Istoriile lui Roderick

Decembrie 6, 2012

Doar două Crişuri

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:36 pm

E vorba de Crişul Alb şi Crişul Negru. Alb, pentru că e mai la sud şi Negru pentru că e mai la nord.

Numele celor două râuri ar putea reflecta o veche reprezentare indo-europeană a punctelor cardinale sub formă de culori: roşu- est, alb- sud, verde/albastru – vest, negru- nord; după Poghirc şi Pârvulescu, acestei simbolistici îi sunt datorate denumirile de „vlahi albi” (=sudici) şi „vlahi negri”, diferite nume de râuri negre, precum şi „Marea Neagră” (vezi C. Poghirc, „Romanizarea lingvistică şi culturală în Balcani”, în vol. „Aromânii”, Humanitas 2012).

Crişul Alb şi Crişul Negru se unesc în aşa-numitul „Criş Dublu”, care bănuiesc că în vechime era doar Criş.

Crişul Repede, curgând mai la nord de cel Negru, e un afluent al Crişului Dublu. E posibil ca denumirea de „Criş” să-i fi fost dată ceva mai recent, extinzându-se asupra lui de la celelalte două Crişuri.

Care să fi fost mai vechiul nume al Crişului Repede?

În „Getica” lui Jordanes apar Miliare sau Gilpil, nume de râuri neidentificate din vestul Daciei :

„“Ei [vandalii] ocupau atunci”, “locurile unde astăzi locuiesc gepizii, lângă râurile Marisia, Miliare, Gilpil şi Grisia, care întrece în mărime pe toate celelalte mai sus amintite” (http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/xxi/10.htm )

O altă versiune a traducerii spune nu că Grisia este mai mare, ci că se află mai la nord:

„(Vandalii) pe vremea aceea trăiau acolo unde sunt astăzi gepizii, anume lângă râurile Marisia, Miliare, Gilpil şi Grisia, aceasta din urmă fiind mai spre miazănoapte decât toate celelalte. ” (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vandali )

Traducerea engleză (http://people.ucalgary.ca/~vandersp/Courses/texts/jordgeti.html) susţine prima versiune: „At that time they dwelt in the land where the Gepidae now live, near the rivers Marisia, Miliare, Gilpil and the Grisia, which exceeds in size all previously mentioned.”

Prima sursă citată menţionează că „Grisia” ar putea fi o coruptelă din „Tisia” (=Tisa). Aş crede că Grisia e totuşi Crişul.

După I.I. Russu, Miliare şi Gilpil sunt hidronime tracice.

Russu propune pentru „Miliare” originea în IE *mel- „de culoare închisă”, râul fiind probabil Crişul Negru. În dicţionarul lui Pokorny apar mai multe rădăcini *mel- (de la mel-1 la mel-8), câteva din ele potrivindu-se pentru numele unui râu (de ex., din mel-1 avem în română „moară” şi „Râu-de-mori”, „Pârâul morii” etc.).

„Gilpil” ar fi după I.I. Russu înrudit cu hidronimele trace Gelbes şi Gallos, din IE gʷel- „a picura, a izvorî”.

E posibil însă, cred, ca Gilpil să aibă corespondente germanice, ca oland. gulp „jet, şuvoi de apă”, engl. gulp. Acest înţeles ar avea oarecare afinităţi cu sensul de „repede”, numele celui de-al treilea Criş.

5 comentarii »

  1. Marea Neagră e un atribut antic, nu un sens geografic, altfel ar fi invers poziționate: Baltica ar fi Neagră și Marea Neagră ar fi Baltică (lit.baltas- alb).
    Mă întreb dacă Partiscum (Zseget), veche urbe de la vărsarea Mureșului în Tisa nu se traduce cumva „pe Tisa” (pre Tisa”) în limba tracilor? alb. për- for, on, about, in, about, by, towards, at.

    În unele cazuri am întîlnit și un r infix la albaneză, dar nu cred că e cazul pentru „Pathissus” la Plinius. El făcea confuzie cu termenul grec potamos.Rămîne un mister de ce avem Tisa și nu Tișa.
    La unii autori greci se spune că rîul a fost numit după această urbe foarte importantă pentru legătura sa navigabilă cu centrul Daciei ocupate.
    Figurează ca „Tisia în Antichitate, numele sale latine erau Tissus, Tisia și Pathissus (Plinius cel Bătrân, 4.25).” Sufixul -ia era foarte prolific pentru numele de rîuri. Probabil se continuă și azi sub forma -ea.

    Legat de Gilpil, sper că n-ai uitat de harta Daciei, Gilfil este vechin cu Motrul. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/13/Harta_Dacia_Brue_Adrien_Hubert.jpg
    Ți-am dat cîteva exemple de alternanța p cu f la daci și români (aici cred că-s mai mute exemple în graiuri, dar eu n-am găsit decît două). Poate fi un accident fonetic, o transformare proto-albaneză sau o influență străină.

    Poți să găsești și referințe istorice pe harta aceea. O luptă între germanici (între gepizi și goți, anul 249) în jurul unui oppidum Galtis pe rîul antic Aucha/Auha figurează pe hartă deasupra cotului Dunării mijlocii (cred că-i Slovacia). Pe același rîu se găseau daci în amonte,conform așezării Singone, iar spre răsărit, tot în Slovacia, era Carpis. http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/xxi/10.htm

    – “Ei ocupau atunci”, “locurile unde astăzi locuiesc gepizii, lângă râurile Marisia, Miliare, Gilpil şi Grisia, care întrece în mărime pe toate celelalte mai sus amintite”
    Deci e vorba de nord-vestul Olteniei, cu Hunedoara și Crișana, întreg centrul Daciei vechi.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 29, 2013 @ 5:28 pm | Răspunde

  2. […] Zarandul (*Dzărand?) -ca denumire ipotetică a Crișului Alb- ar putea reflecta PIE *dhel- ”light (not dark)” (starling.rinet.ru), cu același semantism ca actualul nume al râului (”alb”), cf. alb. gheg diell, dill ”soare” și probabil dacicul dielleina (v. https://hroderic.wordpress.com/2013/07/14/dielleina/). Numele râului indică probabil poziția lui geografică sudică, opus Crișului Negru, situat la nord (v. https://hroderic.wordpress.com/2012/12/06/doar-doua-crisuri/). […]

    Pingback de Zarand (o ipoteză) | Istoriile lui Roderick — Februarie 24, 2015 @ 9:38 pm | Răspunde

  3. Crișul Alb ar putea fi numit cu o metaforă conform alb. gjalpë, înainte de a se diftonga [i]. https://en.wiktionary.org/wiki/gjalp%C3%AB

    Gata! one down, a hundred more to come.

    Dacă eliminăm posibilitatea ca albanezii să fie urmașii ilirilor („cei liberi”), rămân granițele Daciei Romane:
    vestul, cu centrul pe Tisa superioară și de-a lungul valului roman *ardicat ca să-i țină la respect. Apoi mai sunt triburile din nord-vest, nord și răsăritul carpic, care este distrus de romani.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 21, 2015 @ 1:40 pm | Răspunde

  4. *gʷel- „a picura, a izvorî”.

    jilapiță (Banat, lapoviță), șlepoiță (Trans.)
    jilip

    Cred Gilpil ar putea rămânea același porumbar care a denumit Târnava.
    PORUMBÁR2 ~i m. Arbust spinos, foarte ramificat, cu frunze dințate, cu flori albe și cu fructe mici rotunde, de culoare neagră-albăstruie. /porumb + suf. ~ar

    Mă repet cu siguranță, dar porumbarul (târn) s-ar fi explicat foarte binișor prin acel gilpil, unde *gil ar fi „târn, ac, țeapă, spin”, iar *pel ar fi coradical cu tema secundă din arțapele (conform Gheg. gjylpanë < *gwel- 'to prick, stick).
    Asta dacă nu cumva [p] făcea parte din tema lărgită. (ghin, ghimpe, var.glimpe în Banat)

    glimpi (din Hunedoara) denivelări de pământ după ce au îmblat vitele mari pe pământul ud și au lăsat urme.
    Acesta e coradical cu "Ancient Greek γλάφω ‎(gláphō, “I scrape up”, dacă n-am repetat-o destul până acum. (nu ghimpe).
    https://en.wiktionary.org/wiki/gjemb

    Subiectul nu-i încheiat. Ar trebui să vedem ce informații mai apar, căci dacă era râu mare, probabil că denumirea nu s-a pierdut complet din lexicul local. Mereu apar noi informații, "thanks to yours truly".

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 6, 2016 @ 7:12 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: