Istoriile lui Roderick

Octombrie 8, 2012

Gordin

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:57 am

Numele unui soi autohton de viţă de vie, „o varietate de struguri albi şi dulci, numiţi în spanioleşte alvilla şi francezeşte chasselas ” ( B.P. Hasdeu, „Originile viticulturei la români”).

După Hasdeu, numele acestui strugure „delicios” „…ne duce drept la sanscritul gardh a dori…” .

În acelaşi articol Hasdeu observă originea greacă, dar ante-fanariotă (cf. unei mărturii documentare) a „aguridei”.

În DER,

gordín (-nă), adj. – Varietate de struguri. – Var. gordean, g(o)ardină, gorgan, gordan. Rus. gordina „coacăză” (Tiktin; DAR). Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, p. 90, pleca de la dacică; Cihac, II, 123, de la sl. grozdovina „strugure”.”

Hasdeu observa însă că „din slavicul grozd era peste putinţă a se naşte românul gordin, căci limba noastră n-a lepădat niciodată din cuvintele slavice pe z sau j de-naintea lui d, ci le-a păstrat totdauna intacte…”

*

Plecând de la varianta „gorgan”, n-ar fi exclusă o înrudire cu gherghin/gherghină:

„GHERGHÍN s. v. păducel.  ( Dicţ. de sinonime )

gherghínă (gherghíne), s.f. – 1. Dalie (Dahlia variabilis). – 2. Fruct de păducel. Germ. Georgine (DAR), cf. it. georgina (DAR), cf. it. georgina (Battisti, III, 1789), bg., rut. gergina (după Conev 39, din bg.). Este pop.”  (DER)

Acest gherghin ar putea proveni, ca şi gr. ákherdos – care înseamnă tot păducel (`wilder Birnbaum, Hagedorn’ -cf. Pokorny) – din PIE *(a)g’herd- „a k. of fruit-tree”.

Poate că gherghin e la origine *gherdin, cf. gordin .

Mai puţin probabil, ar putea fi legat de „coardă” – ca variantă autohtonă. Ori de rădăcina PIE *ghre- a engl. grow şi green (fie cu sensul de „fruct”, fie ca ilustrare a culorii strugurilor); cu engl. gourd are doar o asemănare întâmplătoare.

*

Revenind la Zghihara din Moldova, am aflat că numele ei are şi varianta Zghihardă ( folosită de basarabeni ).

Acest -hardă ar putea fi legat etimologic de Gordin; o ipoteză care se adaugă celor din articolul precedent ( https://hroderic.wordpress.com/2012/08/16/zbeg-si-zghihara ) şi comentariilor aferente. Numele Zghihardei ar putea avea la bază o simplă reduplicare, cu adăugarea unui z protetic (printre multe alte posibilităţi…).

10 comentarii »

  1. Un nume asemănător (care poate să nu aibă vreo legătură cu agurida) este aguda, și care denumește fructul agudului. Aguda este mai cunoscută sub numele de dudă

    AGÚDĂ, agude, s.f. (Reg.) Dudă. – Din sl. agoda.
    Sursa : DEX ’98

    La agudă nu apare litera R, de aceea nu s-ar putea să nu fie înrudite

    Comentariu de sabinus — Octombrie 8, 2012 @ 3:26 pm | Răspunde

    • Nu cred să fie înrudite. Oricum, un cuvânt interesant. După DER, „sl. *agoda (Hasdeu 534; DAR), a cărui existență se deduce din forma rom., și din sb. jagoda „fragă””.
      Deci o origine reconstruită şi presupus slavă, plecând de la un cuvânt românesc şi unul sârbesc.

      Comentariu de Roderick — Octombrie 8, 2012 @ 6:10 pm | Răspunde

  2. O conexiune destul de improbabilă, dar de investigat este cu numele soiului francez Chardonnay – „supposedly named for the town of Chardonnay, Saône-et-Loire, in eastern France. The name is said to be from L. Cardonnacum” (etymonline.com )

    Pe wikipedia –
    „The name is a derivative of Cardonnacum, a Latin term to denote the land of Cardus, the owner of the land surrounding this village during the end of the Roman period. It is also the definition of an area thistles.” ( http://en.wikipedia.org/wiki/Chardonnay,_Sa%C3%B4ne-et-Loire)

    Acei „thistles” (=fr. chardon) trebuie să aibă de-a face cu lat. carduus.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 8, 2012 @ 5:54 pm | Răspunde

  3. Credeai că tipul cu articolul despre etimologia Bucureștiului e dus cu pluta, ia citește aici, cu soiurile de struguri dacici și romanici:
    http://onomasticafelecan.ro/iconn2/proceedings/2_07_Munteanu_Siserman_Mihaela_ICONN_2.pdf

    gordin după NP generalului Gordinus, braghina dupa fiica lui Burebista, Bagrina, și așa mai departe, cu fantezii care mai de care. :)
    Hașdeu zice *gardha- „strugurele ca fruct oprit”.

    ceva mai serioase:
    http://jurnalul.ro/timp-liber/culinar/gordin-gurguiat-23412.html

    http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/05/Denumiri-pentru-soiuri-de-struguri-%C3%AEn-Moldova.pdf

    citez: malacă,malagă- strugurii sunt mici, negri, cu bobițele îndesate și moi.

    Pentru gordin mai apar sinonimele băldoaie, băldovaie sau poamă băldie (mold. beldie?). Să fie și acest adjectiv probabil un derivat ca și baldur/baldăr din IE *ball-d-? https://dexonline.ro/lexem/bald%C3%A2r/78751
    înrudit cu baligă, bală/balaur, bălăoană, bălătruc (bolovan mare).

    Interesant și hibridul balaban cu sin.bană, descris ca poame mari și albe.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 7, 2016 @ 3:41 pm | Răspunde

    • Braghina e un cuv. interesant. ”Seamănă” cu fraga,

      PIE *bhrag’- ”strawberry”, ”alternatively compared with Gr. rhǟ́ks, gen. rhǟgós f.; rhṓk-s, gen. rhōgó-s f.`Weintraube, -beere’ ” (starling.rinet.ru)

      ”d. bragă, după culoarea vinuluĭ ĭeșit din aceștĭ strugurĭ” -zice Scriban.

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 7, 2016 @ 4:34 pm | Răspunde

    • Hașdeu știa de alb. ngordh (crave for)? https://en.wiktionary.org/wiki/ngordh#Albanian

      Ar explica multe despre acest gordin/gordan, ambele având câte un sufix adjectival, nu unul slavic diminutival. Chiar dacă și acest a început ca sufix posesiv la fel ca corespondentul său italian.
      Prin urmare,al nostru gordin ar fi coradical cu eng.greed sau celt.grad.

      Deschide o ușă imensă spre o serie mică de NP și cuvinte Românești disparate acest alb.ngordh.

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 8, 2016 @ 4:08 pm | Răspunde

      • http://www.etymonline.com/index.php?term=greedy&allowed_in_frame=0

        Trebuie să-i fi făcut o reclamă strălucită apelativul gordin/gordan.

        Unele din cuvintele la care mă gândesc: nă-gârd și NP Gârdoman și gordună (coradicale cu lat.gurdus) , grădun (gorun; nap)

        Sensul de nap s-ar potrivi explicației pentru alb.ngordh < *kēr dhē 'to take a root', hence 'to stiffen'. Sensurile verbului albanez de a stragula, a ucide trebuie conectate cu rad. din spatele cuv. zgardă probabil.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 8, 2016 @ 4:37 pm

    • *bhel-, *bhlē- ‎(“to bloat, swell, bubble”) https://en.wiktionary.org/wiki/bold#Etymology_1
      BALIU, -E, BALII – (adj.) mare, imens, uriaș (bg.bole – more; bolje – better..gr.beltion- better, etc.< IE *bel-, bal-, strong)

      Totuși, oare stomacul vitelor (baldăr), numit și ierbar, nu are legătură cu un neatestat beldia (iarbă sau ierbărie)? https://hroderic.wordpress.com/2013/08/24/beldie/

      Dacă este același semantism cu dacicul buruiană (singularizat din forma de plural *buru-eni; sin: beldie, bălărie), care este coradical cu daco-alb. burre (man, husband; *bheu- to grow; *bhurre- grown, crescut – adult), atunci am putea avea tot *bhel cu un sufix -d-, nu un coradical al balticului meldri (reed).
      Nici nu știu cum să înțeleg sufixul -ăr din baldăr, ca unul de plurale tantum, -ărie?

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 18, 2016 @ 10:37 am | Răspunde

  4. Mă gândeam adineauri la zgărdanul maramureșencelor și la acest gordin (sansc.gardh – a dori). Oare nu-s cumva coradicale? E bizar că ucr.garda (podoabă) ar proveni din rom.zgardă, zgărdan, dar nu ilogic considerând faptul că era o podoabă, deși la început putea reprezenta ceva mult mai practic; noi să fii pierdut sensul original?
    GHERDÁN ~e n. înv. Podoabă (de mărgele, de pietre scumpe etc.) purtată la gât de femei; salbă; colan; colier. [Var. ghiordan] / rad. *(s)ker- „a întoarce, a răsuci, a îndoi” (Russu, 1970: 215). Cuv. rom. > ucr. garda „podoabă” (Miklosich, cf. DER).”

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 7, 2016 @ 10:40 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: