Istoriile lui Roderick

Noiembrie 1, 2012

Dreţe

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:07 pm

Dreţe, numele purtat de misteriosul lotus termal din pârâul Peţea.

DRÉȚE, drețe, s.f. 1. Plantă acvatică subtropicală cu frunze mari, dințate și violacee pe partea inferioară, cu flori mari(Nymphaea lotus thermalis). 2. Plantă erbacee târâtoare din familia primulaceelor, cu flori galbene solitare, folosită în medicina populară (Lysimachia nummularia). – Et. nec.”  (DEX 98).

Numele îi e posibil legat -cred- de sdreaţă „linte de apă”, pe care DER îl pune în legătură cu sdreanţă/zdreanţă.

sdreánță (-țe), s.f. – Cîrpă ruptă, haină ruptă. – Var. zdreanță și var. Creație expresivă, bazată probabil pe o rădăcină imitativă *sdranț, care ar reproduce zgomotul unei pînze care se rupe, cf. sdrang, sdrîng, cranț, cronț. Numeroase var.:str(e)anță, str(e)amță, (co)tr(e)anță, cotreampă, cotoroanță, ultima cu sensul special de „femeie rea, harpie”, cf.catrință, cotrincioară, dr(e)anță etc. Legătura care s-a vrut să se stabilească cu sl. *sŭdranica, de la sŭdrati „a rupe” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 101; Iordan, Dift., 87; Tiktin; Drăganu, Dacor., V, 339 și VII, 216), cf.draniță, este posibilă fără a fi necesară.[…]”(DER)

Cred că „zdreanţă” ar putea reflecta rădăcina PIE *dhrēt- „rags, fringe” (originea germ. Troddel „ciucure”). La rândul lor, sdreaţă şi dreţe ar putea avea la origine această rădăcină fără să provină din „sdreanţă”. Sensul rămâne neclar; ar putea fi chiar de „ciucure, moţ”; avem, de ex., mai multe plante numite „ciucuraş”, ori numele s-ar putea referi la aspectul „franjurat” al plantelor, la extinderea lor spaţială (?).

*

După lingvistul S. Paliga, dreţe e înrudit cu drog , numele altei plante, originea lor rămânând în cele din urmă obscură:

„The form should be akin to Drencova and other river-names derived from the root dre-, dri-, which would satisfy at least the meaning for the aquatic plant.” („Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian”)

Despre „drog” am mai vorbit în articolul despre Vf. Drocea (https://hroderic.wordpress.com/2012/09/05/drocea/ ) :

DROG2 subst. Numele a două plante: a) arbust cu flori gălbui solitare, care crește prin locuri pietroase și aride (Genista albida)b) plantă târâtoare din familia leguminoaselor, care crește prin pășuni montane (Genista oligosperma). – Et. nec.” (DEX 98 )

„Drogul” şi „dreţele” cu sensul 2 au în comun două caracteristici:  sunt plante târâtoare şi au flori galbene solitare .

Prin prisma ideii de „plantă târâtoare”, „dreţe” şi „drog” ar putea fi înrudite cu drageon (drajon) , cuvânt francez de origine germanică ( ” déverbatif de *draiƀjan « pousser, faire avancer », qui correspond au gotique draibjan, vieux haut allemand treiben, vieil anglais drǣfan, islandais dreifa.” – fr.wiktionary). „Drajon” ar fi înrudit astfel cu engl. drive , care după etymonline.com este „not found outside Germanic”. Însă, în baza aceleiaşi calităţi de plantă târâtoare, „dreţele” ar putea proveni din PIE *dhragh (engl. draw , drag -cf. etymonline.com) , *dhreg’–  (ON drāka „dungi”) ori *dreg ” to drag”.

Mai interesantă mi se pare cealaltă variantă, ca „dreţe” şi „drog” să se refere la culoarea galbenă. Ar putea să aibă de-a face, î.a.c., cu un IE *dhrono „multicolor?” (în dicţionarul lui Pokorny), legat de gr. θρόνα „ornamente vestimentare florale”, alb. gheg drę-ni– „cerb”.

Şi plantele numite „drob” au florile de culoare galbenă.

*

Posibilitatea ca numele dreţelor-lotuşi să fie legat de mediul acvatic (cf. S. Paliga ) este o opţiune importantă.

Mă gândesc la un cuvânt misterios din olandeză: drassig „marshy, swampy”, drasland „mlaştină”. Probabil că provine din PIE  dher-1 „a k. of deposit or dreg” (la Pokorny).

O altă variantă ar fi ca numele dreţelor să fie legat de proeminenţa florală; înrudit ar putea fi, în geologie, termenul druză „grup de cristale care se formează pe pereții cavităților unor roci și filoane” (DEX ). Originea lui „druză” este germanică ( „Middle High German, Old High German druos  gland, tumor, German Drüse  gland ( Middle High German drües,  plural of druos ) ” – dictionary.reference.com ). Este interesantă, din acest p.d.v., similitudinea dintre forma lotusului şi o formaţiune de cristale.

Ca alte posibilităţi etimologice aş menţiona, în dicţionarul lui Pokorny, PIE dhrigh- „hair, bristle”, derbh-  „to wind, put together; grass, turf” ori  der- ” to cut, split, skin” -cu extrem de multe derivate ( „zdreanţă” ar putea fi printre ele).

*

Un cuvânt desigur arhaic, a cărui origine rămâne nelămurită. Spre deosebire însă de alte cuvinte la care conexiunile rămân misterioase, aici cred că nu ducem lipsă de etimologii plauzibile (chiar dacă unele, probabil, nu se află printre cele enumerate :) ).

Personal n-am văzut niciodată dreţele de la Băile 1 Mai, din pârâul Peţea, nici celebrul melcuşor Melanopsis parreyssi, pomenit de toţi profesorii de geografie pe care i-am avut, fără să-mi arate vreo poză cu el. Am înţeles că rezervaţia se află într-o stare de SOS (http://www.ecomagazin.ro/sos-rezervatia-termala-1-mai/ ), aşa încât nu-mi rămâne decât să sper că voi găsi cândva în viaţă şi melcii şi dreţele.

(rădăcinile PIE -cf. starling.rinet.ru şi dicţionarului lui Pokorny ; sursa imaginilor – wikipedia )

Anunțuri

7 comentarii »

  1. gr. drosos “dew, dewdrops” e la originea numelui genului Drosera – plante carnivore

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2012 @ 5:37 am | Răspunde

  2. Drețe ar putea veni din aceeași rădăcină IE (*derk’e- „to look”) ca alb.dritë (light, illumination, shine) și mai ales ca eng.torht (radiant, resplendent, beautiful).
    O paralelă ca între vb,.a vedea și adj.vederos

    Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 24, 2012 @ 10:43 am | Răspunde

    • Posibil fonetic, dar exemplele paralele par să indice alt sens de bază.

      Comentariu de Roderick — Decembrie 28, 2012 @ 9:19 am | Răspunde

    • Scrântitoare e un sinonim al dreței, șipoate astfel se poate întrevedea și originalul său , *dridză (*dreg’), ca fel ca alb. dredh ”to revolve, turn; wind”. S-a confundat [dz] cu [ts], la fel cum spunea Sireteanu despre entopicul nimăz. Am dat link-ul mai demult.

      https://en.wiktionary.org/wiki/dredh#Albanian

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 17, 2017 @ 12:27 pm | Răspunde

  3. […] (=drog) are spini, ar putea fi î.a.c. din PIE dheregh- ”thorn” (Pokorny); vezi și articolele https://hroderic.wordpress.com/2012/11/01/drete/ , […]

    Pingback de Dragavei | Istoriile lui Roderick — Octombrie 16, 2013 @ 9:52 pm | Răspunde

  4. alb.ndris, brighten, burn, water.

    „Posibilitatea ca numele dreţelor-lotuşi să fie legat de mediul acvatic (chiar este) este o opţiune importantă.”. N-am găsit o explicație etimologică pentru termenul albanez.

    Celticul dris (bramble, brier) amintește foarte bine de alb.drizë [*derǵʰ- ‎(“to hold, to be firm”) sau *der- „cut”?].
    https://en.wiktionary.org/wiki/dris#Etymology
    https://en.wiktionary.org/wiki/driz%C3%AB

    Au cu siguranță un sufix colectiv -zë, dar nu mai cred că *derǵʰ- ar fi radicalul sursă. Trebuie să fie *der.

    Pentru română, dârzoaș (referire la spini) nu poate fi decât coradical cu dacicul dârz. Ambele amintesc de semantismul altui cuvânt dacic: țeapă – țeapăn.

    O coincidență sau un cuvânt lăsat de daci prin nordul Angliei la zidul lui Hadrian? https://en.wiktionary.org/wiki/smeur#Scottish_Gaelic

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 4, 2016 @ 4:49 pm | Răspunde

    • Moreover, the laryngeal-less root of OIr. draigen
      and W draen ‘sloe’, PIE *d(h)reg(h), has a more acceptable
      Albanian cognate, namely drizë < *d(h)®g(h)ioA2. In modern
      Linnaean classifications, this name is used to designate the
      Christ’s thorn, Paliurus spinachristi, but colloquially, it also
      denotes ‘bramblebush’ and its derivatives, drizërishtë
      ‘bramble thicket’ and drizare ‘wren’, a bird species notable
      for nesting among brambles, suggest an original meaning
      ‘bramble’ or in the United States ‘blackberry’. Like the
      sloe, we have in Alb. drizë a dark, almost black fruit on a
      spiny plant, which is rather different from the yellowishred
      wild pear, although wild pears do have spines.

      http://www.clarkriley.com/JIES3934web/04Huld(380-394).pdf

      Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 27, 2016 @ 6:10 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: