până la vun’. (Dosofteiu, V.S., 3, 18)
        du-te de stăi la vun și trecând morțăi, să-i numeri. (ibid., 3, 2, apud Lacea care notează că ” in beiden fällen steht am rande BUORI”= in both cases is on the verge buori ).

        buori (bouri) înseamnă însă semnul de hotar, prin urmare vunṷ e „movila, movilița” (de hotar, de vamă) adică gr.Βουνό – berg, gebirge. „”

        Ar putea fi un dacism coradical cu alb.vuaj din același etim. și cu același semantism nehedonist: https://en.wiktionary.org/wiki/vuaj#Albanian

        vuaj (a pătimi, a îndura)
        vuajtje (suferință, durere)

        Ce mai tura vura, am descoperit iadul dacilor, șeol-ul (שְׁאוֹל) https://en.wikipedia.org/wiki/Sheol :)

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 14, 2015 @ 12:02 pm

  4. Albanian: ha ‘he eats’; hejë ‘food’

    hală, sf. – mâncăcios peste măsură; se mai spune despre unul care doreşte să ia din ceva mai mult decât s-ar cuveni.
    http://www.banaterra.eu/romana/files/20_dictionar_de_cuvinte_in_grai_banatean.pdf

    obrânşeală, sf. – infectare a unei răni
    obrâncit, adj. – infectat (despre răni) (din brâncă?)

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 29, 2017 @ 4:50 pm | Răspunde

    • Obrâncit pare var. bănățeană a lui obrintit

      ”obrintí (obrintésc, obrintít), vb. refl. -A se înflama un abces sau o rană. – Var. obrînti și der. Sl. obętriti sę „a arde”, cu var. obujętriti. Der. din sl. obruditi sę „a (se) înroși” (Cihac, II, 222) sau din bg. obrinato (Conev 93) nu este posibilă. – Der. obrinteală, s. f. (inflamație, flegmazie); obrintitor, adj. (înv., care dă înflamație).” (DER, dexonline.ro)

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 29, 2017 @ 5:27 pm | Răspunde

    • P.S. brâncă ”erizipel” ar putea fi < PIE bh(e)reu- "to boil", din care ar proveni cf. Pokorny germ. brennen ”burn”

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 29, 2017 @ 10:06 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: