Istoriile lui Roderick

Ianuarie 28, 2013

Aracan, ăra

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:44 pm

sărác (sărácă), adj. – 1. Nevoiaș, sărman. – 2. Amărît, nenorocit. – 3. Redus, meschin. – 4. Orfan. – Var. sireac. Sl. sirakŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 326; Phlippide, II, 732; C. C. Giurescu, R. istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb. sirak „orfan”. – Der. sărăcan, s.m. (sărac); aracan (var. ăra, ira), interj. (vai), formă abreviată de la sărac (de mine), cf. Graur, BL, IV, 110-2; sărăcăcios, adj. (sărac, umil); sărăcesc, adj. (sărăcăcios); sărăcește, adv. (ca săracii); sărăci, vb. (a deveni sărac, a se ruina; a lăsa pe cineva fără resurse, a priva; a compătimi); sărăcie, s.f. (mizerie; lipsă, amărăciune; cu prep. de, în funcție adj., nenorocit, prăpădit); sărăcilă, s.m. (poreclă pentru un sărac; calic); sărăcime, s.f. (mulțime de săraci). Din rom. provine rut. saraka (Miklosich, Fremdw., 124).” (DER, dex-online.ro; a doua ”bolduire” îmi aparține).

E posibil, cred, ca ”aracan” și ”sărăcan” să aibă origini diferite.

”Aracan” ar putea fi un cuvânt autohton, înrudit etimologic cu algie (gr. algos ”durere”), din PIE *alǝk- ”ill, hungry”, cu rotacizarea lui l intervocalic. Din aceeași rădăcină, cehul lačný ”flămând” și lacom , cuvânt de origine slavă.

P.d.a.p., ăra/ira ar putea fi de fapt înrudit cu gr. ”ā̂ra interrog. particle, implying anxiety or impatience”, din PIE *ara / *erǝ.

Despre ”sărac” și alte cuvinte din sfera proletară va urma un alt episod.

(rădăcinile PIE și derivatele – cf. starling.rinet.ru)

 

 

Anunțuri

7 comentarii »

  1. Dacă adăugăm ca prefix litera m- la aracan se obține maracan, termen asemănător cu mărăcine – plantă cu țepi, care provoacă durere când te înțeapă

    Comentariu de sabinus — Ianuarie 29, 2013 @ 10:31 am | Răspunde

  2. Din aceeași rădăcină, cehul lačný ”flămând”

    Noi avem termenul lihnit

    Comentariu de sabinus — Ianuarie 29, 2013 @ 10:32 am | Răspunde

  3. Să nu uităm de vechiul eng. earm- „poor, miserable” pentru care Russu dă drept coradicale mărat și alb. mjerë- nefericit, mizerabil. Aracan ar putea însemna „închis” și apoi semantismul să evolueze.
    IE *arke- „to store, to lock, to defend” (lit RAKTAS `key ‘, rakinti `close)
    La Pokorny Root: areq- to guard, lock” din care ar reieși (cu mare probabilitate) Archia https://hroderic.wordpress.com/2008/08/20/urme-ale-marelui-urs/
    Poate și Arcina.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2013 @ 7:40 am | Răspunde

    • Eu cred că avem variante dialectale din *arke cu formele Arce , Argea și arche /poate arghe (Archia < *arkya- închis, Archita/Arghita-numele original al Harghitei la români care însemna..poate închis).
      Arcedava și Argedava pot fi separate în graiuri.
      Între lituanieni și letoni sînt multe astfel de paralele: ki vs. ci. Evoluția de la simple velare la africate putea întîrzia în unele părți.

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2013 @ 7:51 am | Răspunde

      • Diverse origini: „ Archita – s.c.Vânători, j. Mureş; Arcuş – s.c.Valea Crişului, j. Covasna ; Archia – s.m. Deva, j.Hunedoara ; Archid – s.c.Coşeiu, j. Sălaj ; Archiş – c., j.Arad ; Archiud – s.c.Teaca, j. Bistriţa-Năsăud ; Arcalia – s.c. Şieu – Măgheruş, j. Bistriţa-Năsud ; Arcani – c. j. Gorj ; Arcanu – s.c.Scutelnici, j. Buzău ; Arceşti – s.c. Pleşoiu, j. Olt.”

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2013 @ 8:03 am | Răspunde

      • https://dexonline.ro/definitie/Argel

        E oare posibil ca acest top.Argel să provină la fel ca arh.ardău (paznic, pădurar) din rad. *ard- conform verbului a ardica, ardan (grăsub), Ardeal (Ardel, -uța) și altele, cu sensul probabil de vamă/graniță sau e coradical cu Arghiș/Argiș/Argeș prin rad. *ark-, *arg- ridicătură, proeminență (colină) sau *arke- „to store, to lock, to defend”?

        Curtea de Argeș este situat în ”depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeș, la o altitudine de 450 m deasupra nivelului mării, și este înconjurat de dealurile și muscelele sudice ale Munților Făgăraș. [..] Numele inițial al orașului era Argeș. Numele actual al orașului începe să fie folosit din secolul al XVI-lea, prima mențiune cu denumirea actuală datând din 1510 de la domnitorul Vlad cel Tânăr. ”
        https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Arge%C8%99

        Cel mai simplă explicație ar fi să avem forma originală dacică pentru argea, dacicul *argella.

        Înclin tot mai mult spre idea ca Argeș să însemne ceva concret ca zonă cu multe dealuri. cf. sufixului colectiv -iș. Dar nu neapărat un termen turcoman!
        Am mai vorbit în trecut despre entopicul argestru, cunoscut și-n Moldova, dar și-n Maramureș-Oaș.

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 29, 2017 @ 5:46 am | Răspunde

  4. sărmán (sărmáni), s. m. – 1. Sărac, proletar, amărît. – 2. Orfan. – Var. înv. săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. – Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s. f. (înv., sărăcie). – Cf. siromah.

    χειρομάχος (cheiromachos) = he who lives by the work of the hands of , manual worker .
    http://greek_greek.enacademic.com/194663/%CF%87%CE%B5%CE%B9%CF%81%CE%BF%CE%BC%CE%AC%CF%87%CE%BF%CF%82

    Nu-i curios că tocmai acest grecism este coradical cu *autohtonul zestre? Și de ce are forma asta satem acest săriman (sărman, sărmănesc)? Nu cumva avem un relict tracic ce prezintă chiar transformarea satem a radicalului *ǵʰesr- (“hand”)? Faptul că avem o paralelă cu s în loc de z nu-i mare lucru, căci se pare că și Sarmisegethusa avea forme barbare Zarmisegethusa sau Zermiseghetusa.
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CF%87%CE%B5%CE%AF%CF%81#Ancient_Greek

    Ba pe alocuri s și z se preschimbă destul de des și-n lexicul medieval, iar semantismul de lucrător cu mâna este destul de clar dintotdeauna (ex: pălmaș). La fel de bine găsim și sufixul -man în lexicul moștenit de la daci.
    PĂLMÁȘ s. (reg.) brâncaș, nopsamoș, (prin Transilv.) pălmășer. (~ din Moldova.)

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 1, 2017 @ 6:05 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: