Istoriile lui Roderick

Decembrie 28, 2012

A dricui în dricul zilei

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:23 am

Expresia „în dricul zilei” (=în miezul zilei, la prânz) coincide remarcabil cu alb. drekë= prânz. În dicţionarul lui Pokorny problema alb. drekë rămâne nelămurită (lingvistul afirmă că nu e clar dacă are sau nu la bază IE der- „to cut, split, skin”).

Mai avem în română

dricuí (-uésc, -ít), vb. – 1. A brăzda, a săpa. – 2. A brăzda, a străbate. Origine necunoscută. După Scriban, în legătură cu ceh. drkoliti „a lovi, a bate”. În Trans.” (DER)

În dicţionarul lui Pokorny, cehul drkati e legat de acelaşi IE der- „to cut, split, skin”.

*

Cu mulţumirile de rigoare d-lui Ioan Albu pentru comentariul de la „Dreţe” :) , alb. dritë   „lumină” ar proveni, prin intermediul unei forme *dr̥k (cf. Pokorny), din IE derk̂- „to look”, înrudit cu der(ep)- „to see” (originea v.ind. dárpana- „oglindă” şi, după Russu, a lui „Diurpaneus”). Poate că „dricul zilei” e legat de fapt de aceste rădăcini.

Presupun că zeul Soarelui nu străbătea cerul într-un dric, aşa încât numele căruţei funebre trebuie căutat în altă parte.

Pentru „a dricui” ne putem gândi şi la PIE *dreg- „to drag, to scrape”, ori chiar la o înrudire cu engl. drag ( „ultimately from P.Gmc. *dragan „to draw, pull,” from PIE root *dhragh- „to draw, drag on the ground” (cf. Skt. dhrajati „pulls, slides in,” Rus. drogi „wagon;” but not considered to be directly the source of L. trahere)” – etymonline.com ) Ar putea fi înrudit (?) şi cu „dâră”.

Nu e exclus ca în „a dricui” să avem un nume al plugului dacic.

 

Anunțuri

12 comentarii »

  1. PIE *dreg- “to drag, to scrape”

    Posibil ca din acest „treg” să derive ” a trage” (d devine t). Plugul este un instrument de care se trage și care lasă o urmă (un draw/ o dâră) pe pământ. A trage este aici și cu sensul de a târâi (a târî)

    Comentariu de sabinus — Ianuarie 2, 2013 @ 8:38 pm | Răspunde

  2. La mulţi ani, Roderick ! Mersi pentru biletul ăsta care chiar mă zgândăre – în sensul bun, fireşte – cam de când l-ai urcat. Nu ştiu de ce, dar am făcut un mic scurt-circuit cu drakkar (de fapt cu dreki – drakar, cu un singur k, fincă al doilea k e o adăogire fantezistă a franţujilor, de prin secolul nouăşpce – à propos, francezii au fost ăia care au denumit aşa ambarcaţiunile nordice, nu vikingii, iar asta chiar e o năstruşnicie funcţionărescă savuroasă, dar ne-ndepărtăm). Aşaaaa. Deci, urcând pe firul apei – fiindcă fără voia ta mi-ai dat de lucru – am ajuns, printre dragoni, şerpişori şi alte lighioaie târâtoare, la sanscrită. La drgvischa, drkcruti şi tot aşa până la grecul drahon, răspândit mai apoi prin toate limbile, via limba latină, sub diverse forme.

    (De acolo şi finlandezul traaki. A propos, de ce-i cheamă pe traci traci ?)

    Uite un link unde scrie despre ce-ţi spusei.

    http://books.google.fr/books?id=uAcJAAAAQAAJ&pg=PA503&dq=dreki&lr=&hl=fr&redir_esc=y#v=onepage&q=dreki&f=false

    Ce părere ai ?

    Comentariu de musiualexandru — Ianuarie 3, 2013 @ 5:14 pm | Răspunde

    • Despre etnonimul „trac” se crede că are aceeași origine ca și ”grec”, tracii și grecii fiind rude apropiate cândva.
      Interesant e că dpdv genetic românii s-ar înrudi cel mai mult cu grecii (dintre toate națiile).

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 7, 2013 @ 2:28 pm | Răspunde

  3. Adică a brăzda, a străbate… a şerpui ?
    Şi dacă plugul ar veni de aici ?

    Comentariu de musiualexandru — Ianuarie 3, 2013 @ 5:44 pm | Răspunde

  4. Mă mir că dicționarele nu menționează sensul principal al hu. ‘derék, deréka’ și anume ‘spinare, spate’ pe care poate să-l confirme orice vorbitor nativ. Sensul este atât anatomic cât și geografic – adică dealuri lungi, platouri – lucru confirmat de numeroase toponime din Transilvania Dereka/Dric care se referă de obicei la terenuri agricole în pantă. Cum Transilvania este cam lipsită de o câmpie veritabilă, aproape orice teren agricol este până la urmă un ‘dric’, cuvânt de la care nu văd de ce nu ar putea deriva și verbul a ‘a dricui’.

    Comentariu de vchindea — Ianuarie 5, 2013 @ 4:32 pm | Răspunde

  5. Un regionalism oltenesc amintește de sensul ceh. drkoliti „a lovi, a bate”:
    ”a drigui = a călca în picioare o plapumă, haină, a mototoli” ( sursa: blog.zaibar.ro )

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 5, 2013 @ 10:08 pm | Răspunde

    • *dhregh- to run (a alerga pe loc?)
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+424&root=config

      Nici sensurile lui a drege nu-s toate clare (sensul 2 ar putea fi o evoluție logică, dar 7?):
      drége (drég, drés), vb. – 1. (Înv.) A conduce, a călăuzi. – 2. A pune în mișcare. – 3. A pregăti, a aranja, a orîndui. – 4. A repara, a îndrepta. – 5. A condimenta, a asezona, a găti. – 6. A aranja, a farda, a sulemeni. – 7. A îndrepta, a îmbunătăți, a corecta. – 8. (Înv.) A turna vin, a umple paharele

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 8, 2015 @ 2:44 pm | Răspunde

      • Un coradical tracic al verbului eng.drag putea da un dacic dregător dacă nu aveam și ideea asta cu de-regător din latină, perfect valabilă de altfel; mi-ar fi plăcut să avem ceva cu sonoritate dură, albaneză: *dregëtar (ca bucătar).
        https://en.wiktionary.org/wiki/drag#Etymology_1

        Proto-Indo-European *dʰreǵʰ- (“to draw, drag”) ar fi asemănător în ceea ce privește dezvoltările semantice cu ceea ce avem din rad. *dewk (to pull, to draw; to lead), conform lat.dux (rom.ducă) sau alb.nduk (to draw, pull up, pluck) și dacicul a ducuci (poate și a duculi).
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/dewk-

        Cum am mai zis și-n trecut, mergea aici un dacic *ducătar de asemenea. :)

        PS: a drege =(înv.) a turna vin, a umple paharele.
        Ar putea fi coradical cu alb.dardh/derdh și reg.dornă, conform cu semantismul verbului a turna: https://en.wiktionary.org/wiki/derdh#Albanian

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2017 @ 9:17 am | Răspunde

  6. Am întîlnit sensul de „jumătate”(dricul verii) și într-un articol despre zona etnografică Muscel.

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 2, 2013 @ 11:48 am | Răspunde

  7. Încă o paralelă româno-albaneză, probabil direct din tracica *comună: en.wiktionary.org/wiki/mërshë și http://dexonline.ro/definitie/mer%C8%99%C4%83

    IE *mer- a muri > proto-alb.*merusa- cadavru, hoit, iar la noi același radical putea da sensul de animal bătrân și sfârșit, aproape de sau pe moarte.

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 18, 2014 @ 12:18 am | Răspunde

  8. Drăgaica (Sânzienele), sărbătoarea Solstițiului de vară, ar putea fi etimologic legată de ”dricul zilei”.

    Comentariu de Roderick — Iunie 25, 2014 @ 7:58 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: