Istoriile lui Roderick

Septembrie 23, 2012

Artut

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:51 pm

artút (-tă), adj. – Șiret, viclean. Cuvînt rar, menționat o singură dată de Pușcariu, ZRPh., XVII, 110, pe baza unui glosar trans.; pare a fi un hapax mai puțin vechi decît crede Pușcariu, poate o deformare locală a unui cuvînt săs., de ex. hart. Totuși, Pușcariu și DAR se gîndesc la un lat. *artutus, de la artus „membru” (ca nasutus de la nasus), și îl explică printr-un sens intermediar de „flexibil, agil”. REW 679 îl relaționează cu ars „artă”, și 751 cu astutus. Nici una dintre aceste ipoteze nu pare posibilă.”   (DER)

Dacă e să fie un cuvânt vechi, aş crede că e înrudit mai îndeaproape cu lat. ratio, rationis, ritus, gr. arithmos , deci din PIE *(a)rēy- „to regulate, to count”.

Ar putea fi înrudit cu tracul Artila (antroponim); după I.I. Russu, posibil din IE *ar- „a încheia, a potrivi”, cf. v.ind. r̥tá- `passend, recht’.

*

Atrage atenţia totuşi similitudinea dintre „artut” şi

rătúte, rătúți, s.m. (reg.) om zăpăcit, smintit.” (DAR), din

RĂTUTÍ, rătutesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A-și pierde capul, a se zăpăci, a înnebuni. – Et. nec.”  (DEX)

Ca formă, cuvintele ar putea fi derivate unul din celălalt, prin metateză, cf. „ardica” şi „ridica”.

Diferenţa de sens dintre „artut” şi „rătute” poate fi la origine o diferenţă de nuanţă; sensul de bază ar putea fi de „minte mobilă, neastâmpăr mental”, care ar putea caracteriza isteţimea, şiretenia, dar şi nebunia.

„Rătute” e destul de probabil înrudit cu „rătăcit”, cf. sintagmei minte rătăcită.

Ar putea proveni din PIE *ares- „to lose one’s temper” , sau din ere-s-2   (din dicţionarul lui Pokorny, ca şi lat. errare), cu acea dispariţie a lui s despre care am mai vorbit (https://hroderic.wordpress.com/2012/09/12/viscolul-in-care-dispare-s-si-doua-legi-fonetice).

Mai puţin probabil e ca „artut” sau „rătute” să fie legate de un PIE *rw-ot-, *wr-ot- „oath” ( v.ind. vratá `will, command, rule, usage, custom’, lit. rata „formulă, jurământ”, ceh rotiti „complain, get angry” ).

11 comentarii »

  1. Cea mai simplă explicație ar fi ca acest adj.rar „artut” să fie doar o variabilă rară a adj.astutus încă din perioada romană clasică. Adică să avem rotacizarea lui s specifică latinei, unor dialecte germane și parte a turcomanilor.

    Comentariu de sorin5780 — Septembrie 23, 2012 @ 2:12 pm | Răspunde

    • Explicaţia asta e menţionată în DER, ca ipoteză care „nu pare posibilă”

      Comentariu de Roderick — Septembrie 23, 2012 @ 2:15 pm | Răspunde

    • Și totuși, artut nu se rezumă doar la sensurile de „șiret, vclean”:
      ARTÚT adj. v. ager, deștept, dibaci, inteligent, iscusit, isteț, îndemânatic, priceput.

      De aici rezultă că Dex-ul a plasat bine etimologia în lat.ars, toate sensurile au acoperire încă din latina clasică. Nu știu dacă albaneza are coradicali aici, ar fi semn că și tracii aveau ceva asemănător italicilor.
      Păcat că în goana noastră pentru a îmbogăți limba n-am reimpus și aceste regionalisme interesante, păstrate ca prin minune doar în mici arii geografice. O limbă care se respectă n-ar trebui să ignore cum facem noi această bogăție lexicală.Cea mai bună dovadă a vechimii acestuia ar fi fost prezența într-o traducere foarte veche a Bibliei.

      artius = complete, perfect, artful, cunning
      ars = art, skill, skill method, skilfulness, skillfulness, cunning
      Nu prea văd legătura între artut și rătute, sînt complet diferite. Rătute poate cuprinde o metateză la fel ca „a rădica” din arhaicul „ardica”(după cum bine ai observat).
      Ceh.rotiti : http://en.wiktionary.org/wiki/or%C3%B0

      Comentariu de sorin5780 — Septembrie 24, 2012 @ 6:41 pm | Răspunde

  2. Cuvântul s-ar putea să aibă legătură și cu virtute (vi – rătute). Vezi și termenul PIE *rw-ot-, *wr-ot- “oath” ( v.ind. vratá `will, command, rule, usage, custom’)

    Comentariu de sabinus — Septembrie 23, 2012 @ 6:26 pm | Răspunde

  3. Nu știu dacă ai vreo notiță despre metateză în tracă sau română, dar ar trebui găsită o explicație sau o regulă generală. De ce, cînd se întîmplă și care-i regula?
    În limbile slave e acea „open syllable rule” (regula silabelor deschise), unde nici o silabă nu se termină într-o consoană.Deci consoanele lichide r și l urmate de a, o sau e și aflate între alte două consoane vor suferi o metateză.
    Ex: „ arbъ > rabъ (slave), arvьnъ > ravьnъ (flat), arzьtoka > razьtoka (river delta), ortajь > ratajь (plougher) (however orati (to plough) remained the same because R was followed by a vowel A), armę > ramę (shoulder), alčьnъ > lačьnъ (hungry), orlьja > rolьja (field), olkьtъ > lakьkъ (elbow), oldьja > ladьja (ship), olni > lani (last year), balto > blato (mud), etc.”

    Trebuie să existe o regulă și în stră-română care ar explica cîteva cuvinte cu origine incertă. Unele cuvinte din substrat au păstrat forma originală(baltă, gard), însă verbul a ridica/ardica și probabil artut/rătute nu respectă decît „open syllable rule”.
    Poate avem o influență slavă timpurie sau e o inovație în tandem cu slava și dusă de dacii liberi în părțile eliberate de romani după 271 d.Hr. În slavă e doar constatarea faptelor. Nu se cunoaște originea metatezei, dar se presupune că goții au impus cumva acest lucru prin asigurarea stabilității și unirea într-o formațiune politică a tuturor slavilor și posibil a unor triburi de daci.
    Deci o serie de cuvinte presupus slave, cu metateză, pot fi dacice de fapt.

    Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 11, 2012 @ 10:39 pm | Răspunde

  4. Maaaaaaaaaaaamă, ce simplă era explicație!
    “rătúte, rătúți, s.m. (reg.) om zăpăcit, smintit.” (DAR)
    RĂTUTÍ, rătutesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A-și pierde capul, a se zăpăci, a înnebuni. – Et. nec.” (DEX)
    RĂTUTÍȘ adv. (Reg.) De jur-împrejur. – Rătuti + suf. -iș. ”

    Vine din IE *rot- (th) „whell” (roată), unde proto-tracica transformă *o în a. (alb.reth)

    În română a evoluat conform regulilor normale: rata avînd accentul pe sufix sau ultima literă din temă, primul /a/ devine unul foarte scurt, un /ă/.
    Era la mintea găinii! Vezi ce se întîmplă cînd cauți lucruri complicate și nu vezi pe cele simple?

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 29, 2013 @ 6:59 am | Răspunde

  5. Verbul „a (se) rătăci” are toate șansele să vină din același radical *rot (la Pokorny *ret(h)- „to run, to roll”: ir.rethim- to run ) cu un sufix -tis (*(é)-tis (Derives abstract/action nouns from verb roots.). Semantismul său e foarte logic pentru un teritoriu nord-tracic plin de păduri și bungeturi.
    E o fam.de derivate foarte mare și cred că mai sînt destule. Spre exemplu:
    rătăcănát, -ă, adj. – Cu coroana rotundă. Crengos, încrengat (Bud 1908). – Cf. rotocolat (MDA). (ratină suprapus peste rotocol sau un autohton *ratacus)
    rătăcánă și -ánie f., ănĭ, ăniĭ. Nord. „Groapă întinsă” (Șez. 37, 43), șănțuleț săpat de ploaĭe: pe ogoarele cu popușoĭ apa a săpat rătăcănĭ (Sadov. Univ. 20 Aŭgust 1912).
    rătăcană (var. rătăcanie), s. f. (Mold., mărăciniș urît) // rădăcină-rătăcină precum dereticare-deredicare?
    rătăcănos, adj. (Mold., neregulat) *erraticus cu sufix -nos.

    *ratacos- ca o roată
    Pentru rătăcánă presupun un sufix augmentativ -an; la început era probabil o gaură rotundă (*rătacă), apoi sensul de mai mare(rătăcană). Sau posibil să avem un compus arhaic rătă-ca(u)nă și s-ar traduce „groapă rotundă” (caună, găunos).

    E demn de menționat că (probabil) cearcăn e tot o construcție pe un calapod dacic asemănător.

    Pentru verbul a rătăci merge derivarea dintr-un lat.erraticus , *ratec, cu un /i/ la sfîrșit pentru verbe. Nu se exclude posibilitatea influenței dacice, care putea dezvolta și ea derivate direct din IE. http://en.wiktionary.org/wiki/err#Etymology

    Posibilă legătură cu dacicul Rataka și ratacensi (IE *rot-)
    Bizar: RĂTĂCÍ vb. v. aciua, cuibări, oploși, pripăși. Nu pare a avea legătură cu cele de mai sus.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 29, 2013 @ 8:53 am | Răspunde

    • Numele ratacensilor ar trebui să aibă la bază o localitate/regiune *Rataca; pare să aibă aceeași rădăcină ca Rataneum, oraș ilir cu localizare nesigură. Mai improbabilă conexiunea cu raetii, care erau probabil celți.

      Rătăcanie pare să fi avut sensul inițial de ”ravenă”, iar posibilitățile etimologice sunt numeroase. Cu engl. rut „narrow track worn or cut in the ground” pare să fie o coincidență (?).
      PIE *rē- ”wound, scar” (starling.rinet.ru), cf. let. rę̃ta, rẽte ”cicatrice”. PIE ereu-2 ”to tear”, reu-2 ”to tear out, dig out”, rei-1 ”to tear, cut” (Pokorny). Cred că e o căutare complicate.

      Comentariu de Roderick — Martie 8, 2015 @ 6:07 pm | Răspunde

    • rătăcană ar putea fi ultima fază a unei vocabule de formă mai veche, rătăcaună, adică rotundă conform unui dacic *rata și caună cu sensuri pierdute hârtop, groapă adâncă.
      Caună mai înseamnă mină cf. dex-ului. Clar este latin și vine din cavonem, cavus. Probabil însemna și peșteră înainte să vină slavii cu terminologia lor.
      Polivalent cum este, acest caună putea fi și adj. cu sensul de gol, golătate.

      Rata poate fi și de origine latină de asemenea: roto-caună. NU avem prea multe astfel de cuvinte compuse.

      Dacă am fi un dacic rata/*rătăci (a fugi) ar merge și un entopic rătăcană. Ar fi același semantism cu reg.scorotă, despre care vorbeam mai demult. Am dat și coradicalele acelea albaneze.. de forma *kurrină sau kurrnină ?

      Rătăcănat ar putea fi chiar adj. rotocolat inițial și am avem alternanța l/n. (ex: noian/loian, rână/râlă, etc.). Merge la fel de bine și un sufix peiorativ -gan, devenit între timp -han sau -can. ( ex: burduhan, burducan). Deci mă întorc la un dacic *rata (roată, cerc) cu două dezvoltări: rătăcan(ă) și rătăcănat.
      Să nu uit alb.ritë (umed, ud). Ar da o rătăcană cu sensurile cunoscute?

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 27, 2016 @ 7:39 am | Răspunde

  6. […] Trib dacic din Podișul Transilvaniei (v. aici); despre numele lor s-a mai vorbit aici (v. comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2010/08/13/retevei-si-toroipan/, https://hroderic.wordpress.com/2012/09/23/artut/). […]

    Pingback de Ratacensii | Istoriile lui Roderick — Aprilie 7, 2015 @ 1:27 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: