Istoriile lui Roderick

Octombrie 11, 2012

Să ne măsurăm

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 8:04 pm

Mensur , o formă de duel cu reguli specifice, este practicată încă de către membrii unor organizaţii studenţeşti germane.

O tradiţie frumoasă, după părerea mea; a avut parte de multe critici, spectatorii din afara fenomenului fiind deseori impresionaţi neplăcut de aspecte aparent brutale şi sângeroase.

La Mensur loviturile de sabie vizau cu precădere faţa şi capul oponentului. Rănile căpătate astfel erau cât se poate de onorabile, un semn de prestigiu al „deţinătorului”.

„They fence at arm’s length and stand more or less in one place, while attempting to hit the unprotected areas of their opponent’s face and head. Flinching or dodging is not allowed, the goal being less to avoid injury than to endure it stoically.”  (http://en.wikipedia.org/wiki/Academic_fencing).

„Mensur” ar fi un cuvânt de origine latină, după cum pare:

„The German technical term Mensur (from Latin, dimension) in the 16th century referred to the specified distance between each of the fencers.” (wikipedia, după Robert Paschke, „Corpsstudentisches Wörterbuch”)

*

O coincidenţă stranie apare între germ. Mensur şi unul din înţelesurile rom. a măsura : „a aplica pedepse, lovituri” (DEX 98), „a se lua la bătaie” (DER).

Fireşte, la originea cuvântului românesc ar fi tot lat. mensura ; de la el s-a ajuns la sensurile de „a da lovituri” şi „a se lua la bătaie”, după toate aparenţele, pe altă cale decât în germană.

„A măsura pe cineva”= a îl bate e un eufemism glumeţ, bătăuşul fiind asemuit probabil unui croitor care „ia măsurile” într-o manieră mai intempestivă (cf. poate şi „a croi”=a aplica lovituri). Cotul de croitorie -vergea de lemn sau de metal- putea fi adecvat acestor scopuri.

În basme, însă, când Făt Frumos îşi „măsoară puterile” cu zmeii, sensul cuvântului este de „a se compara”, „a se întrece”.

*

E posibil ca acest „a se măsura” = a se lupta să fie varianta contaminată a unui cuvânt mai vechi, provenit din PIE *mag’h- „a lupta”, din care provine gr. μάχη. După I.I. Russu, formantul trac -mazos din teonimul Manimazos ar putea proveni din această rădăcină. Cuvântul original ar putea să fie diferit de „măsura” doar prin consoana din locul lui s , probabil apropiată fonetic de aceasta (z, ca în tracă?).

În cheia limbii trace, „a măsura” -dacă ascunde un cuvânt vechi- ar mai putea trimite, cu despărţirea mă-sura (măn-sura ?) la tr. Zura (cf. Russu, posibil din PIE *g’eu „a favoriza, grăbi”, cf. avest. zavah „forţă”, zavar „putere fizică”) ori Sura (posibil din PIE *k’eu „a se umfla” – cf. Russu). Prima parte, presupus man-, ar putea reflecta PIE *manu- „om” (engl. man), sensul compusului fiind de „forţă masculină”; cf. „măsurarea puterilor”.

Cuvântul german Mensur, însă, pare să aibă origini destul de clare şi atestate istoric. Însă, chiar dacă n-ar fi aşa, ipotezele de mai sus nu s-ar potrivi pentru un cuvânt german, fie el şi împrumutat.

Rămâne o coincidenţă interesantă. O altă -pură- coincidenţă e faptul că loviturile cu falx dacica vizau adesea tot capul adversarului (înainte de al doilea război dacic coifurile romanilor au trecut printr-o revizie tehnică, fiind întărite corespunzător).

(sursa imaginii- wikipedia; rădăcinile PIE -cf. starling.rinet.ru, Dicţionarul lui Pokorny, I.I. Russu -„Limba traco-dacilor”)

Anunțuri

1 comentariu »

  1. „Sura (posibil din PIE *k’eu “a se umfla” – cf. Russu)”
    Eu nu am găsit radicalul *k’eu- , dar bănuiesc că te referi la următorul: Proto-IE: *k'[ē]w-, *k’wā- to swell, to to spread out, to be strong, etc.
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1505&root=config

    Dacă aveam derivate din *k'[ē]w probabil ar fi început cu o africată [ț] sau o spirantă [s], deci ar merge sura (trebuie să-mi explice și mie cineva ce însemna acest -ra, -ura! e sufix?) . Dacă avem derivate din *k’wā- am avea o formă care începe astfel : *čā-., de unde ā devine o (ex: Mārissia> Moreș/Mureș)
    Dacă derivatul era și de gen feminin ar urma și o diftongare a lui o în /oa/ (ex: cioară). Eu zic că cioacă ar fi dacic: http://dexonline.ro/definitie/cioac%C4%83
    Nu toate, dar măcar unele sensuri : „deal, înălțime, vârf de deal, trunchiul unui arbore scos cu rădăcinile din pământ (paralelă similară la germanici), trunchi, butuc, buștean; (La războiul de țesut) Știft, bolț al stativului.”

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 29, 2013 @ 6:28 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: