Istoriile lui Roderick

August 28, 2012

Un hămesit

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 10:25 pm

Specia Gulo gulo ( în româneşte redat ca „gluton” sau „jderul flămânzilă”, engl. „wolverine”) are în prezent arealul redat în roşu pe harta de mai jos (preluată de pe wikipedia):

Deşi pare specific zonelor nordice, glutonul e întâlnit şi în zone ca Yellowstone ori, sporadic, California.

În Paleolitic a trăit şi pe teritoriul României, oase de gluton fiind găsite, de exemplu, în peşterile din Apuseni. Mă întreb când şi de ce a dispărut din Carpaţi; încălzirea climei nu mi se pare o explicaţie suficientă.

Poate că presiunea antropică din zonele montane a avut un rol, izolând populaţiile – şi aşa rare- în insule din care, în cele din urmă, au dispărut. Un gluton mascul poate avea un teritoriu de peste 620 kmp, iar o femelă de 130–260 kmp; comparativ, Parcul Naţional Retezat are  380,47 kmp.

(sursa imaginii – wikipedia )

*

În norvegiană, numele glutonului este jerv , pus pe seama unui ON jarfr şi proto-nordic erafaz ( ? ).

E posibil, cred, ca jerv să indice doar culoarea animalului, maro închis, cf. ON jarpr  „maro închis” , proto-germ. irpa , PIE *erb-  „dark”.

Cuvintele ar fi doar înrudite, precum engl. bear şi brown :

„O.E. bera „bear,” from P.Gmc. *beron, lit. „the brown (one)” (cf. O.N. björn, M.Du. bere, Du. beer, O.H.G. bero, Ger. Bär), from PIE *bher- (3) „bright, brown” ”  (etymonline.com )

Aşadar norv. jerv ar putea de fapt înlocui vechiul nume al animalului, ca şi în cazul engl. bear – „Greek arktos and Latin ursus retain the PIE root word for „bear” (*rtko), but it is believed to have been ritually replaced in the northern branches because of hunters’ taboo on names of wild animals” (etymonline.com)

E ciudat însă că numele glutonului pare „înlocuit ritualic” în multe limbi vorbite în Europa; deşi e poate doar o aparenţă, după cum remarcă şi articolul din wikipedia ( „The wolverine’s questionable reputation as an insatiable glutton (reflected in the Latin genus name Gulo) may be in part due to a false etymology. The animal’s name in Old Swedish, fjellfräs, meaning „mountain cat”, worked its way into German as Vielfrass, which means roughly „devours much”. ”  –  en.wikipedia.org/wiki/Wolverine )

Cel mai interesant nume al glutonului mi se pare finlandezul ahma , legat (?) de ahmia „a înfuleca, a devora”.

Nu poate trece neremarcată similaritatea cu rom. hameş , a hămesi, cuvinte considerate autohtone:

hámeș, -ă, adj. s.m. și f. (înv.) (om) lacom, avid” (DAR)

HĂMESÍ, hămesesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A flămânzi peste măsură, a fi lihnit de foame. – Cf. alb. h a m ï s. ” ( DEX 98 )

După lingvistul S.Paliga („Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian”), hameş provine din substrat („…The root ha- is also preserved in Albanian: ha ‘he eats’; hejë ‘food’, corresponding to Rom. a hali”)şi este posibil legat de lat. fames.

Numele de „gluton” şi denumirea ştiinţifică a animalului sunt legate tot de ideea de „lacom, nesătul”.

Interesant e însă că numele jderului nostru ar proveni, după lingvişti, dintr-un nume al glutonului (!) însemnând tot „lacom”:

jder (jdéri), s.m. – 1. Mic animal carnivor asemănător cu dihorul, cu blana prețioasă (Mustela martes). – 2. Blana acestuia. Sb. ždera „Gulo borealis”, cf. sb., cr. ždero „lacom” (Cihac, II, 157; Miklosich, Slaw. Elem., 22; DAR; Tiktin). ” (DER)

De unde ştiu sârbii de „Gulo borealis” ? Probabil că au întâlnit specia undeva în nord, înaintea migraţiei lor în Peninsula Balcanică.

*

O denumire „fără tabu” este proto-altaicul *keru(ĺV) „a k. of predator”, despre care starling.rinet.ru notează: „The root must have denoted some big predator, probably the wolverine.”

Bănuiesc că această rădăcină altaică ar putea fi înrudită cu PIE *k’erǝm- „weasel”, reflectând nostraticul *kVrV „a k. of predator”  (lit. šarmuõ, šermuõ , MHG harm(e) `hermelină’ ) ( ? ). După Pokorny, numele menţionate ale hermelinei provin din PIE k̂er- „dark colour; dirt”.

Şi alte rădăcini altaice ( *čágo,  *i̯ánti(-kV), *ĺeŋgV, *zīpe – cf. starling.rinet.ru) au dat în diverse limbi denumiri ale glutonului. La popoarele vorbitoare de limbi altaice presupusul „tabu” nu pare să existe.

Alte nume ale glutonului în limbi europene – pol. rosomak , lit. ernis , let. tinis par probleme neelucidate. În ele, desigur, e fie moştenirea unui vechi nume al unui prădător, fie un substitut „tabuizant”.

E un domeniu în care conexiunile lingvistice pot fi foarte îndepărtate.

De exemplu, despre  denumirea ştiinţifică a unui alt mustelid,  Vormela, se spune că: „It appears that the name “Vormela” comes from “Würmlein”, an Early New High German word which means „little worm”. ” (http://www.all-about-ferrets.com/marbled-polecat.html ).

Însă cred că Vormela/Wurmlein ar putea fi înrudit cu proto-uralicul *järmV „marten; weasel” , cu derivate în limbile selkup şi udmurtă.

Mai fantastică şi improbabilă ar părea o posibilă legătură între let. tinis „gluton” şi dravidianul izolat tin- „a mânca”. Dar legături chiar atât de îndepărtate sunt în principiu posibile.

Despre slavul rosomak wikipedia scrie că „seem to be borrowed from the Finnish rasva-maha (fat belly)”.

Însă cred că ar putea reflecta  de fapt (?) rădăcina PIE ŕ̥k̂þo-s „urs” ( v.ind.  ŕkṣa- „urs” etc.); de menţionat aici şi comentariul lui Pokorny: „…den Bären als `Zerstörer, Schädiger’ deutet, zu ai. rákṣas- n. `Zerstörung’, av. raš- `beschädigen’ ”

*

E greu de zis cu ce ar fi semănat „numele autohton” al glutonului, dacă s-ar fi păstrat. Sunt sigur că pe undeva, în vreo poveste sau vreun descântec din folclorul românesc acest animal nu tocmai simpatic a lăsat o urmă. Deocamdată, însă, proverbial „hămesit” a rămas doar lupul.

(rădăcinile PIE, altaice şi uralice -cf. starling.rinet.ru )

5 comentarii »

  1. […] Numele finlandez al glutonului (wolverine, Gulo gulo) este ahma , legat (?) de ahmia “a înfuleca, a devora” ( vezi articolul https://hroderic.wordpress.com/2012/08/28/un-hamesit/ ). […]

    Pingback de Găman « Istoriile lui Roderick — Septembrie 3, 2012 @ 2:58 pm | Răspunde

  2. Nostr. *kVmV „beaver; bear” (starling.rinet.ru)

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 4, 2013 @ 10:47 pm | Răspunde

  3. Am o idee proaspătă și mă mir că nu mi-a venit mai devreme: “hámeș, -ă, adj. s.m. și f. (înv.) (om) lacom, avid” (DAR)
    var.hamniș e doar o particularitate dialectală, nu spune nimic despre morfologia etimonului.

    Eu cred că vine din radicalul * wenǝ- ”to wish, to love” Inițial am avut forme *vámis cu transformarea lui [s] în [ș] conform RUKI, iar întâmplarea face că s-a păstrat doar într-o arie care transformă pe [v] în [h]: vulpe – hulpe, vultur – hultan, hândắu, hândauă (apă mică) > IE *wod-(or/en-)-

    În albaneză s-a păstrat ”ur”- foame „From Proto-Albanian *un-, from Proto-Indo-European *uenH- ‘to love, desire, request’. Cognate to Sanskrit वनस् (vánas)[1], Old High German wunskan ‘to wish’.”

    Aș vrea să fie și vântă un derivat tracic, dar nu cred că e cazul. vấntă, vínte, s.f. (înv.) faimă, mărire, glorie.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 19, 2014 @ 6:33 pm | Răspunde

    • Și totuși, vântă nu are deloc spiritul îngâmfat și orgolios din lat. vanitates – (vanitate) http://en.wiktionary.org/wiki/vanitas#Latin
      sau ale coradicalilor: fr.vanter sau it.vantar http://en.wiktionary.org/wiki/vantare#Italian
      Nu e sensul acela de falsitate, lipsă de substanță.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 19, 2014 @ 6:55 pm | Răspunde

      • Mai este un cuv.misterios la Dosoftei, la fel de vechi ca vântă.
        Citez întreaga explicație : „” Mulțămea mișeilor îndesându-se până la dânșii ș-au ajuns până la vun’. (Dosofteiu, V.S., 3, 18)
        du-te de stăi la vun și trecând morțăi, să-i numeri. (ibid., 3, 2, apud Lacea care notează că ” in beiden fällen steht am rande BUORI”= in both cases is on the verge buori ).

        buori (bouri) înseamnă însă semnul de hotar, prin urmare vunṷ e „movila, movilița” (de hotar, de vamă) adică gr.Βουνό – berg, gebirge. „”

        Ar putea fi un dacism coradical cu alb.vuaj din același etim. și cu același semantism nehedonist: https://en.wiktionary.org/wiki/vuaj#Albanian

        vuaj (a pătimi, a îndura)
        vuajtje (suferință, durere)

        Ce mai tura vura, am descoperit iadul dacilor, șeol-ul (שְׁאוֹל) https://en.wikipedia.org/wiki/Sheol :)

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 14, 2015 @ 12:02 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: