Istoriile lui Roderick

septembrie 13, 2012

Cai

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:03 pm

Despre cal , din lat. caballus, Dicţionarul etimologic al lui Al. Ciorănescu notează un fapt interesant:

„După ipoteza lui Meillet, cuvîntul lat. ar proveni din stepele din estul balcano-scitic, unde numele gr. apare pentru prima oară, în sec. III a. Cr. (ϰαβαλλεῖον, într-o inscripție de la Callatis, în Dobrogea).”

E posibil, aşadar, ca acest caballus să fie la origine scitic sau tracic. Probabil că nici un lingvist nu s-a gândit (oroare! :) ) la posibilitatea ca rom. cal să provină direct dintr-un dialect trac.

P.d.a.p. , înrudit cu caballus ar putea fi cioloagă ( = mârţoagă , cf. DAR). Mârţoagă, din PIE *mark(‘)- „horse”, ajuns pe căi neclare, cred, în română.

*

Numele tarpanului, calul sălbatic, e un neologism în română.

(mânz de tarpan în vârstă de 5 luni; sursa imaginii – wikipedia )

Cf. dicţionarului lui Vasmer, tarpan ar fi un cuvânt de origine turcică.

În română avem

JĂRPÁNjărpani, s.m. (Reg.) 1. Cal slab; mârțoagă. 2. Fig. Termen de batjocură pentru oameni. – Formație onomatopeică.”  (DEX 98)

şi

toroápă (-pe), s.f. – 1. Mîrțoagă, gloabă. – 2. Încurcătură, necaz. Origine incertă. Probabil în legătură cu rus. toropitĭ „a grăbi”, cf. rut. toropa „mocăit” (Candrea).”  (DER),

a căror înrudire cu „tarpan” merită studiată.

Dacă engl. horse e legat de unii de rădăcina PIE *kurs-, lat. curere „a alerga”, poate că PIE trep-  „a se agita, a tropăi, a lovi cu piciorul” ar putea fi la originea unor nume ale calului „tropăitor”; dacă nu tarpanul , poate că altele. După DER, „toroapă” ar proveni chiar din această rădăcină.

Tot în aceeaşi idee, PIE *dhregh- „to run” ar putea fi la originea (??) lui

DRÂGLĂ s. v. gloabă, mârțoagă. ” (Dicţ. de sinonime)

*

Poate cel mai ciudat nume al calului în română este poartă.

poártă1pórți, cal mătăhălos și urât.” (DAR)

Ar putea reflecta PIE *port-  „viţel” (v.gr. pórtis „viţel”, v.ind. pŕ̥thuka- „pui de animal”). Cf. şi legăturii dintre rom. mânz şi it. manzo „viţel”, mânzat.

Însă „poartă” ar putea fi legat de „a purta”; un cal „mătăhălos” e un cal de tracţiune grea, care poartă poveri.

Un eventual împrumut al germ. Pferd mi se pare foarte puţin probabil.

*

Două cuvinte asemănătoare în română şi engleză, posibil cu aceeaşi origine arabă:

bidivíu(bidivíi), s.m. – 1. Armăsar, cal arab. – 2. (Arg.) Băiat, flăcău. – Var. bidibiu, bididiu. Tc. bedevi, de la bedu„deșert” (Șeineanu, II, 50) care este aceeași rădăcină a lui beduin. Odinioară se întrebuința și cu funcție adj.: un cal bidiviu. – Der. bididie, s.f. (arg., țiitoare, amantă), cf. sl. bedevija, „iapă arabă” ”

(DER)

bidet – 1620s, „small horse,” from Fr. bidet (16c.), of unknown etymology. Originally in French „a small horse, a pony,” […]”  (etymonline.com)

*

PÂRȚOTÍN s. v. gloabă, mârțoagă. ” (Dicţ. de sinonime) ar putea reflecta PIE *perǝk’- „ribs, chest”, poate cf. lit. pìršīs „piept de cal”.

Fie intenţia este ironică ( „cal pieptos”- cf. cuvântului lituanian ), fie „pârţotin” înseamnă de fapt „costeliv” (cf. v.ind. párśu- „coaste” ).

Nu mi se pare legat de „pârţ”, nici de „poartă” -discutat mai sus.

*

GHIJOÁGĂ, ghijoage, s.f. (Reg.) Cal bătrân și slab; mârțoagă. – Probabil contaminare între ghiuj și mârțoagă. ” (DEX 98)

ar putea să provină de fapt din PIE *g’hAy- „horse, hare” (v.ind. háya- „horse”)

Avem, p.d.a.p.,

bijóg (-gi), s.m. – Mîrțoagă. – Var. (Mold.) ghijoc, ghijoacă. Tc. bișak „bătrîn” (Bogrea, Dacor., IV, 794). Mai puțin probabil sînt ipotezele anterioare: din sl. bĕzati „a fugi” (Tiktin), sau de la ghiuj (DAR; Scriban). ” (DER)

Denumirile peiorative ale calului sunt numeroase în română – vezi sinonimele lui „mârţoagă”-, unele din ele putând ascunde însă nume vechi, uitate şi cu origini incerte ale acestui animal destinat călătoriilor, războiului, comerţului şi mai puţin muncii sedentare.

MÂRȚOÁGĂ s. (ZOOL.) gloabă, (pop.) dârloagă, mărțână, (reg.) bijoagă, drâglă, ghipcan, meliță, mânzoc, șarlă, talaniță, toroapă, (Transilv.) dabilă, (Mold.) dârdală, jărpan, (prin Munt.) meleajă, (prin Transilv.) melegar, (prin Ban.) mârțogariu, (prin Transilv, și Munt.) pârțotin, (prin Transilv.) ronghi, (prin vestul Transilv.) scârtoagă, (fam.) rablă.”  (Dicţ. de sinonime )

Reclame

5 comentarii »

  1. pârțoțín, -ă, s.m. și f. 1. (s.f.; înv. și reg.) femeie depravată, prostituată, curvă (var.pârțotină). 2. (s.m. și f.; reg.) persoană neserioasă, leneșă, flecară. 3. (s.m.; reg.) mârțoagă. 4. (s.m.) nume de arbore.

    pârțáică s.f. (reg.) cămașă subțire. ?
    Pârțotin (nume de arbore) nu e de găsit ca să-mi fac o părere, în schimb sensurile de protituată ar putea fi scos din lb.slave:

    pârcí, vb. refl – (ref. la capre) A se împerechea, a se împreuna. – Din srb. prč (MDA).
    pîrcĭ n. (bg. pŭrč, sîrb. prč, țap. V. pîrțag). Putoare de țap toamna: pute a pîrcĭ. S. m. Iron. Persoană pipernicită, prichindel. (V. spîrc). Un fel de poamă (strugurĭ) cu bobițe micĭ.
    http://dexonline.ro/lexem/p%C3%A2rci/145684
    http://dexonline.ro/lexem/p%C3%A2rci/145683
    E și sensul de statură mică aici, deci pârțotină(mârțoagă) are un sens.

    PIE *dhregh- ”to run” driglă și drî́glă f., pl. e (bg. drŭgla). Nord. Gloabă, mîrțoagă, cal prost (Șez. 32, 80)
    Dacă-i gloabă nu prea mai fuge, deci alt radical : *dhragh- „to draw, drag on the ground http://www.etymonline.com/index.php?term=drag&allowed_in_frame=0

    Comentariu de Sorin5780 — martie 26, 2013 @ 10:20 pm | Răspunde

  2. Number: 1488
    Root: per-2: D. per-
    English meaning: to bear (child)

    Radicalul de mai sus e pus de Pokorny sub derivatul ăsta: ”PIE *port- „viţel” (v.gr. pórtis „viţel”, v.ind. pŕ̥thuka- „pui de animal”)”. Cred că la geto-daci erau cai de război (armig, armăsar) și cai de povară, ca acest poartă (*portă?) = cal mătăhălos și urât.(DAR)

    Totuși, fiind la genul feminin de ce nu-i ”iapă mătăhăloasă și urâtă”? Dacă era gestantă ar fi fost poate mai ușor de văzut un coradical al lat. portāre (a purta), însă eu cred că-i altceva. Trebuie să se refere la mărime sau la calitatea fizică. Terminația trebuie să fie una adjectivală.

    Să fie coradical cu acel parpian prin rad. *pArp- / *perp- ”to swell” (gr. pérpero ‘vain, boastful’, perperéu̯omai̯ ‘puffs, boast’)? https://hroderic.wordpress.com/2012/11/08/parpian/

    Mai e un omonim în DAR (2002) care ar trebui să fie coradical cu Eng. ford, fjord:
    poártă2, pórți, s.f. (reg.) mal, țărm.

    Poate fi o resemantizare din lat.portus (port), dar la fel de bine poate fi pre-romanic.

    Comentariu de Sorin5780 — mai 27, 2018 @ 5:20 pm | Răspunde

    • Am găsit tiparul mental al acestui poartă (mal, țărm) în Proto-celticul *foro- ‘edge, limit’ [Noun]
      GOlD: Mlr. or (pag.142) http://www.bulgari-istoria-2010.com/Rechnici/Etymological%20Dictionary%20of%20Proto-Celtic-1.pdf

      ”The Celtic words for ‘edge, limit’ are thematic nouns derived from the verbal root ‘to pass, traverse’; we should start from the thematic nomen actionis *poros ‘a traversing’ which then changed its meaning to ‘limit,
      boundary’, cf. also Gr.poros ‘ford, path’. ”

      Acum mă întreb dacă n-am trecut cumva peste verbul corespunzător acestui derivat verbal!

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 1, 2018 @ 11:35 am | Răspunde

  3. poartă – „Cal gros, mare, urît, cât poarta de mare” (pag.220)
    http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1927-1928_005.pdf

    ”poteră – Herghelie, turmă de cai (65—1). TDRG. nu-l cunoaşte cu acest înţeles.”

    Nu știu dacă-i asta explicația sau e doar o etimologie populară. Clar se referă la porțile mari exterioare pe unde intră carul în ”trare”, cum sunt modele maramureșene.

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 11, 2018 @ 4:22 pm | Răspunde

    • Ar putea să fie legat de ”a purta”, cum am zis în articol, dintr-o formă latină neatestată; cal de tracțiune grea, ”draft horse”. Poate că își purtau încărcătura în spate, de unde numele.

      Comentariu de Roderick — iunie 11, 2018 @ 5:22 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: