Istoriile lui Roderick

septembrie 5, 2012

Drocea

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:12 pm

Cu o altitudine modestă (836 m), vârful Drocea este totuşi cel mai înalt din Munţii Zarandului.

Bănuiesc că în numele lui se ascunde un toponim specific montan, probabil mai frecvent altădată. Poate că Drăcşanul din Retezat (Drăgşanul, pe hărţi mai noi) ori Dracsinul din masivul Iezer-Păpuşa sunt la origine nume înrudite, însă foarte probabil contaminate cu alte cuvinte.

Poate că provin din IE  dher-2  „to hold, support” (în dicţ. lui Pokorny), cf. galez dringo „a escalada”, ON drangr „stâncă înaltă”. În română, înrudit ar fi „drug”.

E posibil şi ca „Drocea” să fie legat şi de „drac, dragon” , mai ales că în Munţii Zarandului un vârf poartă chiar numele „Cap de drac” (553 m).

Slavul drok „grozamă” (bulg.  дра́ка „cătină, ciulin”) ar proveni din PIE  *drak- „spectre, evil ghost”. În română, grozama se mai numeşte drog (cf. Dicţionarului de sinonime, M. Seche), cuvânt trecut cu „et. nec.” în DEX 98 (!). Înrudit, desigur, şi „dracilă”.

Un fenomen paralel ar putea exista în română: zmeură ar putea fi legat de zmeu  , printr-o rădăcină comună (cf. lingvistului S. Paliga ).

Reclame

21 comentarii »

  1. […] Despre “drog” am mai vorbit în articolul despre Vf. Drocea (https://hroderic.wordpress.com/2012/09/05/drocea/ ) : […]

    Pingback de Dreţe « Istoriile lui Roderick — noiembrie 1, 2012 @ 12:10 pm | Răspunde

  2. Cuvântul „zmeură” este posibil să însemne „coadă de zmeu”, unde sufixul „-ură” înseamnă „coadă” (uros)

    Aspectul tulpinii de zmeur este cu țepi, și se referă la faptul că probabil coada zmeului avea țepi (ceva în genul dinozaurilor cu țepi, cum ar fi Stegozaurul)

    Comentariu de sabinus — noiembrie 1, 2012 @ 7:27 pm | Răspunde

  3. Este posibil ca și cuvântul „brânci” să aibă legătură „dringo”, întrucât se referă la mișcarea de târâre (brânci – drânci)

    Comentariu de sabinus — noiembrie 1, 2012 @ 7:34 pm | Răspunde

  4. […] Grozama (=drog) are spini, ar putea fi î.a.c. din PIE dheregh- ”thorn” (Pokorny); vezi și articolele https://hroderic.wordpress.com/2012/11/01/drete/ , https://hroderic.wordpress.com/2012/09/05/drocea/ . […]

    Pingback de Dragavei | Istoriile lui Roderick — octombrie 16, 2013 @ 9:52 pm | Răspunde

  5. Remarc că acest „droc” nu se găsește în dicționare, dar avea cu siguranță măcar o atestare regională. Caută explicația găsită de Constantinescu la pagina 267: http://en.calameo.com/read/0008274335b621fdb22bb
    droc (subst.) – arbust și sinonim pentru drob.

    Eu zic că e coradical cu alb.dru , iar în plus are și sufixul -oc, cunoscut în zona Crișanei a munților Apuseni.
    Drocea nu poate fi decât un nume. Unul pe care am să-l includ la cele de origine dacică.

    PS: mă întreb acum dacă DRIMÓC (coacăză) nu-i și el dacic și sufixat în concordanță.

    Comentariu de Sorin5780 — februarie 22, 2015 @ 7:00 pm | Răspunde

    • Probabil înrudit cu drob și drog https://hroderic.wordpress.com/2012/11/01/drete/

      Comentariu de Sorin5780 — februarie 22, 2015 @ 7:12 pm | Răspunde

      • Scoruș ar putea fi un sinonim și înrudit cu alb. shkurre, shkorret (arboret). Termenii albanezi sunt imaginați ca fiind derivați dintr-un verb cu sensul „a tăia”. Merge și pentru scoruș (IE*sker-) și pentru droc/drog. (IE *der-)

        De ce nu primesc tipii ăștia cuvinte cu definiții noi în Dex (online) dacă apar în monografii și lucrări de specialitate?

        Comentariu de Sorin5780 — februarie 23, 2015 @ 8:09 am | Răspunde

    • Este un cătun Droblea în ținutul pădurenilor. http://arhiva.replicahd.ro/?p=8112
      Eu cred că forma originală era *Drobulea, poate amintind vreun moș întemeietor. Ar putea fi fiul unui Drob sau Drobul (numit după acel arbust), cu sufixul vechi -ea (ex: Drăculea).

      Pentru a explica dragavei s-a amintit acest grecism, (adj.drimus), în trecut. (PIE der- ”to cut, split skin)
      ”https://hroderic.wordpress.com/2013/10/16/dragavei/
      gr. drīmús https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B4%CF%81%CE%B9%CE%BC%CF%8D%CF%82

      Personal nu văd suportul logic sau vreo legătură (încă), însă drimoc (proto-tracic *drima?) e singurul care se poate califica drept coradical direct al gr.drimus. Cred că avem același afix indo-european ca gr. -mos, mult mai bine evidențiat în derivatele albaneze.
      Am arătat că există și acel sufix -oc (fem. -oacă), probabil mai comun în perioada antică geto-dacică.

      drimoc/coacăză https://ro.wikipedia.org/wiki/Coac%C4%83z%C4%83

      Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 13, 2017 @ 12:48 pm | Răspunde

  6. Nu știu dacă am citit ideea asta aici pe blog, dar droc și drob au ceva în comun ..culoarea galbenă a florilor.
    Acestea fac grup comun cu dracina / dracila. https://en.wiktionary.org/wiki/holus#Latin și galfăd (*galvăd ar fi devenit galbăd, în schimb un antic *galșăd putea da *galhăd/galfăd). Un profesor universitar spunea că ar proveni dintr-un dialect italic.
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/%C7%B5%CA%B0elh%E2%82%83-

    holéră (holére), s. f. – 1. Boală epidemică gravă. – 2. Plantă spinoasă, Xanthium spinosum. – Mr. huleră. Ngr. χολέρα, cf. bg. holera (Cihac, II, 140, din sl. cholera).
    Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

    DRÁCILĂ s. v. holeră.
    Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

    A circulat acest holeră (Xanthium spinosum) în grai sau dracilă se referă strict la boala epidemică? caz în care primează sensul de „palid” (lividitate), conform efectului.

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 4, 2016 @ 5:54 pm | Răspunde

    • Și drăgaică îi tot galbenă, aurie. http://www.poianacunarcise.ro/ro/traditii.html
      Mă întreb dacă este un radical comun al acestora, droc, drog, drob, cu alb.dritë (light, illumination, shine), ndris (burn, brighten, water) sau separat droc și drob de drăgaică. Ultimul scenariu pare mult posibil.

      În toate numirile noastre se evidențiază o temă *dru cu sufix -oc (droc, drog), după care apare -og (sufix sonor) și ultima ar fi Drăgaica cu un sufix -aică, destul de productiv și acesta. Variabilă a sufixului -ai: măsai, bălai, pietrai, etc., conform prușaică, pânzaică, mălaică

      Dacă am include și drăgaica, care după intuiția mea este o formă sufixată după numele florii, *dragă (sânziană, drăgaică, Galium verum), nu invers, am avea un radical *dragă, comun aș zice cu slavicul *dragu (*dorgъ), dar nu și cu proto-germanicul *tárxjan-; *turxta- [eng.torht (radiant, resplendent, beautiful), sax.toroht (bright, clear), got. ga-tarhjan (distinguish, note)].

      https://en.wiktionary.org/wiki/d%C4%81rgs#Latvian
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1902&root=config

      Pentru alb. dritë clar avem un sufix foarte productiv -të, nu face parte din temă. În cazul lui ndris iar avem un sufix (verbal *tja).

      S-ar putea ca dragavei să fie coradical cu drăgaica, iar ambele să fie coradicale mai întâi cu sl.dorgъ (cum am spus mai sus), dar și cu eng.dear, dearth (scarcity, lipsuri) prin morfemul primar *der- „split, cut”. http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=dear

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 7, 2016 @ 2:52 pm | Răspunde

      • prușáică s.f. (reg.) praf de var.

        vapna (var) < *vapină; alt coradical sutohton pentru văpaie și văpaiță (opaiț), svăpăiat, etc.

        https://countrysideromania.files.wordpress.com/2013/10/dictionar-voloh-roman.pdf

        Alte cuvinte interesante ale românilor din Poroșcovo:
        E curios cum au păstrat românii ăștia denumirea suflet pentru inimă. Clar avem o forma mentis tracică aici conform corespondenților albanezi. Mai demult găsisem zë cu sensul de suflet. Cred că am pus aici pe blog link-ul.

        Altă chestiune. A lepăda (a arunca) ar putea cuprinde un prefix dacic coradical cu prefixul alb. lë-
        Pentru tema păda vezi articolul Poadă. Cu atâtea derivate din tema asta dacică, mă întreb dacă zăpadă nu și el dacic.

        vou (ou) – alb.vezë < PIE *h₂ōwyóm O vocală lungă la începutul cuvântului ar fi dat un diftong în dacică, la fel ca-n albaneză. Cred că veză este singularizarea formei de plural (sg.*vazë?).
        -zë este un sufix diminutival.
        E mai mult decât posibil ca entopicul vou să prezinte doar transformarea lui *ūou(pronunție populară) spre vou și atât. La fel au Vomini (oameni) din
        *ūomini (noi pronunțăm *ūameni) sau vochi (ochi)

        rău (foarte)
        ridica (fotografia)
        rozdită (dezbrăcată) .Poate din reg. rujdă?
        Clomutioasă (tulbure) este dacic, comparabil cu glam (lut, argilă) și alb. njomë (var. njomur, ngjomë (Gheg), nglomë)
        der. ghemos (murdar)
        https://en.wiktionary.org/wiki/njom%C3%AB#Albanian

        furic (roabă)
        capură (poartă) cred că e din maghiară, prezent și-n vestul României.
        budilar (portofel) . Ăsta l-am mai întâlnit undeva într-o baladă, dar parcă era buzunar la șerpar.
        ștundur (pocăit) din germ.stunde/ rom.stundist.
        meg adv. = nici, măcar
        slemacu (melc) (d.slim/slin)
        tuturinde(peste tot, oriunde)
        baranele (oile) – alb.berr https://en.wiktionary.org/wiki/berr#Etymology
        veto (unt) etim. ?
        cusânca(batic)
        pravene (medicaente) sl.pravo/ lat.probus
        arșăvu (hârleț) – rom.arșeu
        a gândi (a vrea)
        îngâna (porecli)

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 29, 2016 @ 10:38 am | Răspunde

  7. a gândi (a vrea) și sensul său general ar putea aminti de următoarele cuvinte, dar în special de rus.gadat cu sensul arhaic “to think, to acknowledge”.

    *gʷed- (“to say, to speak”) – https://en.wiktionary.org/wiki/g%C4%81d%C4%81t#Etymology

    http://etimologija.baltnexus.lt/?w=godus
    E posibil să avem două rădăcini verbale (*gʰed- „to find, to hold”) dacă includem și acel rar.codriș.
    vezi comentariile 12-13: https://hroderic.wordpress.com/2011/12/07/codrul/#comment-9842

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 22, 2017 @ 11:43 am | Răspunde

    • Dacă există un rad.reconstituit *gʷed- (“to say, to speak”) ar fi același cu *gʷet- (“to speak”), propus în contul etnonimului get, pl. geți (NP Geta, Getas). Dar în legătura de mai sus nu-i doar un rad. *gʷed- (“to say, to speak”), ci și *gʷhedh- (”to wish, to long for”). https://en.wiktionary.org/wiki/g%C4%81d%C4%81t#Etymology

      Deci a gândi (a vrea, a gândi =to long for, to think) este paralela perfectă a Lit. godóti (“to think, to ponder, to dream”) și godà (“dream, longing, worry”).

      Eu am găsit doar Lit. godoti (to honour, to respect, to think, to believe”).. vezi aici: https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/gadati

      Lit.guosti (“to care”), Latvian gãdât (“to care”) ar trebui să fie coradical cu reg.gudă (grijă).

      IE *goditi (“to please”): gudră, gudă, a se gudura, gudoare https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/goditi

      Comentariu de Sorin5780 — februarie 6, 2018 @ 4:06 pm | Răspunde

      • geți sau ”sg. getas, pl.getae” (plural și participiu?)

        Dacă acest etnonim provine din rad. *gʷet- ”to say, to speak”, ”jitiune” este un derivat autohton? Aproape sigur că nu este!

        jitiúne s.f. (reg.) istorie, întâmplare, chestiune, socoteală, pățanie, pătăranie. DAR (2002)

        Deși nu spune în dreptul definiției, cred că vine din arh.jitie (firul poveștii, autobiografie; vezi și der. jitanie): https://dexonline.ro/definitie/jitie

        Mai demult mă amuzam puțin reconstituind cuvinte dacice pe seama rad. *gʷih₃wo-teh₂ (viață). Derivate moștenite din diverse surse: giuvală (animal sălbatic, jivină, dihanie; vultur), jivină, reg.juvină, jivur, s. n. (curent; torent, șuvoi. Iordan, BF, IX, 143), Jiu (?), jian(ă), etc.

        Cred că am întâlnit jivur sub forma jivoi în Vrancea. Nu disting ce scrie aici, la pag. 20: izvor yiuoi (foarte bogat în apă)
        http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/DIALECTOLOGIE-ŞI-ŞTIINŢE-ONOMASTICE.pdf

        La fel cum probabil *dawos dă un Davos (sugrumător – lup) în sec.V î.d.Hr., mai spre începutul mileniului întâi ar fi putut cu siguranță deveni *daos la sud de Dunăre. Cine știe ce putea da într-o arie laterală mai conservatoare, cum probabil era dacica.
        Dar pentru cuvintele cu mai multe silabe, cred că se puteau elimina câte ceva pentru a obține ceva mai ușor de pronunțat (economie de timp): ”giată” la noi și un ipotetic ”zjatë” în Albaneză. :)

        În schimb au acest jetë [īetă] (viață), coradical probabil cu Latin aetas (durata vieții, vârstă; generație).

        IE *h₂ey- ”vital force, life, age, eternity” : eshë „perioadă de timp, interval, spațiu”, adv.hojma (?)
        Alb. jetë nu este coradical cu gr. ἐτεός (ἐteós, “true, real”), dar cred că ar putea fi un derivat din *h₁ey- (to go).

        PS: jetie (autobiografie, istorie, poveste) este simpatic .. pentru economie de timp și bale, aș fi păstrat bucuros arhaismul ăsta. Sunt totuși bizare legăturile ce se pot face cu *gʷet- și *gʷih₃wo-teh₂. Cu foarte mici ajustări ai avea practic cuvinte tracice.

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 11, 2018 @ 6:43 pm | Răspunde

    • În ”Letopisețul Țărâi Moldovei” al lui Grigore Ureche, ”gând”cu derivatele apare de 49 de ori; și mai des apare ”a socoti” (59 prezențe în text). În schimb, doar două prezențe ale lui ”cuget” (a cugeta), ambele într-o sintagmă: ”cugetându întru inima sa” / ”cugetându întru inimile sale”. ”A cugeta” se referă deci la o meditație profundă, în timp ce ”a gândi” și ”a socoti” reprezentau folosirea obișnuită a facultăților intelectuale.

      În ”Istoriile domnilor Țărîi Rumînești” a lui Radu Popescu, ”gând” nu apare deloc! și nici ”cuget” (aceeași situație în Cronica Bălenilor, de același autor). Este folosit în schimb verbul ”a socoti” (10 prezențe).

      La alt cronicar muntean, Radu Greceanu, în lucrarea ”Începătura istoriii vieții luminatului și preacreștinului domnului Țării Rumînești, io Costandin Brîncoveanu Basarab-voievod…”, iarăși ”gând” și cuget” nu apar deloc, ”a socoti” fiind sinonimul folosit.
      Însă același autor, în ”Poveste de jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești” folosește ”a gândi”.
      În ”Letopisețul Cantacuzinesc” (”Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini”) apar toate cele trei verbe, favorizat însă fiind tot ”a socoti”.

      După Ciorănescu, ”gând” apare doar în secolul al XVII-lea, ceea ce l-ar face destul de clar un împrumut din maghiară, cum susțin aproape toate dicționarele. În dialecte lipsește, se pare.
      Părerea mea rămâne în continuare aceea că e un cuvânt vechi, probabil autohton, dar nu de largă circulație, posibil lipsind în Muntenia până într-o anumită epocă, așa cum o dovedesc documentele.

      Comentariu de Roderick — februarie 7, 2018 @ 1:25 pm | Răspunde

    • ”De aceea a căutat Dumnezeu spre fiii lui Israel și S-a gândit la ei.” (Ieșirea, în Palia de la Orăștie, 1582)

      Versetul (Ieșirea, 2, 25) apare identic în traducerea de la http://www.bibliaortodoxa.ro , despre care se menționează pe site:

      ”Textul site-ului este preluat din Biblia sau Sfanta Scriptura tiparita sub indrumarea si cu purtarea de grija a PF Teoctist, cu aprobarea Sfantului Sinod.

      Initial continutul a fost preluat de pe un site vechi care nu specifica anul editiei. Corecturile ulterioare si adaugirile textelor lipsa sunt preluate din editia 1994 tiparita de Societatea Biblica Interconfesionala din Romania care reproduce textul editiei din 1982.”

      În Biblia de la București (1688):
      ”Și ascultă Dumnezeu suspinările lor, și-Ș aduse aminte de făgăduința Lui cea cătră Avraam și Isaac și Iacov, și căută Dumnezeu pre fiii lui Israil și să cunoscu lor.”

      Comentariu de Roderick — februarie 10, 2018 @ 7:57 pm | Răspunde

      • Sensul pe care azi îl are ”gând” îl avea mai demult și ”minte” (cf. ”a-și aduna mințile”=a-și aduna gândurile, ”a-i veni mintea cea bună” etc.). Un sens probabil păstrat din latină (mens, mentis= mind, thought, plan, purpose, intention, design).

        Comentariu de Roderick — aprilie 27, 2018 @ 7:17 am | Răspunde

  8. дра́ка „cătină, ciulin”, probabil din *dher-2 „to hold, support” (galez dringo „a escalada”, ON drangr „stâncă înaltă”, Old Norse drangr “detached pillar of rock”). Vezi și reg. din Apuseni diră (drept), probabil din sensul primordial de.. ”stiff”.
    Penultimul e o completare din acest link: https://en.wiktionary.org/wiki/dr%C4%85g

    dracilă, dracină, var. drăcénă, drăcílă, drăgínă, drágină = 1. cătină-de-râuri (Berberis vulgaris), 2. Holeră (Xanthium spinosum), 3. Cătină-de-garduri (Lycium hamifolium). 4. (Reg) Numele unei plante erbacee necultivate nedefinite mai îndeaproape. 5. (Reg) Numele unui arbore sălbatic nedefinit mai îndeaproape. 6 (Reg; îf dragilă) Numele unui pom roditor nedefinit mai îndeaproape. 7. Fruct negru, colțurat. 8. (Reg; lpl) Foarfece de tăiat sârmă. https://dexonline.ro/definitie/dracilă

    Afară de ultimul sens, restul s-au pus sub *dʰer-, cu lărgirea spre *dʰreg-/*dʰerg- (“thorn”) sau *dʰerǵʰ- (“to strengthen; become hard”, rom.dârz, dârzoaș și altele).
    În trecut am considerat că -ină este același cu -ină din bucin(ă) (=loc cu/pădure de buci =fagi) sau ciotină (loc cu multe cioate). Este virtual identic în derivatele albaneze (-inë) indicând un loc care cuprinde tot ce reprezintă tema, de la nebuni la fitonime. În același timp au și un formant colectiv -ën, dar nu-mi amintesc de niciunul -ilë.

    Recent am mai descoperit trei coradicale albaneze ale celor de mai sus:
    1. dredhëz f.= 1.strawberry. 2. cord, string (sin: luleshtrydhe)
    https://en.wiktionary.org/wiki/dredhëz#Albanian
    drazilă sf [At: BORZA, D. 102 / A: nct / Pl: ~le / E: nct] (Bot; reg) Cătina-de-garduri (Lycium halimifolium)
    https://en.wiktionary.org/wiki/dredhëz#Albanian

    2. Alb. (gheg) ”dragë, f. stony waste, esp.dried river bed. (T) Fr. Mn., Cf. drak” (m. boulder)
    Coradical cu eng.dry (Middle English drye, dryge, drüȝe, Old English drȳġe “dry; parched, withered”) și ”vikingescul” drangr (stâncă, coloană). Legătura cu anticul gr. tragemata, dragemata (fr.dregee, rom.drajeu) e mai puțin clară. De ar fi cazul, cu siguranță nu poate fi grecesc.

    https://en.wiktionary.org/wiki/dry#Etymolog/y_1
    https://en.wiktionary.org/wiki/dragée#French

    3. drang = 1. barge-pole, punting-pole, 2. wooden bar used to lock a gate (corad. cu rom.drângă, dorângă și vik. drangr “detached pillar of rock”)
    https://en.wiktionary.org/wiki/drang#Etymology_1

    Curios și nu prea acel alb.drak (bolovan).

    Comentariu de Sorin5780 — februarie 9, 2018 @ 9:13 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: