Istoriile lui Roderick

septembrie 10, 2012

„Şugu” şi „ţugu”

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:59 pm

țúgu interj. – Chemare, servește mai ales pentru porci. – Var. Trans. țugule. Creație expresivă, cf. tiugu (var. tiucu), interj. (chemare pentru păsări), cică, cicio, interj. (chemare pentru porci). Se pronunță cu vîrful buzelor, de unde der.țuguia, vb. (a ascuți, a face vîrf; a face buzele ca pentru a suge; refl., a se subția, a avea vîrf), pe care Cihac, II, 537, îl lega de mag. csücsozni „a face vîrf”; țugui, s.n. (moț, vîrf; pisc, culme). Țuhăi, vb. (a maltrata) în Mold. pare să fie același cuvînt. Țugulea, s.m., este numele unui personaj fictiv din unele povești pentru copii. ”  (DER)

Foarte probabil acest „ţugu” provine din IE *sū-k- „pig” (alb. thi „porc”, sued. sugga „scroafă” ş.a.)

Similar şi mai interesant, poate, este un nume al caprei, păstrat tot într-o chemare:

șúgu! interj. (reg.; repetat) strigăt cu care se cheamă caprele ”  (DAR)

șugulícă, s.f. (reg.) cuvînt cu care se cheamă caprele; șuguriță, șuguță, sică.” (DAR)

Ar putea reflecta într-un mod interesant PIE *kēg’- „goat” (cf. v.ind. chā́ga-, chaga- m. `he-goat’, chā́gā, chā́gī f. `she-goat’ ).

(Mult) mai puţin probabil, ar putea fi la origine legat de IE ā̆ĝ-   (mpers. azak, alb. dhi , dintr-un *adhi – cf. Pokorny ).

Avem şi

șícă! interj. (reg.; repetat) strigăt cu care se cheamă oile. ”

PIE *k’ik’- „child” (v.ind. śíśu- m. ‘child, infant, young of animal’) ar putea să însemne de fapt „ied”, cf. engl kid.

*

În dicţionarul lui Pokorny apare un greco-trac diza „capră”, care ar fi coradical cu germ. Ziege, OHG ziga, norv. dial. tikka „oi”, dintr-un IE digh-.

 

Reclame

15 comentarii »

  1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Sat-%C8%98ugatag
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_%C8%98ugatag,_Maramure%C8%99#Etimologie

    Într-un jurnal de călătorie, N. Iorga spune că șugătag înseamna „poiană” în Ugocea, dară ungurii tălmăcesc toponimul drept ”grămăjoară de sare” în ideea că s-ar afla lângă mine de sare.

    sovago
    só – sare
    vág – a tăia, a lovi, a arunca; a înțelege.

    Am comentat mai demult legat de entopicul tag ” Loc neted; luminiş în pădure; fânaţ” pag.160 http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/fascinatia_lingvisticii_text.pdf

    Poate știi tu ce-i *șuga!

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 18, 2017 @ 9:23 pm | Răspunde

    • șugár, șugáră, (adj.) care are părul de culoare deschisă.

      Eng.glade, comparat cu reg.limpeziș (poiană, curătură) și restul cuvintelor din seria asta ar trebui să indice un sens de lumină sau strălucire pentru acest șugătag. http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=glade

      k̂uei-3, kuei-t- ”shining, white” a dat probabil un adj. ciută. https://hroderic.wordpress.com/2013/05/19/mar-moramar-si-pasarea-ciuta/
      Dar în link se observă faptul că doar morfemul k̂uei este stabil. Oare nu avem un sufix daco-ossetic/alan -ga formator de cuvinte noi?
      kaga/koga (sfânt) rămâne cel mai faimos derivat dacic.

      Îmi imaginez o formă mai veche *ciugă care dă și adj. de mai sus, însă tema în sine trebuie să fi fost un substantiv.

      E interesantă și posibilitatea de a avea o paralelă pentru șut/ciut, similară lit. šùkōs (pl.) ‘comb; heckle’. La fel aven ciung și ciont, două cuvinte care nu cred că au fost analizate cinstit. Probabil sunt legate de cele spuse în comentariul al șaselea: https://hroderic.wordpress.com/2010/01/10/imparatul-cioana/
      Derivatele germanice ar putea fi coradicale prin numeroasele dezvoltări ale radicalului *ḱeh₃- ‎(“to sharpen”) https://en.wiktionary.org/wiki/cut#Etymology

      https://en.wiktionary.org/wiki/sut%C3%AB#Albanian
      From archaic and dialectal shutë, from Proto-Albanian *tšuktā, from Proto-Indo-European *ḱuk- (compare Lithuanian šùkōs (pl.) ‘comb; heckle’). Compare Romanian ciută.

      Cred că ciută este cel mai reprezentativ cuvânt al acestei transformări fonetice specifice. Surprinde și forma mai veche albaneză, dar și ultimul stadiu, acest sutë. Mă întreb dacă vom căuta și pentru ciucă un corespondent *șucă în română și *shukë în albaneză găsim ceva?

      shuk, shukë (crumples) https://en.wiktionary.org/wiki/shuk

      Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 23, 2017 @ 1:25 am | Răspunde

  2. Țigă, țugă, țica, țâc provin din germ.ziege (capră), zice V. Bogrea, iar astfel de apelative cu care se strigă animalele sunt de obicei împrumutate din alte limbi. Asta ar fi una, dar în aceeași carte mai apar două apelative. Unul ar fi șugu, chemare adresată caprelor, și sâc din tc. sik, ”penis”: (adesea repetat) strigăt cu care se cheamă oile (Globu Craiovei); 2. strigăt cu care se îndeamnă oile și celelalte femele să primească mai repede masculul (Secuieni).
    https://en.wiktionary.org/wiki/sik#Etymology_4

    Nu m-am gândit niciodată la asta, dar în copilărie foloseam sâc (strigăt repetat), la fel ca toți din jurul meu, pentru a enerva pe cineva și al scoate din concentrare. Obțineai o mică victorie la un joc al copilăriei și repetai chestia asta ca un fel de .. ”taunting”. Nu găsesc exact cuvântul potrivit în Română, dar nu e chiar sarcasm.
    Nici nu știam ce înseamnă prostia asta! Nici țiganii horahane sau tătarii din jurul meu nu cunoșteau semnificația sa, altfel ar fi spus ceva.

    N-am mai căutat în dicționar semnificația sa, dar este evident că nu vine din acel syk (necăjit). :)
    https://dexonline.ro/definitie/s%C3%A2c
    Totuși e ceva ce țiganii ăia repetau mereu, sikeim ana zâna (sau sâna?), ”futu-ți gura mătii” sau ceva în sensul ăsta, căci ane înseamnă mamă.
    tc.sikme (fuck)

    PS: n-avem de ce să fim pudibonzi în asemenea chestiuni. Contează și contextul în care folosești astfel de cuvinte, iar aici…învățăm.

    Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 10, 2017 @ 11:44 am | Răspunde

  3. IE *wr̥h₁ḗn (“lamb” =miel), *urh₁en- (“ram”) > baran, bărăiec https://en.wiktionary.org/wiki/գառն#Old_Armenian

    Am găsit ceva interesant într-o carte de Simeon Florea Marian (Sărbătorile la Români, vol II, pag.110). Este o scurtă poezie în care Dochia se adresează irevențios lui Mărțișor:
    Eu pe Mărțișor
    Mi l-oi face ghemușor
    Și l-oi băga în curișor,
    Și după-l vor băga
    Mai departe voi pleca,
    Și moi duce, lui în but,
    Cu caprele la păscut.
    Ca să-mi facă
    Fiecare capră
    Câte doi
    Varzavoi, (11)
    Unul de cheag
    Și unul de prăsilă.

    (11) varzavoi = iezi
    Nu apare în alte limbi, nici în dicționarele de regionalisme și arhaisme pe care le am.

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 23, 2018 @ 9:58 pm | Răspunde

    • Dubios! amintește cuvinte rusești: stanovoi, vestovoi, frontavoi ș.a. Avem și un prostovoi ”prost, fără istețime, tont, nătărău”, der. din ”prost”.

      Varzavoi ar putea fi din rus варза (varza), în dicționarul lui Vasmer ”mischief-maker”, ”provocative person, prone to all sorts of tricks”, un fel de ștrengar.

      Comentariu de Roderick — ianuarie 24, 2018 @ 9:31 pm | Răspunde

      • https://dic.academic.ru/dic.nsf/vasmer/37566/варза

        Unele cuvinte din popor își pierd miezul semantic prin pierderea unor cuvinte cheie, dar se păstrează prin atracție paronimică. ”Ești varză!” ar putea fi unul dintre ele. Cred că s-a mai discutat termenul ăsta în relație cu niște slavisme omonime.

        Nu știu ce să zic de ideea asta privind acest varzavoi (formă de plural, nu adjectiv)? Dacă ar fi ceva interesant în dicționarul acela de Vasmer, eu m-aș duce pe linia iranismelor (warza – [ورزه] =whale? în persană ”sac”) spre IE *werǵ-, *wreǵ ”to work”.
        ”A munci” este un sens general destul de imprecis. Se pare că în următorul link ai semantismul original PIE, din sfera agriculturii: a însămânța, a ara pământul…sau chiar a frământa aluatul (Talysh: варзыние “to knead, loosen”). Linia mediană semantică pare să indice ”to exert oneself, be active”, de aici și alb.rregjem(strive) sau galez gwery (“active, lively”). De asta îmi imaginez că iedul este văzut ca un animal foarte activ, săltăreț și nebunatic. Poate de asta poartă și numele acesta varzavoi și tot aici am avea poate o legătură etimologică cu rus.варза, a cărui etimologie nu-i pe site-ul acela, nici nu-i ușor de reperat în dicționarul lui Pokorny.
        Curios lucru, situl acela de radicali PIE (citat cu precădere aici pe bblog) are multe lipsuri, evident că nu puteau elabora ceva ..exhaustiv, dar trimiterile spre limbile slavice sunt cele mai puțin accesibile, deși cred că lingviștii care au elaborat compendiul acela sunt ruși.

        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Iranian/warĵ-
        https://en.wiktionary.org/wiki/work#Etymology_1
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/wérǵom

        Altă idee: am putea avea un apelativ pentru un animal care împunge. Vezi seria acelor albanisme legate de tema *kaca-(cața) pentru semantism și dezvoltări semantice – kacamitë (deer, roe), kac ‘goat’, etc.
        https://hroderic.wordpress.com/2012/09/06/sacaramb/

        Ca să ghicim etimologia corectă trebuie să înțelegem tiparul mental tracic legat de aceste animale. Poate și alb. lukër (sheep; comp. small flock of sheep. fig.small child) ar putea spune ceva. Am avut o discuție despre albanismul ăsta și coradicalele sale românești vechi. Familia lexicală bogată, folosită de Coresi la vremea sa, este drastic sărăcită azi doar spre lucru și a lucra.

        PS: alb.argëtoj nu cred că vine din acest radical *werǵ-, *wreǵ-, dar chiar și v. rregj ”to clean” (rregjem =strive) e bizar dpdv fonetic. Ne-am fi așteptat la o africată [dz] transformată în consoană fricativă [dh], în schimb, pare că avem o formă arhaică cu africate (č, ǧ), așa cum mi-am imaginat eu că ar fi avut proto-dialectul traco-ilir. La fel reconstruiesc și balticii radicalii lor.

        Old Persian *vard- (“to work”) ar putea indica și existența unui radical *werǵʰ- , căci numai așa s-ar explica transformarea fonetică spre [d] din *ǵʰ- (comună și albanezei ca excepție..excepțională)
        https://en.wiktionary.org/wiki/վարդապետ#Old_Armenian
        Am mai apelat la acest radical în trecut pentru a explica numele preromanic al Vardarului, dar nu aveam în vedere transformarea asta fonetică, aparent specifică doar persanilor și ilirilor (albanezii).

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 25, 2018 @ 11:58 am | Răspunde

    • În gruzină verdzi = berbec. Înrudit cu PIE *wers- ”bull”, aceeași origine nostratică.

      ”bărzắu a [At: CHEST. V, 76/84 / Pl: -zaie / E: nct] (D. oaie) Care o ia razna pe câmp.” (dexonline.ro, Micul Dicționar Academic)

      Poate fi din sl. bŭrzŭ „rapid”. Ori un autohton din bher-2 ” to boil, swell; to get high”?

      Din bărzău ar putea deriva un *bărzăvoi (cf. prost -prostovoi), iar apoi varzavoi, prin disimilație (?). Iezii, într-adevăr, sunt neastâmpărați.

      Comentariu de Roderick — ianuarie 26, 2018 @ 1:37 pm | Răspunde

    • Varzavoi (plural) ar putea fi și o deformare din zarzavela (arom. zarzavul) ”necuratul”.

      Comentariu de Roderick — ianuarie 26, 2018 @ 3:34 pm | Răspunde

  4. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/wérǵom
    Lithuanian: váržas (“fish trap”)
    Slavic: *vьrša (“fishing basket, osier fish-trap”)
    Tracic: verza(s)- a barrier used for fishing; dam [latv.varza- dam]
    Rom. vărzob, bârsă,
    „Alb. vërz exists only as a bound morpheme in vërzën ‘inner covering of a boat’ and vërz-omë ‘gill net, trawelnet; sack-like net made of rope mesh used to carry hay/straw'( for the suffix -omë see Alb. rrëz-omë ‘foothill area (of a mountain), kr-omë ‘scabies’ etc.) ”

    IE *werk’-, -g’- (Gr *w-) = ”to twist, to weave, to tie together” http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/baltet&text_number=+++703&root=config

    În primul link de mai sus am crezut în trecut că se face o confuzie, însă cred că cele două derivate verbale (omonime) provin dintr-un singur morfem *wer- (“to move; to turn (around)”), la fel ca Lat. colere.
    https://en.wiktionary.org/wiki/colo#Etymology_1

    În acest caz, toate dezvoltările semantice din linkurile date au sens. La fel și rus. варза (varza), a vărzui, varzavoi. Mai puțin alb.vërz și derivatele sale, logice ca derivare din acel radical de mai sus, dar nu și dpdv fonetic.
    Cred că dialectele albaneze ar fi putut fi o lingua franca pentru popoarele balcanice antice într-un spațiu de convergență traco-iliro-celto-peonic din centrul peninsulei. Au o mulțime de cuvinte interesante, transformări fonetice specifice, dar și un vocabular regional de împrumut care dublează cuvintele lor moștenite.

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 25, 2018 @ 12:21 pm | Răspunde

  5. https://en.wiktionary.org/wiki/vervex
    https://en.wiktionary.org/wiki/rrunjë#Albanian

    Cred că cele două sensuri ar putea fi explicate doar prin radicalul *wer- to turn , adică ”berbec întors” (alb.tredhur), adică castrat, nereproducător, și ied, adică tot nereproducător. Nu știu dacă se are în vedere același radical, poate e vorba de alt morfem, alt derivat semantic.
    Și așa, nu văd o explicație practică pentru rom. întors (=castrat) față de alb.tredhur (*treu-d- ‘to squeeze, crush, press’). https://en.wiktionary.org/wiki/tredh
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/trewd-

    În alte limbi se pornește direct dintr-un rad. cu sensul de tăiere (lat.castrare, germ.hamel).
    Poate germ.hamel nu-i chiar atât de clar: https://en.wiktionary.org/wiki/hamel

    Nu văd o legătură cu rad.*wers- (”bull, male”), dar *wer- (”ram, lamb”) este același cu *wr̥h₁ḗn (“lamb” < Eng. `ware, merchandise'). Sensul de miel sau ied al acestui radical nu vine cumva tot ca derivat din *wer- turn, adică un sens pierdut de ''an'' (o rotație completă pe harta zodiacală a cerului), semantic identic cu proto-tracic *vetul (dacic vătui =yearling) și Proto-Germanic *weþruz (“a yearling lamb; wether”) din *wet- (“year” < alb.vjet =an).
    Din același radical pare să iasă și sensul de batal, berbec întors sau vițel în limbile germanice și romanice: https://en.wiktionary.org/wiki/vitulus#Latin

    Rom.berbec nu are același sens ca lat.vervex (a wether; a castrated ram). La noi e reproducător, nu castrat.

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 25, 2018 @ 2:42 pm | Răspunde

    • Site-ul starling.rinet.ru propune un PIE *wer- ”ram, lamb”, în loc de u̯eren- al lui Pokorny. Din el probabil avem autohtonul bâră =oaie.

      Rom. ”întors”=castrat e explicat de Șăineanu; ”întors a. 1. revenit; 2. fig. pervertit: firea cea întoarsă EM.; 3. incapabil de reproducere: berbece întors. ║ n. 1. întoarcere: la întors acasă AL.; 2. acțiunea de a întoarce testiculele la vite.”
      Probabil că testiculele nu erau tăiate, ci întoarse.

      Pentru berbec reproducător avem ”arete”:

      ”aréte, areți, (areti), s.m. – (înv.) Berbece (de 4 ani) de prăsilă (Papahagi, 1925): „Sunt mai bucuroși dacă întâiul miel e berbec: zice că-i bun de areti (de prăsilă)” (Latiș, 1993: 81; Poienile Izei). – Lat. aries, -etis „berbec” (= arietem) (Pușcariu, CDDE, DLRM, MDA). Cuv. rom. > ucr. arétii (Scriban).” (DRAM, dexonline.ro)

      Chiar dacă nu erau castrați, nu toți berbecii erau lăsați să se reproducă. Muncă de selecție a rasei.

      Comentariu de Roderick — ianuarie 25, 2018 @ 5:15 pm | Răspunde

      • Are vreun efect semnificativ acea ”întoarcere” sau este un eufemism? Nu prea văd un sens practic, nici n-am citit despre un procedeu specific Balcanilor.
        Am văzut și eu precizarea lui Șăineanu, dar nu prea are sens..pentru mine: întors = jugănit, castrat.
        Eu mă gândeam că poate e ceva vechi, o tehnică a păstorilor care evitau o intervenție prea intrusivă și eventual o infecție fatală animalului.

        Radicalii *wer- ”ram, lamb” și *wr̥h₁ḗn (lamb) nu au o explicație dincolo de acele intrări. Nu înțeleg tiparul mental.
        Apoi care-s denumirile preromanice pentru arete, afară de acel mai vechi arom. daș sau batal. Și pe acesta din urmă îl consider autohton. Baran, bărăniță și acest bâră sunt la fel de complicat de explicat, dar măcar s-ar putea spune dacă în limbile slavice sunt împrumuturi din limbi iranice, dialecte tracice sau moștenite.

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 25, 2018 @ 8:53 pm | Răspunde

        • E greu de deslușit care este evoluția străveche a sensului. Mai ales că apar și cuvinte non-IE similare, cum ar fi aramaicul bara ”miel”.
          Proto-afro-asiatic *bVr- ”ram, lamb; goat”

          Comentariu de Roderick — ianuarie 26, 2018 @ 10:56 am | Răspunde

  6. Nu știu dacă am mai pus albanismul ăsta în trecut, dar mi se pare interesant pentru că ar completa familia lexicală a lui cioban și țap (Alb.cjap): caporre ‘cow with long horns’. (Alb.c = Rom.ț)
    http://mudrac.ffzg.unizg.hr/~rmatasov/Albanian.pdf

    https://en.wiktionary.org/wiki/sheep#Etymology_1

    Comentariu de Sorin5780 — mai 11, 2018 @ 9:54 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: