Istoriile lui Roderick

Ianuarie 21, 2013

Buc

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:33 pm

BUC2, (2) buci, s.m. (Reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. (La pl.) Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii. – Cf. alb. b y k.   ”  (DEX 98)

buc (búci), s.m. 1. Scamă, cîlți. – 2. Coajă, cocoloș. Origine necunoscută. Cihac crede că expresia într-un buc „într-o clipă” se bazează pe un cuvînt diferit, pe care îl pune în legătură cu pol. buch, rus. buch „zgomot”, cf. buh; însă pare a se potrivi mai bine cu sensul 1, de „scamă”, înțeles ca „pic, strop, cantitate neînsemnată”. Se folosește în Mold. și Trans. – Der. bucos, adj. (cu părul încîlcit).  ”  (DER)

”…apoi câlţi, buci şi alte lucruri, zăhăite prin cele poliţe şi colţare, ca la casa unui gospodar fruntaş de pe vremea aceea” (Ion Creangă, ”Amintiri din copilărie”)

Coincide oarecum (ca formă și sens) cu sp. bagazo, fr. bagasse:

Bagasse  is the fibrous matter that remains after sugarcane or sorghum stalks are crushed to extract their juice.” (http://en.wikipedia.org/wiki/Bagasse)

Aceste cuvinte sunt puse pe seama lat. baca (bacă, fruct, arbust). Aceeași origine o are ”bagatelă”,

”from French bagatelle „knicknack, bauble, trinket” (16c.), from Italian bagatella „a trifle,” diminutive of Latin baca „berry.” ” (etymonline.com)

Există însă un v.ind. busá- (buṣa-) `chaff and other refuse of grain’, pus pe seama unui PIE *beus-, *bheus-  ”scrap, sediment, brewer’s yeast” (starling.rinet.ru). Rom. buc ar putea însă reprezenta o formă ”centum”, iar v.ind. busá- cea ”satem” a altei rădăcini.

Mai puțin probabilă ar fi, cred, legătura cu PIE bheug-2, bheugh- ”to clear away, free” (Pokorny; got. usbaugjan ”a mătura”, NHG dial. Bocht ”gunoi”)

*

Pentru ”a se bucura” puteți (re)vedea un mai vechi articol (  https://hroderic.wordpress.com/2010/11/23/bucur-bucura-bucuresti/ ).

E posibil însă ca ”a se bucura” să reprezinte, simplu, IE  bheug-4 ”to enjoy” (v.ind. bhuṅkté `to enjoy, use, possess, consume’ , bhoga-`enjoyment, eating’).

Cu aceeași (prezumtivă, dar posibilă) evoluție fonetică, ”buc-1”,

BUC1 subst. (Reg., în loc, adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipă, foarte repede. – Et. nec.  ” (DEX 98) ar putea proveni din IE bheug-1 ”to flee” (de unde avem, via lat., fuga).

Numele lacului Bucura din Retezat (dacă reprezintă la origine un hidronim, nu un oronim) ar putea să reprezinte IE bhō̆gh- sau bhā̆gh- ”lowland, swamp” (Pokorny; m.oland. bagger ”noroi”, bahnă – via  slavă). Însă, în afară de aceasta și de cele din articolul trecut, aș menționa o altă posibilitate, aceea de a fi înrudit cu ”bazin”:

” „large shallow vessel or dish,” c.1200, from Old French bacin (11c., Modern French bassin), from Vulgar Latin *baccinum, from *bacca „water vessel,” perhaps originally Gaulish.” (etymonline.com)

Găsim acest ”perhaps originally Gaulish” pe wiktionarul francez:

”v. 1165), de l’ancien français bacin, du latin populaire baccinus, baccinum, de baccus, bacca « bac », du gaulois °bacca « charge, fardeau » (cf. gallois baich, breton bec’h, irlandais bac « obstacle »).”

În aceeași idee, a ”vasului cu apă”, ar fi it. boccale ”halbă” (care ar fi rudă cu rom. pocal, împrumutat din sârbă sau germană), având la origine v.gr. baúkalis (cf. aceluiași wiktionnaire francez).

La originea tracului Begoritis (nume de lac) ar putea fi și IE u̯egʷ-   ”wet” (isl. vǫkr ”umed”, mnd. wake ”gaură în gheață”).

Anunțuri

6 comentarii »

  1. Un alt cuvânt enigmatic este ”boacă;
    ”BOÁCĂ adv. v. nimic.”
    ”BOÁCĂ s. v. cap.” (Dicț. de sinonime)

    ”BOÁCĂ s.f. (În expr.) A nu ști (sau a nu pricepe) (nici o) boacă = a nu ști (sau a nu pricepe) nimic. – Et. nec. ” (DEX 98)

    Dacă îl comparăm cu expresia ”a nu ști nicio boabă”, deci boacă=boabă, ar putea fi înrudit cu lat. baca “berry”, iar boacă= cap s-ar putea regăsi și el aici (cf. devlă, tărtăcuță = cap). Mai avem bocoi=pietricică (vezi ”boc” în DER).
    Însă boacă=nimic ar putea corespunde lat. vaco, voco (vacant, a evacua).

    ”boancă”-trunchi și ”bocnă” ar putea reflecta IE u̯ank̂- ”beam” (din Dicț. lui Pokorny)

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 22, 2013 @ 10:15 am | Răspunde

    • Cred că boacă (cap) ar putea fi coradical cu bob, boț/boață, lat.faba și alb.bathë (linte), gr. φακή (fakí, “linte”).
      Cu boață și var.boroboață cred că e ceva mai fain! Ambele ar trebui să aibă o explicație simplă. De exemplum, mold.boroboață se compune, zic eu, din determinantul *bure- cf. Piro-bori-dava, poate burri, Burrica, dar mai clar este alb. (dial.arbăreș) burinë=shumë=foarte, iar boață știm că se traduce ”poznă, năzbâtie”.
      Oe de altă parte *boro- poate fi și el ceva în sensul lui boață, deoarece avem bornac (Munt.covrigi), bartă/bortă (coroniță), burmă (inel). Repetarea a două cuvinte de concept identic putea avea același efect ca aglutinarea a două sufixe diminutivale.

      Eu zic că boață păstrează același semantism al it. prendere in giro, deci avem încă un derivat semantic al rad. *bʰaḱeh₂.
      În alte comentarii ale mele, din acelea inspirate, am propus pentru verbul a încelui (a înșela, der. ciolă, cealău. șalmă < *cjalmă, *cealmă) sau ceală radicalul *kʷel- ''to turn, to rotate'' (alb.sjell, arbăreș qellënj). https://hroderic.wordpress.com/2013/06/05/o-derotacizare/
      Uneori și împrumuturile mai recente ar putea fi confundate unor moșteniri dacice: ca-cialma (cf. ca-loin, ca-râmbă/că-râmbă)

      La fel pentru renghi cf. alb.rreng https://en.wiktionary.org/wiki/rreng#Albanian

      S-a înțeles sematismul?

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 8, 2017 @ 6:07 am | Răspunde

  2. Gata, m-am prins ce vrea să spună expresia „într-un buc”. Dacă stai să te gândești un pic, e chiar haios de simplu: „într-un foc” – „într-un buc”.
    Am amintit de alb.bukë zilele trecute și faptul că vine din radicalul care a dat și lat.focus sau http://dexonline.ro/lexem/bogaci/80079
    Dacă stai să te gândești nici bucate(mâncăruri gătite) nu mai sunt un mister. Și restul de sensuri pot fi conectate cu alți doi radicali și prea puțin se aseamănă cu lat.bucca. Construcția cu sufixul -at(ă) e destul de comun și-n albaneză (probabil și tracica îl indică prin nume și toponime).
    „a nu ști nici o boacă” am spus ceja că înseamnă ”cuvânt”(din boace, cu origine discutabilă).

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 21, 2014 @ 12:17 am | Răspunde

  3. buc (pleavă) ar trebui să fie coradical c alb.zbokth https://en.wiktionary.org/wiki/zbokth#Albanian

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 26, 2017 @ 9:57 am | Răspunde

  4. boc5 sn [At: VICIU, GL, / Pl: -uri / E: nct] (Reg) 1 Capete scurte de brad. 2 Capul cu care se leagă lemnul de plută. 3 (Îs) Lemne legate în – Lemne legate de plută cu o sârmă împletită care le străbate la capătul subțire.

    Sensul 3 trebuie să fie coradical cu eng.bag: Proto-Indo-European *bʰak- “load, bundle” https://en.wiktionary.org/wiki/bag#Etymology

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 11, 2017 @ 9:19 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: