Istoriile lui Roderick

Septembrie 8, 2012

Ursoaica Marina

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:42 pm

Am încercat în mai multe rânduri să apropii numele lui „Moş Martin” de rădăcina IE din care derivă nume ale ursului (gr. arctos etc.), problema fiind m-ul iniţial.

Datele problemei ar putea să se schimbe. Dacă ursul e numit Martin, ursoaica nu este Martina, ci Marina.

„…Ursoaica îşi coboară încet capul şi porneşte repede spre noi…

-Ce vrei, Marino? Vezi-ţi de treabă ! strigă de lângă mine Toma cât poate de tare.” ( Ionel Pop – „Întâlniri cu animale” )

E deocamdată vorba de o singură atestare, care apare însă în scrierile unuia dintre cei mai mari scriitori-vânători ai noştri. Poate să fie o simplă alterare din „Martina”, care ar fi un nume neobişnuit în limba română, spre deosebire de „Marina”. Poate fi mai mult decât atât.

*

În temeiul alternanţei fonetice m/b, specifică limbii trace, ne-am putea gândi că „Marina” ar putea reflecta rădăcina PIE *bher- „urs”; ca o simplă coincidenţă, Marina „seamănă” cu germ. Bärin „ursoaică”. Mai mult decât o coicidenţă, însă, slavul berloga „bârlog” are o variantă dialectală cu m, merloga. Forma „Martin” ar putea fi datorată contaminării cu un derivat al celeialte rădăcini, *rtk’-.

După Pokorny, sensul rădăcinii ŕ̥k̂þo-s „urs” este de „distrugător”, cf. v.ind. rakṣas- „distrugere”, av. raš- „daună”. Acest sens l-ar avea şi PIE  *mor[a]- „to rub, to pound” (v.gr.  marái̯nō „a distruge, a anihila”).

Tot după Pokorny rădăcina *bher- înseamnă „maroniu” ( „bear”=”the brown one”). Un nume al culorii „brune” a ursului poate deriva însă şi din PIE *mor-  „dark, misty”.

Ceva mai aproape de limba română, „Marina” ar putea deriva, simplu, din onomatopeea „mor”- cuvânt care redă mormăitul ursului. Sau, poate, are o origine mai veche în PIE  *mur- „to mutter”.

*

Dacă ursoaicei i se spune Marina, veveriţele sunt în general chemate (de pensionarii din parcuri şi staţiuni :) )pe numele Mariana. Buburuza mai e numită măriuţă, ca dealtfel şi nevăstuica.

E mai probabil, deci, ca aceste nume să nu reflecte specia animalelor, ci să însemne ceva de genul „fată, femeie”, ori mai degrabă „femela unui animal„; dintr-un PIE  *mari- „young wife, young woman”, din care avem „măritişul”. Aceasta mi s-ar părea o bună explicaţie, cf. şi engl. dam „ursoaică”, etimologic legat de „damă”, „doamnă”, lat. „domina”.

(Din această rădăcină ( *meri̯o- la Pokorny) ar proveni, cf. Pokorny, lit.  martì „mireasă”, legat după unii -ceva mai puţin probabil, după mine- de engl. marten şi numele germanic al jderului; acesta cred că are un corespondent non-germanic în rom. mârtan, mârtoc. )

Dar, întrucât şi ursoaica şi veveriţa au cam aceeaşi culoare, un dubiu planează şi asupra interpretării de mai sus. Numele culorii se poate revendica din… multe, de la *mor-  „dark, misty” la  *mer- „to shimmer, shine”.

Poate aici s-ar încadra

mârc2, -ă, adj. (reg.) roșcat, roșu-închis.”  (DAR) ( dacă nu e legat/influenţat de  morcov ? PIE mrk- „edible root” ; în sârbă mrk = negru , din PIE *mer- )

Din păcate maroniul are, până la vreo probă contrară,  o cu totul altă poveste.

(rădăcinile PIE – cf. starling.rinet.ru şi etymonline.com )

Anunțuri

4 comentarii »

  1. Interesant este engl. meerkat
    „late 15c., „monkey,” from Du. meerkat „monkey” (related to O.H.G. mericazza), apparently from meer „lake” + kat „cat.” But cf. Hindi markat, Skt. markata „ape,” which might serve as a source of a Teutonic folk-etymology, even though the word was in Germanic before any known direct contact with India.” (etymonline.com)

    Comentariu de Roderick — Septembrie 9, 2012 @ 7:57 am

  2. „moroslív, -ă, moroslívi, -e, adj. (reg.) 1. roșu-închis, negru-roșu. 2. solid, tare. 3. morocănos. 4. (s.f.) o femeie rea, murdară. 5. mamornic. ” ( DAR )

    Comentariu de Roderick — Septembrie 9, 2012 @ 8:08 am

  3. O posibilitate (de cercetat) este aceea ca „Marina” şi „Martin” să derive dintr-o rădăcină însemnând „bătrân, vechi”, cf. „Moş Martin” şi numele unui personaj al unei snoave, „Baba Mărină”

    Comentariu de Roderick — Septembrie 9, 2012 @ 8:30 am

  4. În fine, există un sanscrit mallu „bear”, ceea ce ar indica posibilitatea cea mai frumoasă, după părerea mea, aceea ca apelativul „Marina” să moştenească un vechi nume al ursului.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 9, 2012 @ 9:39 am


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: