Istoriile lui Roderick

Noiembrie 22, 2012

Oltina, Olteniţa, Olt

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:22 pm

Oraşul antic Altinum din Italia a aparţinut vechilor veneti; probabil că numele lui este, de asemenea, venetic.

„Strabo wrote that „Altinum too is in a marsh, for the portion it occupies is similar to that of Ravenna”, a waterlogged city whose canals were flushed by the tides: „These cities, then, are for the most part surrounded by the marshes, and hence subject to inundations.” ” (http://en.wikipedia.org/wiki/Altinum)

Numele coincide cu cel al castrului roman Altinum/Altenum de lângă localitatea Oltina.

Foarte probabil, caracteristica de loc mlăştinos a avut-o şi Altinum din Dobrogea.

E posibil ca numele ambelor oraşe să aibă originea PIE lat- „wet, damp; swamp” (OHG letto „argilă”, v.gr. latágǟ „resturi de vin, drojdii”, lat. latex, galic Are-late -nume de oraş, „la est de mlaştină”).

Aceasta ar implica o presupusă metateză latalt (pentru tracă şi venetă?); poate e vorba de o altă rădăcină, înrudită direct cu *lat-.

Din această perspectivă pare interesant numele Olteniţei, oraşul de la confluenţa Argeşului cu Dunărea.

„Prima atestare geografică a zonei Oltenița este de pe timpul împăratul roman Valens 367 d.Hr., care ca să se războiască cu regele goților Atanarieh, trece Dunărea prin cetatea Daphnes (Oltenița), datorită lățimii mici a Dunării (750 m), dar neîntâlnindu-l se întoarce.” (http://ro.wikipedia.org/wiki/Olteni%C8%9Ba)

Numele cetăţii Daphnes ar putea reflecta PIE *dhAp- „wet, reservoir” (lit. dial. dãpas „inundaţie”, norv. dial. dave „bazin, baltă”, v.sued. dävin „umed”; ar putea fi chiar un cuvânt gotic, din proto-germ. *da[f] „wet, moist, puddle”).

Olteniţa ar putea fi sinonimă cu Daphnes şi înrudită cu Oltina/Altina.

*

I. Durinanov reconstruieşte formele tracice

alta(s) „current, stream” [Illyrian RN Altus, Russ. (from Balt.) RN Alta]”
ala „current, stream” [Latv. H Alaja, Lith. aléti ‘flooded’]”

Tot I. Duridanov explică toponimul trac Altos -sat lângă Thessalonic- printr-un IE *Olto-s, „from the IE stem *el-, *ol- in the Lith. aléti ‘to be flooded’.”

Să fie oare PIE *alut- „yeast, alum, beer” (engl. ale ) legat în vreun fel de acestea?

Originea numelui Oltului ( antic  Alutus ) ar putea să fie o rădăcină însemnând „a curge”, poate o variantă a PIE el-6el-eu-(dh-) „to drive; to move, go” din dicţionarul lui Pokorny ( v.gr. elató- „condus”, elatḗr „vizitiu”, ON elta „a conduce, a vâna”); sau PIE ā̆l-3 „to wander, roam” (v.gr. alǟ́tǟs „cerşetor”, lat. ambulare , lit. dial. aliṓtis „a face prostii”).

Nu mi se pare evident că Olt ( Alutus ) şi Oltina ( Altinum ) ar fi etimologic înrudite.

Oarecum ciudat mi se pare şi numele Olteniei, care are doar „graniţa” pe Olt, la extremitatea estică, spre Muntenia.

 

 

11 comentarii »

  1. Jumătatea de sud a Dobrogei aparținea crobyzilor. S-ar putea ca metateza lichidelor să fie o particularitate a lor, dacă se va dovedi vreodată acest lucru.(Amlaidina poate conține o metateză sau e corespondentul tracic pentru „vâsc” comparativ cu al balto-slavilor ;lit.amalas, let.amuli)
    Daphne înseamnă laur în greacă, iar limba preferată a elitei romane de după și înainte de cucerirea tracilor era greaca. Traian a numit în apropiere (relativă) de Oltenița o așezare drept Nikopolis, deci explicația e la îndemînă: Daphne nu e tracic.
    În anumite condiții litera p antică se putea transforma în f, dar asta la strămoșii albanezilor de azi, care nu se găseau la Oltenița.
    Apoi Oltenița are o explicație aparent banală: Oltean Niță.

    Să nu omitem posibilitatea ca tracii și italici să fi avut măcar atîta lucru în comun, adj.altus (altina la traci, cum ar fi și *paralela între dacic Arcina și lat.arx). Castrul Altenum (aflat la la 2,5 km de Oltina) era situat pe un deal numit Măciuca azi. La fel și omonimele sale italiene, nu erau postate într-o derea.

    Sufixul -ina e specific crobyzilor, deci Altina e precursoarea Oltinei. Alutus poate fi din cu totul altă rădăcină.
    IE *dhap- „wet, reservoir” putea da japșă dar alții nu-s de acord : http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=621

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 23, 2012 @ 7:03 pm | Răspunde

  2. Locaţia aşezărilor getice de la Oltina nu coincide cu cea a castrului roman. E o cetate situată pe dealul Muzait,”la aproximativ 3 km sud de celălalte aşezări întărite situate pe deal, lângă Movila Comoara, pe malul de vest al Lacului Vederoasa, în punctul Piscul Blaborului” (cimec.ro)
    Mai e o aşezare getică, la Oltina – Vadul Vacilor.

    Daphne poate fi o grafie grecizată a unui nume tracic, poate în legătură cu o etimologie populară; dar numele poate fi germanic, cum am spus.

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 23, 2012 @ 8:05 pm | Răspunde

  3. S-ar putea ca regula arhicunoscută de transformare dacic *a spre daco-românescul o (sau u) să fie un pic editată pe viitor. În albaneză are loc o transformare similară, numai că la ei se pornește de la un a lung sau un diftong „aa” și ajunge azi la o. Ex. rroh (to live, to stay) < proto-alb.*rãnja.
    Am impresia că în situl ăla de radicali IE nu sînt evidențiate toate vocalele duble!

    Comentariu de sorin5780 — Decembrie 9, 2012 @ 12:46 pm | Răspunde

    • Câteva exemple din albaneză și română:
      IE: *mā-; *māmā- „mother” > Codrul Moma, mumă(mămică?); alb. mëmë
      IE: *mā-t-er- > alb.motër(soră)
      IE *māl- „fruit, berry (apple, vine, raspberry)” > mollë (măr)
      IE: *sām- „quiet” > Sāmus(?) > Someș
      rosë http://en.wiktionary.org/wiki/ros%C3%AB
      IE *māk- „tu rumple, to press” > reg. a moci- a schilodi, a zdrobi
      Poate de asta nu avem peste tot transformarea a > o/u(sau ă), pentru că nu era mereu un a lung. Cred că uneori transformarea asta specifică nouă și albanezilor se reverbera și asupra latinismelor: lat. mārem (accusative singular of mās) și reg. more(flăcău mare și frumos).Aici poate fi o paralelă daco-latină!!
      Pentru albaneză se presupune că a fost foarte conservatoare cu vocalele lungi din IE, deci e posibil ca și dacica să fi avut aceleași fenomene, numai că latina nu le nota.
      M-am întrebat mereu de ce Altus devine Olt și Argeș rămâne nemodificat.Acum știu de ce! :)
      Probabil că influența latinei, a latinizării, n-a mai permis transformarea lui ā în o și am putea avea uneori un simplu a. Nici în albaneză n-a dat mereu o, ci diferă uneori în funcție de alte reguli interne de transformare.

      Comentariu de sorin5780 — Decembrie 9, 2012 @ 1:50 pm | Răspunde

      • IE *āl- to wonder” cu sufixul -tos (masc.*-tas și fem.*-ta în dacică). Alutus e latinizat, dacic Aluta.
        lett aluot , aluoties `wander, get lost ‘
        trac. alazones (gr.alazon- „jongleri itineranți” din tracă).

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 29, 2013 @ 9:43 pm

  4. Ce te faci cu Oltenia frantuzeasca ? Adica pays d’Olt. Nu, nu vreau sa zic ca frantujii sunt urmasii oltenasilor, nu. Dar au si aia acolo în oltenia lor galica, adica în pays d’Olt, un râu. Lot îi zice. Care vine, nu printr-o simpla anagrama si nici printr-o rastalmacire de dislexic, de la Olt. Olt e în dialect occitan (olt sau out), ceva namolos. Noroios, argilos cum ar veni. Vezi ca toate se leaga ?

    Comentariu de musiualexandru — Decembrie 26, 2012 @ 9:54 pm | Răspunde

    • Lot adică lut. Oltul este un râu nămolit atunci când plouă la munte și aduce cu el aluviunile la vale. Culoarea este pământie, ca a lutului

      Comentariu de sabinus — Decembrie 27, 2012 @ 7:04 pm | Răspunde

      • Alutus , adică „Ca lutul”

        Comentariu de sabinus — Decembrie 27, 2012 @ 7:05 pm

      • În limba latină la culoarea galben i se spune luteus, -a, -um. Iar la substantivul galben luteum, -i. În ochi există pata galbenă numită macula lutea

        http://www.limbalatina.ro/dictionar.php

        Lutul este așadar, conform limbii latine, „galbenul”, „cel galben”, adică pământul galben. Nu este nici un fel de mirare atunci când constatăm că în Dobrogea actuală nu se cunoaște cuvântul lut, însă se cunoaște termenul de „pământ galben” folosit pentru ceea ce ceilalți denumesc „lut”

        Comentariu de sabinus — Ianuarie 4, 2013 @ 1:35 am

  5. Eeexact. Suntem absolut de acord. Sa ne oprim, mai departe, la luth. Adica lauta, sau teorba. Cobza, pe la noi. Barbu lautarul, starostele si cobzarul. Gasim vreo radacina comuna ? În afara de noroiul, glodul, lutul de pe opincile lautarilor când se fac nuntile toamna (sa fie gata vinul ?) si ploua… aluvionar ? Sau deviem ? Nu de alta, der istoriile lui musiu Roderick sunt nitel addictive…

    Comentariu de musiualexandru — Decembrie 27, 2012 @ 8:49 pm | Răspunde

    • Lăuta ne ducă cu gândul la a lăuda, adică „a spăla cu vorbe”. Dar și la lăut „spălat”. Lăuta este instrumentul care face ca vorbele să curgă la vale ca apa care spală. Lăuza (lehuza) este cea căreia „i s-a scurs apa, dar și pruncul viu”, adică a născut. Lutul probabil este „pământul spălat” (sau „spălăcit”), sau cel care se modelează / înmoaie folosind apa

      Comentariu de sabinus — Decembrie 28, 2012 @ 6:05 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: