Istoriile lui Roderick

August 29, 2012

Zâna dealurilor

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:08 pm

Pe blogul Biblioteca lui Wolaf am găsit o curioasă legendă, publicată în „Arhiva Someşană”, nr. 24/ 1938.

În ea apare Izora, „Zâna Dealurilor”, o fiinţă supranaturală, stăpână a minelor de aur din zona Rodnei.

Încercarea de a oferi o soluţie etimologică acceptabilă acestui nume misterios trebuie, cred, să ţină seama de faptul că numele îi aparţine unei zâne, fiinţă mitologică sau zeitate.

*

O primă observaţie este că numele Izora -sau variante ale sale- este aflat în uzul onomasticii contemporane. Cine (nu) îşi aduce aminte de sclava Isaura? :)

„Isaura” ar proveni din numele cetăţii şi regiunii Isauria din sudul Asiei Mici, unde vieţuia tribul rebel al isaurienilor. Prea puţine se pot deduce de aici; isaurienii vorbeau probabil o limbă din familia anatoliană.

*

„Izora” ar putea fi etimologic legată de numele râului maramureşean Iza. Un hidronim şi un teonim, poate la fel de vechi.

După Sorin Paliga, Iza e înrudit cu numele râurilor Isère şi Oise (de origine celtică).

După fr.wikipedia, citând „Dictionnaire de la langue gauloise” de Xavier Delamarre, Isara (vechiul nume al râului)  „peut être apparenté à l’indo-européen*isərós « impétueux, vif, vigoureux », proche du sanskrit isiráh, de même sens”.

Ar fi înrudit, deci,  şi cu „Istrul” ( din IE *eis- , -ois „a se mişca repede” – după Russu, originea sanscritului isiráh).

„Izora”, numele zânei care locuieşte în apropierea Izei, ar putea proveni din aceeaşi rădăcină, deşi e greu de dedus care ar fi sensul aproximativ al numelui. Poate e apropiat tot de  v.ind. iṣirá- `refreshing, flourishing; vigorous, active, quick’, poate de toch. B aise ‘power’ (?)

*

Izora deţine „cheia” minelor de aur; din numele ei se poate extrage (mai mult sau mai puţin arbitrar) un -zor- , care ar putea fi legat de o rădăcină însemnând aur.

După S. Paliga, numele Zarandului ar proveni din IE *g’hel-  ‘to shine, bright; gold’.

Dacă însă am vedea în acest -zor un „sor” iniţial, l-am putea lega de sensul de „munte”, cf. arm. sar „culme, povârniş”, din PIE k’er „vârf, culme, corn”, ca şi toponimul tracic Serrhion (cf. Russu).

*

Din amănuntul că Izora este „zâna dealurilor” şi nu a munţilor, se poate specula faptul că numele ei e legat la origine de ceva specific zonei de deal.

Poate fi vorba de pădurea de stejar, care creşte pe dealuri, nu şi în munţii înalţi;  fonetic, „Izora” s-ar putea lega de PIE *aig’- „stejar” ( lit. dialectal aižuolas „stejar”). Izora ar fi în acest caz un fel de driadă, o nimfă a pădurilor, fapt pe care însă legenda nu îl menţionează.

Există, fireşte, un „omonim” PIE *aig’-  „capră” (pe seama căruia e pus toponimul dacic Aizis), dar mi se pare o variantă mai puţin probabilă decât precedenta.

*

Mai avem, ca termen de comparaţie,  Zeirene-le trace, variantă a Sirenelor din mitologia greacă. După I.I. Russu, din PIE *g’her „a cere, a dori, a iubi”; iniţial simbolizând frumuseţea şi graţia, devenind mai târziu figuri macabre, seducătoare, vrăjitoare etc.

Cuvântul poate fi moştenit, cred, în

ZÂRNOÁICĂzârnoáice, s.f. (Reg.) Vrăjitoare. ” (DLRLC).

(Tot pe „Biblioteca lui Wolaf” există un articol dedicat „zernoaicelor”, aici ).

„Izora” ar putea fi înrudit cu „zeirene” şi „zârnoaică”.

Greu de explicat, dar nu imposibil, mi se pare în această ipoteză (ca şi în altele de mai sus) acel I iniţial al „Izorei”.

*

Poate cea mai „tentantă tentativă” etimologică mi se pare însă PIE ais-2 „to be in awe, to worship” (în dicţ. lui Pokorny); umbr.  esono- „divin, sacru”, vechi nordic  Eir numele unei zeiţe , germ. Ehre „a onora”, hitt. isha- „domn, stăpân”.

Izora ar fi aşadar „cea slăvită, divina, stăpâna, doamna”.

Poate fi un nume autohton, în tradiţia mitologiei româneşti în care, de exemplu, ielele sunt numite „frumoasele”, „puternicele”, „milostivele” etc.

Sinonim cu ais-2 “to be in awe, to worship” ar fi PIE *yag’- „to revere (a deity)”, pe seama căruia este pus gr. ἅγιος `sfânt, consacrat”. De asemenea, o „opţiune etimologică” de luat în considerare.

 

 

Anunțuri

11 comentarii »

  1. Ar mai putea fi un derivat al PIE *aus- „dawn, sunrise, east”, o variantă a lat. Aurora , sanscr. usrá-

    Comentariu de Roderick — August 29, 2012 @ 10:25 pm | Răspunde

  2. Izora ne duce cu gândul la Azora (vezi Azor sau insulele Azore)

    Azur este denumirea unei culori : a cerului senin

    Iza ne amintește de Aza, mai exact de Azaleea (numele unei flori, probabil și al unei femei); Aza -leea

    Sor înseamnă și soare, și ne poate duce cu gândul la culoarea lui galbenă ,ca a aurului

    Comentariu de sabinus — August 30, 2012 @ 6:18 pm | Răspunde

  3. Poate e vorba de o nimfă a munților: http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=1417&root=config

    Comentariu de sorin5780 — August 30, 2012 @ 10:05 pm | Răspunde

    • Probabil că ai vrut să comentezi asta la „Odrista” ( ?? )

      Comentariu de Roderick — August 31, 2012 @ 6:59 pm | Răspunde

  4. IE *ais- “to be in awe, to worship”
    umbr. esono- `divinus, sacer” putea da Izora cu rotacizare. Latina noastră nu vine doar din dialectul latino-faliscan, o parte importantă vine din sudul Italiei, amalgamată și cu grecisme locale sau din zona centrală.
    .Pușcariu argumenta cu exemple originea sud-italică (din dialectul grec al coloniștilor greci ai Calabriei, Siciliei) a staurului (gr.σταυρός- cruce, stîlp).

    Dacă avem un cuvînt autohton amintesc de sufixul alb. -or care se atașează unor substantive și formează adjective.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 27, 2013 @ 12:51 pm | Răspunde

  5. Nu-mi amintesc dacă s-a discutat „iroasă” în legătură cu radicalul IE *ares- http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++1343&root=config

    Comentariu de Sorin5780 — August 29, 2014 @ 8:49 am | Răspunde

  6. […] lui Isanthes ar putea să-l amintească (?) pe cel al legendarei zâne Izora (v. https://hroderic.wordpress.com/2012/08/29/zana-dealurilor/ […]

    Pingback de Isanthes | Istoriile lui Roderick — Septembrie 10, 2014 @ 1:59 pm | Răspunde

  7. *eis- , -ois „a se mişca repede” (a curge?) este același cu rad.*h₁eys- care dă lat.ira (anger, wrath; rom.irează) gr. οἶστρος ‎(oîstros), Lit. aistrà ‎(“violent passion”). Cam ca etimonul apelativului râmboi.
    https://dexonline.ro/definitie/istr%C4%83vi

    Ce spuneam în contul etimologiei Dunării făcând comparații cu lexicul albanez, se poate spune despre numele getic al Dunării, Istrul, ca traducere exactă sau cel puțin ca denumire getică sinonimică. alb. dhunë (violență)
    DÚNĂRE s. f. (Pop.) Apă mare; cantitate mare de apă.
    Probabil însemna și revărsare sau apă care se revarsă mult și des. La fel și Istrul în jos de Cazane. Cred că așa a fost tradus și Sirmium sau Naissos (Niș, Nișava; alb.nehë ‎“place where the snow melts”).

    Istravă poate fi comparat dpdv semantic cu un dacism din nordul țării, *sarmă (*ser- ”to flow, to run”< top. Sărmaș, Sirmium ?), pe care doar îl putem ghici după verbul oșean "a se sărmădza".

    Mă întreb câte astfel de compoziții latino-dacice avem în limbă?
    mânios dunăre = foarte mânios sau supărat. dhunë (injury, blemish, violence)
    singur cuc (alb.kuk – alone; singur) https://hroderic.wordpress.com/2015/08/28/singur-cuc-si-altele/

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 16, 2017 @ 10:14 am | Răspunde

  8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Baia_Sprie

    Cred că zeița asta Izora e aceeași ce care vorbesc bătrânii din Baia Sprie. Oamenii locului spun că Sprie sau Spria ar fi numele ei, dar eu cred că domnul ăsta intuiește ceva: ”Astfel Sprie, de la Baia Sprie, o derivă de la asprie, variantă propusă şi de Nicolae Felecan, care este greşită deoarece nici nu apare în documente. În realitate termenul provine de la adjectivul superior, prin sincoparea vocalelor u şi e, ajungându-se la forma sprior, apoi prin prefacerea vocalei o în e şi căderea consoanei finale r, s-a ajuns la forma de Sprie.”

    Acum, Superiorus devenit *spria, sprie este foarte logic (ex: pricuros din perīculōsus) pentru această Felsőbánya (”Baia de Sus”).Pe de altă parte nu te pui cu tradiția locală; putea numi o zeiță a înălțimilor (podișuri, dealuri, munți) și a minelor din munți. Cine știe, poate ”Sprie” este traducerea Izorei. https://ro.wikipedia.org/wiki/Baia_Sprie

    http://www.ecreator.ro/eseistica/3787-dictionarul-etimologic-al-localitatilor-din-judetul-maramures-sau-falsificarea-flagranta-a-toponimiei-maramuresene.html

    E posibil ca *sprie să fie coradical cu aprig, dar momentan nu putem spune nimic clar. Când căutam o explicație pentru Aizis și Azuga dădusesem peste un rad. *eig'(h)- *aig’- ”to hit, break, to burst” let.aiza = gorge, ravine, crevice, chasm, gully, notch, rift. (ropină, abis, genune; crestătură, crevasă, etc.)
    Același morfem putea da numele stejarului și caprinelor.

    azuga zic unii că ar veni din mag.. zúgó (rapids; onomatopee). Eu cred că putea numi și boișteanul. După cum îmi amintesc, Hajdeu ar fi propus o asemenea idee pentru Azuga, dar nu spune ce peștișor de munte.
    Mai e și asta:
    ”Folclorul geografic românesc consemnează pentru cel mai mic oraş din Prahova, Azuga, o frumoasă legendă despre domniţa Azughia, fiica voievodului Timuş, care şi-a pierdut logodnicul în războiul cu hoardele cotropitoare din vechime.”
    Aici e un cazac Timuș cu fiic lui Vasile LUPU. Cam departe de Prahova:
    http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=legenda&id=379

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 26, 2017 @ 1:14 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: