Istoriile lui Roderick

Septembrie 12, 2012

Viscolul în care dispare s; şi două legi fonetice

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:48 pm

În comentariile de la un articol anterior (https://hroderic.wordpress.com/2012/09/03/gaman) observam posibilitatea existenţei în română a unui fenomen asemănător -în aparenţă, cel puţin- cu unul atestat în franceză: dispariţia unui vechi s dinaintea unei consoane.

În română, cuvintele la care am remarcat fenomenul sunt în general atribuite substratului ori au „etimologie necunoscută”.

Ar fi vorba de:

vatră – posibil din PIE *west- „hearth” (lat. Vesta, gr. Hestia etc.)

bâtă -posibil înrudit cu baston, lat. bastum

găman – posibil din PIE *ghos- “to eat ritual food” (v.ind. ghasmara“voracious”, ghasana- “devouring”, avest. gah- ”a mânca”); legat de el, însă, am oferit şi o altă ipoteză, care mi se pare mai interesantă

vătaf – un cuvânt controversat; posibil din PIE *wastu- „king’s palace, capital”

S-ar putea adăuga (?) un cuvânt în care prezumtiva dispariţie a lui s este vizibilă:

vícol, vicóle, s.n. (reg.) viscol.”  (DAR). Regionalismul este specific Moldovei (după DAR).

*

Aş pune „viscol” pe seama PIE *dhwes- „to blow, to breath; spirit, deity” (norv. duska , duskregn „burniţă” ş.a.).

Cred că în cazul mai multor cuvinte IE *dhw- (+ vocală) a dat în română v- , prin forme intermediare neclare.

Avem, în graiul bănăţean,

vóreț (-țe), s.n. – (Banat) Curte, ogradă. Sb. dvorac (Candrea)” (DER), din PIE *dhwor- „door, gate, court”, dar prin intermediul unei limbi slave, cf.  DER.

Uneori dv- slav s-a păstrat (ca în „a dvori”), alteori a dispărut (ca în „vornic”).

Cred, însă, că transformarea *dhw- > v- a survenit şi în urma unei evoluţii autohtone.

Avem

VĂTĂLÁN s. v. ciurlan, salcicorn, săricică.” (Dicţ. de sinonime), care cred că provine probabil din PIE *dhwest- ” a k. of plant” (v.ind. dhattūra- „Datura Alba, laur”, lat. festuca).

Acest cuvânt ar constitui î.a.c. o probă a două legi fonetice: IE *dhw- > Rom. v- şi dispariţia lui s din faţa consoanei în cuvintele autohtone.

Un alt exemplu important este

vócot (-te), s.n. – Furtună. Origine necunoscută. Legătura cu mag. vak „orb”, acuz. vakot (Tiktin) nu este evidentă.” (DER)

Acest vocot poate reflecta PIE *dhwek- „to blow” ( v.ind. dhūka- „vânt” , lit. dvãkas „respiraţie, miros, duhoare”).

*

După DER, viscol e legat de vifor ( ? ).

După Sorin Paliga, viscol este „indigenous, most probably IE root *we-s-k- ‘to blow’. Deci PIE *(a)wē- „to blow (of wind); wind”.

*

În legătură cu forma „vicol”, problema este în ce raport se găseşte cu „viscol”. A dispărut s, ca şi în celelalte cuvinte menţionate? În acest caz transformarea respectivă nu e atât de veche, întrucât s-a păstrat -şi e în uzul majoritar- forma care îl conţine pe s. Ori, poate mai degrabă, „viscol” şi „vicol” sunt forme înrudite, dar cu evoluţie separată?

O ipoteză fantastic-latinizantă ar putea lega „viscol” de sp. nevisca „lapoviţă”, port. nevasca „furtună de zăpadă” ; lat. nivem este în română nea, deci sp. nevisca ar fi rom. *niscă ? De unde ar fi un *niscol, care, contaminat cu vifor, ar da „viscol” ?

„Viscol” ar putea fi şi un compus, în care -scol să fie înrudit cumva cu engl. squall „sudden, violent gust of wind”. Primul formant, vi- sau vis-, ar putea reflecta PIE *we- „wind”.

8 comentarii »

  1. >>> PIE *dhwor- “door, gate, court” >>>

    Noi avem pri-dvor, adică partea din fața ușii (pre=înainte; dvor=ușă)

    Comentariu de sabinus — Septembrie 12, 2012 @ 6:39 pm | Răspunde

  2. >> sp. nevisca “lapoviţă”>>

    În italiană la ninsoare i se spune „nevicata”, iar la a ninge se spune „nevicare”. E posibil ca termenul spaniol să se fi format din cel italian prin căderea acelui „s” de care vorbim

    http://hallo.ro/search.do?d=it&l=ro&type=both&query=ninge

    http://hallo.ro/search.do?d=it&l=ro&type=ro&query=ninsoare

    Comentariu de sabinus — Septembrie 12, 2012 @ 6:45 pm | Răspunde

  3. Să ne aruncăm o privire și asupra vâscului (Viscum album), care iarna are fructele albe, ca niște bobițe. Posibil ca fructele albe să se asemene cu niște pete de nea pe copacul pe care stă

    Comentariu de sabinus — Septembrie 12, 2012 @ 6:49 pm | Răspunde

  4. […] În acest sens brilioancă ar putea reflecta, surprinzător, PIE *bhres-/ bhers- ”iron, copper” (lat. ferrum ”fier”, MLG bras ”metal”). Aparent, în afara lui bri- inițial și a semanticii, nu există prea multe dovezi în sprijinul ipotezei; totuși s ar fi putut să dispară ca în mai multe cuvinte vechi, vezi https://hroderic.wordpress.com/2012/09/12/viscolul-in-care-dispare-s-si-doua-legi-fonetice/ . […]

    Pingback de Brilioancă, iarba fiarelor | Istoriile lui Roderick — Ianuarie 12, 2014 @ 12:55 pm | Răspunde

  5. aralie – vijelie; furtună puternică (reg.muntenesc) Nu-i în DEX.

    Vătălan e interesant. Avem un sufix -lan sau -an?
    Un sinonim CORLAN (nordul Basarabiei); paralelă a verbului a cure (fugi)? ”from Old French courlieu (13c., Modern French courlis), said to be imitative of the bird’s cry but apparently assimilated with corliu “runner, messenger,” from corre “to run” …. The bird is a good runner.” https://hroderic.wordpress.com/?s=corl%C4%83

    Ar putea sugera și un sens de împletitură, având și alte co-derivate : corlă, cârlan- „înțărcat”) din comentariile de aici : https://hroderic.wordpress.com/2011/05/24/carlan/
    Radicalul proto-dacic ar fi acesta *kārt-lo > kortla > corlă sau și mai simplu: *kart-lo (IE *kor(ǝ)t) > *korlă (cu labializarea lui „a”). E și un sufix indo-european tlon sau tlom pentru astfel de producții finale. Apare mai mult la celți, dar și în latină.
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=++1539&root=config
    córlă1, córle, s.f. (reg.) adăpost primitiv pentru vite; poiată de nuiele; șură de scânduri; țarc, colibă, adăpost, târlă.

    corlată (Mold.Bucov.Dobrogea) presupune un verb original, acesta fiind un participiu preluat ca atare în ungurește: http://dexonline.ro/lexem/corlat%C4%83/13238
    Observam, nu demult, un sufix -ată, -ata în Apuseni: https://toponime.wordpress.com/2014/02/12/muschet-muscet/

    Sinonimul „curai” are o paralelă punctuală „fugaci”. Pentru un reg.*corlan (rătăcitor) vine să-l adeverească reg.corlă- femeie vagaboandă.

    Apropo de vătălan, poate vine din radicalul *west- vatră, cu pierderea lui „s”, dar semantic e dificil. Ceva în sensul formării lui „ciurlan din vb.ciurlez. „BOSCHETUL” ăsta călător era pus pe foc.
    Ar mai fi o idee timidă care plutește așa în eter: *āt- quick (Iatrus- nume de râu moesic sau tracic) și chiar radicalul care a dat vatră (lat.ātrium), adică *āt – foc.
    Să nu uităm că specialiștii întrevăd anumite tranformări ale vocalelor lungi în *paleo-balcaneză :) , adică diftongări. Sunt mult mai evidente în albaneză, dar e alt subiect.
    Prin urmare *ā inițial devine *wa- (vatër,votër), la fel cum s-a întâmplat cu vatră : IE *āt-ra devine *watra (sufixele -ris, -ros compun adjective și substantive..cred că și adv.)
    De obicei V.Orel recompune „ă” final din albaneză tot ca un [ā].

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 12, 2014 @ 12:43 pm | Răspunde

    • „de-a vălătucul” putea evolua cu o metateză spre vătălan.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 12, 2014 @ 12:49 pm | Răspunde

  6. Apropo de transformări specifice tracilor, îmi amintesc că am citit undeva că grupul consonantic „tl”, „dl” nu era normal în limbile antice din Balcani, astfel nici pentru albaneză sau română. Țin minte că am comentat aici, undeva, despre etimologia lui talpă din *tlāp- „palm (of hand), paw”. Dacă nu e moștenit direct, e normală metateza din *tlapa.(slavic și de alte orig.)

    E posibil însă să fi moștenit încă o formă,iar de data asta [t] cade: (Banat) lăpug reg. – 1.parte a ciorapului mai precis la călcâi 2. talpa piciorului.
    http://www.banaterra.eu/romana/graiul-banatean/lapug-lapujisn
    http://dexonline.ro/definitie/L%C4%83pugiu ?

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 12, 2014 @ 3:14 pm | Răspunde

  7. ”bâtă” poate avea -f. simplist- aceeași origine ca engl. bat ”bâtă de baseball”.

    ””a stick, a club,” Old English *batt „cudgel,” perhaps from Celtic (compare Irish and Gaelic bat, bata „staff, cudgel”), influenced by Old French batte, from Late Latin battre „beat;” all from PIE root *bhat- „to strike.” ” (etymonline.com)

    Comentariu de Roderick — Februarie 21, 2016 @ 9:41 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: