Istoriile lui Roderick

August 30, 2012

Nimfa Odrista

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:17 pm

O formidabilă descoperire arheologică din anul 2011, la Germisara (Geoagiu), a pus în evidenţă numele „nimfei Odrista„:

„Prezent la sesiunea anuala de comunicari stiintifice organizata, joi si vineri, de Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, profesorul Piso a mentionat ca placa pe care se afla inscriptia a fost gasita in zona izvoarelor cu apa termala din antica Germisara, textul fiind o rugaciune in versuri scrisa de un ofiter roman la adresa unei divinitati dacice.
„Este vorba de o rugaciune in versuri scrisa in limbile latina si greaca. Este un text foarte lung si complicat din care am putut descifra, pana acum, cateva pasaje. Avem de-a face cu niste izvoare dacice create, se zice in rugaciune, de o nimfa divina. (…) Creatorul rugaciunii este un militar, C. Sentius Iustinus, comandantul trupei de la Cigmau, in imediata apropiere de Geoagiu”, a explicat profesorul Ioan Piso.
El a aratat ca in inscriptie mai apare un pasaj in care cel care a creat rugaciunea face referire la Odrista, in interpretarea cunoscutului arheolog fiind vorba de o divinitate aparatoare a padurii care adaposteste izvoarele de apa termala, numele fiind derivat din vechiul cuvant dacic care desemna stejarul.”

( http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8935119-continuitatea-dacica-relevata-rugaciune-versuri-scrisa-ofiter-imperiului-roman.htm )

Interpretarea despre care se vorbeşte în articol afirmă probabil că „Odrista” este un nume înrudit cu „driadă”:

DRIÁDĂ s.f. Nimfă a pădurilor. [Pron. dri-a-. / < fr. dryade, it. driade, cf. gr. dryas < drys – stejar]” ( DN )

Rădăcina cuvântului ar fi deci IE deru- „tree, oak”.

*

În spaţiul tracic un nume foarte similar cu „Odrista” este cel al tribului odrysilor. După I.I. Russu, din IE *odh- „incintă, gard de pari” ( ceh odr „par”, v.engl. eodor „hedge, fence, enclosure, dwelling, house; limit, end, region; prince, sovereign, protector ” ).

I. Duridanov are o cu totul altă părere despre odrisi:

„The tribal name Odrysai itself is a totem name, derived from the Thracian word for the otter: it must have sounded as *Udrusai (with dr instead of tr) from the IE *udr-us-oi, compare with the Old-Ind. udrá-h ‘water animal’, the Avest. udra- ‘otter’, the Greek hydros, the Old-HighGerman ottar, the Lith. údra, the Bulg. vidra.” ( http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_4c.html )

După Pokorny, numele vidrei ar proveni din udro-s „animal de ap㔑,  un derivat al PIE au̯(e)-9, au̯ed-, au̯er- „to flow, to wet; water” (rădăcina engl. water etc. ).

Dacă pentru numele odrisilor această etimologie este dubioasă, cred că ea s-ar potrivi însă pentru numele unei nimfe (creatoare) a izvoarelor. 

După I.I. Russu, IE *wod- „a uda, apă” (rădăcina de mai sus din dicţionarul lui Pokorny) a dat frig. bedy „apă”, toponimele Bedyndia, Bedysiros, deci un alt fonetism. E vorba, însă, de cuvinte frigiene sau sud-tracice, în timp ce Odrista e un nume întâlnit în Dacia (şi nu neapărat tracic).

Posibilitatea ca „Odrista” să fie legat de *wod- „apă” nu poate fi deocamdată exclusă.

Pentru „vidră”, însă, cred că provine mai degrabă -cf. starling.rinet.ru – din nostraticul *wV(N)TV „otter” > PIE *udr- „otter”, nefiind vorba de o derivare internă IE din *wod- „water”.

*

Din mitologie, numele Odristei pare să semene cu Adrasteia ( „inescapable” ? -cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Adrasteia ) ori Adrastus. Nume explicate, cred, mai degrabă prin „etimologie populară”, putând proveni (?) chiar dintr-un strat lingvistic pre-IE.

Fără legătură cu „Odrista” este, fireşte, de ex. sb.-cr. odrasti „a creşte, a deveni adult”, însă, dacă numele nimfei ar fi răzbătut până în prezent în mitologia locală, cuvântul din sârbă (sau rom. „a odrăsli”) ar fi putut furniza o „etimologie populară”.

Numele divinităţilor locale -cum este Odrista- poate fi, de multe ori, foarte vechi, din „substratul substratului” trecut de la o populaţie la alta şi eventual deformat prin prisma etimologiilor populare ; Odrista şi Adrasteia pot fi variante ale aceluiaşi nume paleo-balcanic.

(rădăcinile PIE -cf. starling.rinet.ru; mulţumiri blogului Raveda, de unde am aflat de fapt despre descoperirea arheologică – http://raveda.wordpress.com/2011/06/18/odrista )

14 comentarii »

  1. Indiferent de unde vine (apa e numitorul comun aici, nu pădurea), Odrista conține sufixul de superlativ -isto,prezent în greacă, celtică, slavă.
    Ex. celtic: Nemanturista (al celților alpini Nematuri sau Nemeturi) din *nemeto- sanctuar sau *namanto- inamic.
    Parcă asemăna cineva Odrista cu etimologia numelui Hadrian din Adria (din zona venetă)!

    Comentariu de sorin5780 — August 31, 2012 @ 6:18 pm | Răspunde

    • Ar fi şi Burebista, Dringistas şi alte nume tracice.

      Povestea cu Adria e posibilă, dacă Adria provine din illirul „adur” ( ? ) – apă, mare şi acesta derivă cumva din PIE *awed- „apă”

      Comentariu de Roderick — August 31, 2012 @ 6:49 pm | Răspunde

      • Cred că ilir.adur ar putea fi scos din rad.*oid- to swell, cu o transformare specifică grupului nordic *aid-, plus un sufix -ur (din PIE -ro sau același cu alb.ur și rom.-ur) care formează substantive noi. Înclin să cred că participiul albanez și substantivele terminate în -ur nu sunt mereu același lucru. Armeana formează des cuvinte cu -ur, -ar, -er.

        Nu știu dacă Odrista s-a format la fel!
        Cred că s-a păstrat la noi prin entopicul adurmiș- ”pădure mare, deasă” și s-a format la fel ca reg.bunget din IE *bhū- to be, to grow
        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+249&root=config

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 13, 2014 @ 1:52 pm

    • Mai fantezist, „Adriatica” ar putea însemna „ţărm stâncos”.

      -atica, cf. Attica, din gr. akte „shore, maritime place” ( etymonline.com )

      Adri- , cf. v.ind. ádri- „stâncă”, din acel (?) IE *ond-, n̥d- „stone”, pe care l-ai propus (? de ce?) la articolul cu „Izora”; mai degrabă s-ar potrivi aici. L-am propus şi eu cu mare (im)probabilitate pentru „nedeie”.

      Într-adevăr, coasta dalmată este foarte stâncoasă; şi frumoasă. Turistul român sosit în Croaţia are de ales între două staţiuni de mare renume, Pula şi Zadar.

      Comentariu de Roderick — August 31, 2012 @ 7:12 pm | Răspunde

    • Se pot trage câteva concluzii din această descoperire: sufixul dacic „-ista” e echivalentul gr. „-des”, iar odată reconstituite denumirile pentru munți, grote, stejar și păduri, putem reconstitui potențiale nume de spirite, duhuri. E deosebit de important că sufixul patronimic -ist (ești/esc) s-a păstrat pînă azi, la fel și corespondentul grec.

      Odrista nu poate fi o driadă deoarece are acest „o” inițial care nu poate fi explicat. Dacă albaneza (dru- lemn, pădure) și româna(druete) sînt o măsură a ce a fost, atunci ce rol ar avea acest „o”, un prefix trunchiat din IE *ad- ?
      gr.dryades- „of the tree or of the oak” http://www.theoi.com/Nymphe/Dryades.html

      Dădeam deunăzi un nume de veteran tracic din sec.I d.Hr., Romaesta Spiurus, și mă gîndeam așa, să nu fie oare acest Romaesta o poreclă dată în comunitatea sa de origine și ar evidenția situația sa socială sau poate avea chiar un sens depreciativ, romanii fiind considerați invadatori, dușmani (cel puțin la timpul respectiv)? Spiurus ar fi numele său original!
      Romaesta ar putea fi echivalentul termenului romanizat.
      Nu știu, mi se pare ciudat să aibe două nume și niciunul nu e patronimic, deoarece avem menționat „fiul lui Rescentis”…(Rescentipor?). Poate fi un nume gentilic Romaesta? Știm sigur că rădăcina rome/roime e tracică și chiar prezentă în compoziții de nume ale odrisilor.

      Fiecare din locurile antice din România au avut cîte o legendă, deci ar trebui căutat prin părțile Goagiului (urît mai sună!!).
      Udriște sau Udrea mi se par niște moșteniri miraculoase.Pe de o parte este evidentă transformarea din numele Hadrianus(h nu mai era demult pronunțat) spre un traco-dacic *Odrian sau *Odria, conforme cu numele clar evidențiate în Evul Mediu: Odriiu și Udriiu http://www.copilul.ro/nume-copii/toate/Udrea.html

      Udriște e oare un diminutiv (cu -iș) sau rezultatul sufixării patronimice? Poate fi și urmașul Odristei cu disimulare sub haina mai cunoscuților Udrea,Udriiu.

      Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 20, 2012 @ 2:45 pm | Răspunde

      • Mai demult (epoca dacia.org) credeam că Udrea nu îl moștenește pe Adrian (cf. Udriu), ci este vechiul nume tracic al vidrei. Prin munții Brașovului este un pârâu numit Udroaia; s-ar putea să fie cazul lui. Dacă e așa, e vorba de o formă de feminin construită, deci numele generic al animalului trebuie să fi fost masculin, udru, udre sau udroi. Prin Moldova e întâlnit numele de familie Vidru, în Muntenia Vidroiu.

        Am căutat ”udroaia” pe google și vă dați seama ce am găsit.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 24, 2014 @ 11:56 am

      • Udriu n. numele vechiu românesc al Adrianopolii. (Șăineanu)
        pag.165 http://en.calameo.com/read/0008274335b621fdb22bb
        De remarcat și numele Ulca (Ulcești) pentru un daco-albanez *ulk- „lup”, dacă nu vine dintr-un dim.*Iulica (Iulia) cu apocopă și sincopare…așa putem să tot găsim explicații care să ne adeverească orig.lat.
        Constantinescu preferă să vadă și în numele Ulieș (uliu mic, coroi) un derivat din lat.Iulie, deși e clară originea sa populară.

        Așa speram și eu odată, ca numele Udrea să vină de la numele vidrei din traco-dacică, confundat cu lat.Hadrianus. Probabil că este, dar nu s-au păstrat urme din câte știu.
        Înțeleg totuși de ce ar fi ales vidra ca animal reprezentativ dpdv simbolic: este un animal foarte harnic și activ. Putea fi văzut ca un protector al râurilor sau un creator prin impactul enorm pe care-l are asupra ecosistemului. Am reprodus deja rolul său în mitologia populară pe toată lungimea Dunării.

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 25, 2014 @ 7:15 am

      • când „viindu-i măriei sale [Constantin Brâncoveanu, n.n., L.M.I.] poruncă de la putearnica înpărăţie să meargă la Odrii şi purcezănd măria sa, din porunca înpărăţii şi trecănd Dunărea”
        Adrianopol (Odrii)
        E ciudată folosirea pluralului ăsta, Odrii.

        pag.63 : http://www.istoriecraiova.ro/wp-content/uploads/2011/04/ANALE-ISTORIE-1_2011.pdf

        E vreo șansă să avem păstrată amintirea vechilor odrisi? Românii au păstrat unele denumiri numai de ei știute.
        Exemple: Diiul față de numele slave Badin, Bdin sau Vidin după „baba Vida”(cu sufixul slavic de feminin -ina), râul Alt menționat de sași peste munți față de Olt la sud, Dârstor față de Silistra, Constanța față de Kustendje și altele.
        Un centru românesc din Dobrogea care ar putea oferi ceva interesant pe tărâm lingvistic: https://revistapontica.files.wordpress.com/2012/02/pontica-2-pag-413-426.pdf

        Parcă nu-mi stă bine ciuntirea asta atât de drastică a numelui Hadrianus. Știu că slavii au transformat a în o , dar restul numelui?

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 27, 2015 @ 5:01 pm

  2. >>> ceh odr ”par” >>>
    Un loc cu mulți odri este o pădure. Adică „cu odru” a dat „codru”

    Probabil stâncile din zona Adriatică sunt subțiri ca niște pari înfipți în pământ, de unde și denumirea derivată de la odru „par”

    Comentariu de sabinus — Septembrie 1, 2012 @ 6:30 am | Răspunde

    • Numele de Codin de unde provine?

      Comentariu de sabinus — Septembrie 1, 2012 @ 6:31 am | Răspunde

    • IE deru- “tree, oak”.

      Trunchiul unui stejar este drept, probabil sensul primar al IE deru- era de „drept” (drept și vertical, ca un bâț înfipt în pământ), care a dat numele copacului cu trunchiul drept, adică stejarul

      Comentariu de sabinus — Septembrie 1, 2012 @ 6:35 am | Răspunde

  3. Pokorny separă numele odrysilor în Ο-δρύσαι ”locuitori ai pădurii”, unde o- reflectă PIE o 1 ”la, cu”.

    Dacă este așa, am putea avea același o- în numele odomanților, trib paionic (cf. avest. dǝmā̆na- ”casă”, OHG zeman ”befit, fit”, PIE dem-, demǝ- ”to build, house”?), ori chiar în cuvinte din română (ocârci, ogârji …?)

    Comentariu de Roderick — Septembrie 3, 2014 @ 6:42 pm | Răspunde

  4. „În spaţiul tracic un nume foarte similar cu „Odrista” este cel al tribului odrysilor. După I.I. Russu, din IE *odh- „incintă, gard de pari” ( ceh odr „par”, v.engl. eodor „hedge, fence, enclosure, dwelling, house; limit, end, region; prince, sovereign, protector ” ).”

    Am găsit adineauri și un verb odârni (a înțărca) https://dexonline.ro/definitie/od%C3%A2rni
    dicț.de reg. odârni (ban.olt) 1. a înțărca un animal

    odorâ – a termina o muncă agricolă agricolă, în special aratul

    Poate fi legat de un neatestat (la noi ) bg.odrina (stall) sau de alb.e ndarë (parting, divided, stall). Depinde cum înțelegem semantismul lui țarc, căci ar putea să se repete în acest caz.
    Acum nu e cazul să ne cramponăm de o idee, mai ales având în vedere arțar (Hunedoara, stână) și bucov.arțapele (gard împletit din nuiele) din arță. De revăzut vechiul comentariu privitor la entopicul acesta și pdf-ul cu articolul lui Vasile Ioniță.
    La o adică, și țarc este contras dintr-un verb dacic coradical alb.thur, dar pentru vb.odârni ne-am putea imagina un subst.*odră (par, arță)

    pag.160 despre sufixul -ist: https://books.google.co.uk/books?id=xvKH56aT5mEC&pg=PA215&lpg=PA215&dq=participle+formation+in+albanian&source=bl&ots=UfYJxyoO7V&sig=MLHAwiXLfwRY-mvpl_aAECNBEB8&hl=en&sa=X&ei=9O1NUvr6GOKM0AWd8oDoCg#v=onepage&q&f=true

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 28, 2016 @ 11:08 am | Răspunde

  5. Andraste este numele unei divinități celtice invocate de regina Boudicca
    https://en.wikipedia.org/wiki/Andraste

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 19, 2016 @ 9:00 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: