Istoriile lui Roderick

Septembrie 5, 2012

Drocea

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:12 pm

Cu o altitudine modestă (836 m), vârful Drocea este totuşi cel mai înalt din Munţii Zarandului.

Bănuiesc că în numele lui se ascunde un toponim specific montan, probabil mai frecvent altădată. Poate că Drăcşanul din Retezat (Drăgşanul, pe hărţi mai noi) ori Dracsinul din masivul Iezer-Păpuşa sunt la origine nume înrudite, însă foarte probabil contaminate cu alte cuvinte.

Poate că provin din IE  dher-2  „to hold, support” (în dicţ. lui Pokorny), cf. galez dringo „a escalada”, ON drangr „stâncă înaltă”. În română, înrudit ar fi „drug”.

E posibil şi ca „Drocea” să fie legat şi de „drac, dragon” , mai ales că în Munţii Zarandului un vârf poartă chiar numele „Cap de drac” (553 m).

Slavul drok „grozamă” (bulg.  дра́ка „cătină, ciulin”) ar proveni din PIE  *drak- „spectre, evil ghost”. În română, grozama se mai numeşte drog (cf. Dicţionarului de sinonime, M. Seche), cuvânt trecut cu „et. nec.” în DEX 98 (!). Înrudit, desigur, şi „dracilă”.

Un fenomen paralel ar putea exista în română: zmeură ar putea fi legat de zmeu  , printr-o rădăcină comună (cf. lingvistului S. Paliga ).

11 comentarii »

  1. […] Despre “drog” am mai vorbit în articolul despre Vf. Drocea (https://hroderic.wordpress.com/2012/09/05/drocea/ ) : […]

    Pingback de Dreţe « Istoriile lui Roderick — Noiembrie 1, 2012 @ 12:10 pm | Răspunde

  2. Cuvântul „zmeură” este posibil să însemne „coadă de zmeu”, unde sufixul „-ură” înseamnă „coadă” (uros)

    Aspectul tulpinii de zmeur este cu țepi, și se referă la faptul că probabil coada zmeului avea țepi (ceva în genul dinozaurilor cu țepi, cum ar fi Stegozaurul)

    Comentariu de sabinus — Noiembrie 1, 2012 @ 7:27 pm | Răspunde

  3. Este posibil ca și cuvântul „brânci” să aibă legătură „dringo”, întrucât se referă la mișcarea de târâre (brânci – drânci)

    Comentariu de sabinus — Noiembrie 1, 2012 @ 7:34 pm | Răspunde

  4. […] Grozama (=drog) are spini, ar putea fi î.a.c. din PIE dheregh- ”thorn” (Pokorny); vezi și articolele https://hroderic.wordpress.com/2012/11/01/drete/ , https://hroderic.wordpress.com/2012/09/05/drocea/ . […]

    Pingback de Dragavei | Istoriile lui Roderick — Octombrie 16, 2013 @ 9:52 pm | Răspunde

  5. Remarc că acest „droc” nu se găsește în dicționare, dar avea cu siguranță măcar o atestare regională. Caută explicația găsită de Constantinescu la pagina 267: http://en.calameo.com/read/0008274335b621fdb22bb
    droc (subst.) – arbust și sinonim pentru drob.

    Eu zic că e coradical cu alb.dru , iar în plus are și sufixul -oc, cunoscut în zona Crișanei a munților Apuseni.
    Drocea nu poate fi decât un nume. Unul pe care am să-l includ la cele de origine dacică.

    PS: mă întreb acum dacă DRIMÓC (coacăză) nu-i și el dacic și sufixat în concordanță.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 22, 2015 @ 7:00 pm | Răspunde

    • Probabil înrudit cu drob și drog https://hroderic.wordpress.com/2012/11/01/drete/

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 22, 2015 @ 7:12 pm | Răspunde

      • Scoruș ar putea fi un sinonim și înrudit cu alb. shkurre, shkorret (arboret). Termenii albanezi sunt imaginați ca fiind derivați dintr-un verb cu sensul „a tăia”. Merge și pentru scoruș (IE*sker-) și pentru droc/drog. (IE *der-)

        De ce nu primesc tipii ăștia cuvinte cu definiții noi în Dex (online) dacă apar în monografii și lucrări de specialitate?

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 23, 2015 @ 8:09 am

  6. Nu știu dacă am citit ideea asta aici pe blog, dar droc și drob au ceva în comun ..culoarea galbenă a florilor.
    Acestea fac grup comun cu dracina / dracila. https://en.wiktionary.org/wiki/holus#Latin și galfăd (*galvăd ar fi devenit galbăd, în schimb un antic *galșăd putea da *galhăd/galfăd). Un profesor universitar spunea că ar proveni dintr-un dialect italic.
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/%C7%B5%CA%B0elh%E2%82%83-

    holéră (holére), s. f. – 1. Boală epidemică gravă. – 2. Plantă spinoasă, Xanthium spinosum. – Mr. huleră. Ngr. χολέρα, cf. bg. holera (Cihac, II, 140, din sl. cholera).
    Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

    DRÁCILĂ s. v. holeră.
    Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

    A circulat acest holeră (Xanthium spinosum) în grai sau dracilă se referă strict la boala epidemică? caz în care primează sensul de „palid” (lividitate), conform efectului.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 4, 2016 @ 5:54 pm | Răspunde

    • Și drăgaică îi tot galbenă, aurie. http://www.poianacunarcise.ro/ro/traditii.html
      Mă întreb dacă este un radical comun al acestora, droc, drog, drob, cu alb.dritë (light, illumination, shine), ndris (burn, brighten, water) sau separat droc și drob de drăgaică. Ultimul scenariu pare mult posibil.

      În toate numirile noastre se evidențiază o temă *dru cu sufix -oc (droc, drog), după care apare -og (sufix sonor) și ultima ar fi Drăgaica cu un sufix -aică, destul de productiv și acesta. Variabilă a sufixului -ai: măsai, bălai, pietrai, etc., conform prușaică, pânzaică, mălaică

      Dacă am include și drăgaica, care după intuiția mea este o formă sufixată după numele florii, *dragă (sânziană, drăgaică, Galium verum), nu invers, am avea un radical *dragă, comun aș zice cu slavicul *dragu (*dorgъ), dar nu și cu proto-germanicul *tárxjan-; *turxta- [eng.torht (radiant, resplendent, beautiful), sax.toroht (bright, clear), got. ga-tarhjan (distinguish, note)].

      https://en.wiktionary.org/wiki/d%C4%81rgs#Latvian
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1902&root=config

      Pentru alb. dritë clar avem un sufix foarte productiv -të, nu face parte din temă. În cazul lui ndris iar avem un sufix (verbal *tja).

      S-ar putea ca dragavei să fie coradical cu drăgaica, iar ambele să fie coradicale mai întâi cu sl.dorgъ (cum am spus mai sus), dar și cu eng.dear, dearth (scarcity, lipsuri) prin morfemul primar *der- „split, cut”. http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=dear

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 7, 2016 @ 2:52 pm | Răspunde

      • prușáică s.f. (reg.) praf de var.

        vapna (var) < *vapină; alt coradical sutohton pentru văpaie și văpaiță (opaiț), svăpăiat, etc.

        https://countrysideromania.files.wordpress.com/2013/10/dictionar-voloh-roman.pdf

        Alte cuvinte interesante ale românilor din Poroșcovo:
        E curios cum au păstrat românii ăștia denumirea suflet pentru inimă. Clar avem o forma mentis tracică aici conform corespondenților albanezi. Mai demult găsisem zë cu sensul de suflet. Cred că am pus aici pe blog link-ul.

        Altă chestiune. A lepăda (a arunca) ar putea cuprinde un prefix dacic coradical cu prefixul alb. lë-
        Pentru tema păda vezi articolul Poadă. Cu atâtea derivate din tema asta dacică, mă întreb dacă zăpadă nu și el dacic.

        vou (ou) – alb.vezë < PIE *h₂ōwyóm O vocală lungă la începutul cuvântului ar fi dat un diftong în dacică, la fel ca-n albaneză. Cred că veză este singularizarea formei de plural (sg.*vazë?).
        -zë este un sufix diminutival.
        E mai mult decât posibil ca entopicul vou să prezinte doar transformarea lui *ūou(pronunție populară) spre vou și atât. La fel au Vomini (oameni) din
        *ūomini (noi pronunțăm *ūameni) sau vochi (ochi)

        rău (foarte)
        ridica (fotografia)
        rozdită (dezbrăcată) .Poate din reg. rujdă?
        Clomutioasă (tulbure) este dacic, comparabil cu glam (lut, argilă) și alb. njomë (var. njomur, ngjomë (Gheg), nglomë)
        der. ghemos (murdar)
        https://en.wiktionary.org/wiki/njom%C3%AB#Albanian

        furic (roabă)
        capură (poartă) cred că e din maghiară, prezent și-n vestul României.
        budilar (portofel) . Ăsta l-am mai întâlnit undeva într-o baladă, dar parcă era buzunar la șerpar.
        ștundur (pocăit) din germ.stunde/ rom.stundist.
        meg adv. = nici, măcar
        slemacu (melc) (d.slim/slin)
        tuturinde(peste tot, oriunde)
        baranele (oile) – alb.berr https://en.wiktionary.org/wiki/berr#Etymology
        veto (unt) etim. ?
        cusânca(batic)
        pravene (medicaente) sl.pravo/ lat.probus
        arșăvu (hârleț) – rom.arșeu
        a gândi (a vrea)
        îngâna (porecli)

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 29, 2016 @ 10:38 am


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: