Istoriile lui Roderick

Februarie 16, 2013

Gugani și golani

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:49 am

Îi datorez d-lui Ioan Albu un link către un interviu cu Petre Făgaș, din care citez:

”…trebuie să ştiţi că cei din Valea Jiului îi numeau pe locuitorii Ţării Haţegului, gugani iar pe cei din Oltenia golani.”

Părerea mea e că ”gugan” și ”golan” pot ascunde vechi denominații ale punctelor cardinale nord, respectiv sud. Din această perspectivă, ”gugan” (locuitor de la nordul Văii Jiului) e foarte probabil înrudit cu ”gheg”– albanez din nord.

La origine, cred că ”gugan” are o rădăcină însemnând stâng ori strâmb, curbat, ori slab. În cadrul IE nordul este legat de stânga  (stânga omului care stă cu fața spre răsărit), iar stânga de ideea de strâmb ori slab (cf. engl. left , lat. sinister, lit. kairys).

Un presupus gug- ”nord” ar putea reflecta PIE *ghogh- ”bend, curve” (lit. gō̃gas ”greabăn”), ori *g’Aig’h-, *g’Aig’- ”crooked” (dan. kei ”mâna stângă”).

În galeză nordul este gogledd ; doar o coincidență aproximativă, cred, cu ”gugan”. Fr. gauche ”stânga” e tot o simplă coincidență, cred.

În schimb, gug- ar putea fi cumva înrudit cu gr. Kaikias ”vântul din nord-est” (după Pokorny, Kaikias -”întunecatul” – provine din IE kai-ko- ”one-eyed”, înrudit cu lat. caecus ”orb”).

Modul în care ”golan” ar putea fi legat de punctul cardinal sud e și mai problematic. Poate PIE ĝel- ”light, to shine” (engl. clean , poate irl. gel ”luminos, alb”).

Însă ”golan”-oltean ar putea însemna și ”vălean” (din josul cursului Jiului); chiar etimologia lat. vallis ”vale” este neclară. Fonetic, dar și semantic (ca „locuitor al versantului sudic”, ar putea fi legat de PIE *gʷol- ”sole, palm (of hand), side” (arm. koɫ  ”flanc”, lat. vola ”palmă, talpă”). Ar mai fi posibilă o legătură cu o presupusă etimologie a Galiției (din lit. galas ”capăt, pisc”, care ar fi din PIE *gʷelǝ- ”to stab, to sting”).

*

Numele unui dans popular oltenesc -cu etimologie necunoscută- este Galaonul:

GALAÓN m. mai ales art. 1) Dans popular românesc (răspândit, mai ales, în Câmpia Olteniei), executat numai de bărbați într-un tempo vioi. 2) Melodie după care se execută acest dans.” (NODEX, dex-online.ro)

Numele acestui dans bărbătesc ar putea reflecta IE gal-3 sau ghal- ”to be able” (lit. galià ”putere”; după Pokorny, este și rădăcina lui ”gal”-celt; cf. poate și rom. găligan).

Există însă și un dans grecesc cu nume asemănător – Galano Galani – , al cărui înțeles/origine nu îl cunosc ( în greacă, γαλανός  ”blue, azure”, γαλάζιος ”sky blue”). Fiind un ”joc de brâu” , să fie legat Galaonul de tc. kolan ”curea” ?

E greu de zis ce poate însemna numele unui dans și de unde provine; ”Galaonul” va rămâne, probabil, un mister, ca și numele Galeșului (lacul) ori Galațiului.

*

E ușor să te mărginești la concluzia că ”golan” e doar o denumire peiorativă, iar ”gugan” -de asemenea (cf. gogă). Aș crede însă că graiul momârlanilor are rădăcini mai adânci.

În același interviu barabă -”străin, venetic” – se spune provine din ”bahn arbeiter , care în limba germană însemnau muncitor liber”; parcă, însă, seamănă prea mult cu barbar ( PIE *barbar- ”speaking another language, stranger” ).

25 comentarii »

  1. Momîrlanii au legende ale emigrării lor din Transilvania ocupată de unguri, ba chiar putem specula că vin din jurul Vf. Gugu. De aici se poate trage denumirea (sufixată -an ce subliniază regiunea de proveniență).
    Nu toți, bineînțeles!
    Altă explicație, mai copilăroasă de data asta: gugani ar fi cei care se fac sfinți sau din zona sfîntă (o coruptelă din Kogaion/kaga-sfînt, cu transf. o >u specifică lexicului ante-slav și k > g specifică traco-ilirilor, conform numeroaselor exemple din limba albaneză și uneori română) iar golanii sînt cei săraci de duh, nu numai de avere. Chiar termenul gol pare să fie autohton, așa cum comentam mai demult citînd pe Vinereanu (unii zic că-i amator și dacoman). Cred că am citit o părere similară și la un lingvist de-al nostru consacrat.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 28, 2013 @ 2:33 pm | Răspunde

  2. În aromână gheganu = bulgar; corespunde, ca în articol, direcției spațiale nord, acolo locuind bulgarii în raport cu comunitățile aromâne tradiționale.

    Totuși,
    gaganu, gaganj = grec
    Gogu, Gogâ = poreclă pt armânj shi ortodocşi dată de albanezi

    E posibil ca aceste cuvinte să însemne la origine ”ins străin, din altă comunitate”. Ar putea fi legate de rom. gogă ”obiect rotund, sperietoare”, sensul fiind de ”chip, figură, ins”.
    Avem
    goțoi, s.m. (Trans., mască ce se scoate în procesiunea de Sfîntul Gheorghe)
    goghe, s.f. (copil, prunc);
    gog, s.m. (tont, prost)

    Poate că rom. / țig. gagiu e înrudit cu acestea:
    ”gagíu (gagíi), s.m. – 1. (Arg.) Stăpîn, domn. – 2. (Arg.) Iubit. Țig. gağo, gaği „român” (Bogrea, Dacor., II, 441; Graur 152; Juilland 164). ” (DER)

    În fine, mai este arom.
    gâganu = fruntaș, poate din aceeași familie ( cf. gogonat ?)

    Într-adevăr, aceste cuvinte pot fi legate și de gr. gigas ”gigant”, cum credea N. Densusianu,
    ”Greek gigas (genitive gigantos), one of a race of savage beings, sons of Gaia and Uranus, eventually destroyed by the gods, probably from a pre-Greek language” (etymonline.com)
    Mitologia oferă de multe ori o imagine a istoriei, iar ”giganții” pot fi o populație pre-greacă învinsă de greci.

    Comentariu de Roderick — Martie 1, 2013 @ 10:04 am | Răspunde

    • Într-un dicționar albanez am găsit așa: „Gogni Gogëni- Vlachs as a whole, Rumanians of Albania ; Wallachia. -sht Vlach-fashion; -shte Vlach dialect.
      Evident este din dialectul gheg.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 29, 2014 @ 8:11 pm | Răspunde

  3. Wikipedia oferă o etimologie simpatică pt. gheg:
    ”Uncertain. Possibly from Proto-Albanian *ghaughau̯, from Proto-Indo-European *ĝhan-s- ‘goose’, after an onomatopoeic sound, similar sense development as shqiptar, literally ‘eagle language’. Compare gaga ‘goose sound’, and gatë ‘heron’. Alternatively from Ancient Greek γίγας ‘giant’ (Latin gigas („giant”)), in referrence to mythology, probably denoting originally war-like invading tribes descending in Greece from the north.”

    Comentariu de Roderick — Martie 1, 2013 @ 10:07 am | Răspunde

  4. Ar mai fi proto-semiticul *gaw(V)y- ” ‘community group sharing a common territory’, din care provine evr. goi ”ne-evreu”.

    Nu am mai găsit alte referințe în legătură cu proto-afro-asiaticul *gaw(V)y-, desigur că are rude și în alte familii lingvistice. S-ar putea ca aici să fie soluția.

    Altfel, mai aproape de traci, cuvântul reconstruit de I. Duridanov,

    ”gava(s) ‘county, countryside’ [Goth. gawi ‘county’, pre-Greek gaia, Att. g ‘land, region’]” (groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html)

    „Gugan” și ”golan” s-ar putea, la origine, să difere doar prin sufix.

    Comentariu de Roderick — Martie 1, 2013 @ 10:14 am | Răspunde

  5. Numele unui trib galic – gabales – ar proveni din numele unei furci:
    ”En langage gaulois, le terme gabal désignait une fourche. On retrouve ce terme en breton avec gaol (qui vient de gabl) et en vieil irlandais gabul. Par extension, le terme gabal a semble-t-il donné le terme français javelot. Le nom de Gabales signifieraient ainsi : « les hommes aux javelots »” (http://fr.wikipedia.org/wiki/Gabales )

    gabalanus/gavalanus a însemnat în latină furcă.

    Comentariu de Roderick — Martie 2, 2013 @ 8:32 am | Răspunde

    • Îmi aduci aminte de etimologia unui sat străvechi din nord-estul României, Peteritea.
      http://obiective-turistice.romania-tourist.info/peteritea-maramures–detalii
      http://en.wiktionary.org/wiki/petoritum

      Sînt zone din România de azi unde mai puteai aduna acum cincizeci de ani un cumul lexical foarte arhaic, atît dacic cît și romanic. De ex. latine: În cîteva sate din Banat a (se) răgori, răgorit (răgușit, din lat.rigeo, rigor), dar și adj.dacic bărzuică, barză și bărzan(-ă) – sur, cu păr sau pene albe și negre(în zona Arieș bărzoșe -oș) plus multe prenume asemenea, descriptive ;
      ciocuș (-ă)- care se uită chiorîș, din lat.caecus, durătură (așchii, talași; lat.dolare- a ciopli), înfărma (-at; lat.in-firmo- are; extrem de rar, doar în Timoc, Banat și la granița spaniolă cu Franța), cauteș (lat.cavitus) și multe altele. (N.Drăganu, Giuglea)

      Îmi pare sincer rău pentru limba noastră de azi. Pare atît de săracă față de ce putea fi.

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 2, 2013 @ 11:31 am | Răspunde

  6. http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/10144259-momarlanii-urmasii-dacilor-din-valea-jiului
    „tot aici şi-a făcut apariţia şi familia Gălăţăn (nume frecvent printre momârlani)”

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 21, 2013 @ 8:33 am | Răspunde

    • Gălățanii provin, cred, din satul Galați de la poalele Retezatului.

      ”îngăléz v. tr. (d. vsl. galŭ, murdar). Numele orașuluĭ Galațĭ vine din galațĭ, adică îngălațĭ, înnoroĭațĭ [!], plinĭ de noroĭ, cum era valea orașuluĭ). Vest. Rar. Murdăresc, feștelesc: lucrez prost. A o îngăla, a lucra de mîntuĭală (prost). – Pers. III și îngală. ” (Scriban, dexonline.ro)

      ”gaĭ, gaĭe adj. (mrom. gal, negru, d. vsl. galŭ, murdar, adică „negru”, ca și lat. sórdidus, murdar, față de înruditu germ. schwartz, negru. Gaĭ e dedus din pl. gaĭ fem. găĭ. V. gaiță). Trans. Negru (ca coloare [!] la păsărĭ): cocoș gaĭ. ” (Scriban, dexonline.ro)

      Numele de familie Gal este frecvent în Apuseni, înțelesul lui fiind probabil ”brunet, oacheș”.

      Comentariu de Roderick — Iunie 22, 2013 @ 4:41 am | Răspunde

    • ÎNGĂLÁT adj. v. delăsător, jegos, lălâu, mânjit, murdar, neglijent, neîngrijit, nespălat, pătat, slinos, soios, șleampăt.
      Cred că adj.îngălat e mai degrabă autohton și înrudit cu lat. squālidus ‘dirty- unkempt’ squālus- ‘dirt și cîteva cuvinte slavice: pag.15
      http://enlil.ff.cuni.cz/ruki%20rule%20and%20x-%20slavonicum.pdf

      În antichitat ar fi avut forma *kal- și s-a mai discutat aici despre un rîu sau două din Geția cu această temă. Unul cred că era chiar în Bărăgan, altul în Dobrogea nordică, doar că era scitic, Kalabaesus (?). E vorba de sedimentele unor râuri. S-ar putea să mai avem unul sau două reg. cu această temă.
      Sînt cîteva explicații interesante pentru dezvoltarea lui „ch” în slavă în poziții care nu intră sub incidența legii lui Pedersen. Deși slavii au abia 24 astfel de transformări misterioase, albaneza a aplicat această transformare sk > h la nivelul întregului lexic.

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 8:48 pm | Răspunde

  7. „CĂIGÁNĂ s. v. ochi.” (Sinonime)

    E vorba însă de ochiul de ou; regionalism din Banat.

    Ar ”semăna” cu lit. kiaušinis (??) ”ou” ( kiaušinienė – ouă ochi). Originea acestuia e PIE *kauk’- ”a k. of vessel” , din care și v.ind. kośaka- `egg, testicle’.

    Comentariu de Roderick — Iulie 25, 2013 @ 8:05 pm | Răspunde

    • Nu scrie decît „ou” în dreptul regionalismului. Am impresia că avem un sufix -gan iar tema e doar „căi-” . Căuș ar putea fi ceva din *kauk’- ”a k. of vessel”

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 27, 2013 @ 6:12 am | Răspunde

    • găigánă s.f. (reg.) jumări (de ouă).

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 27, 2013 @ 10:00 am | Răspunde

    • „IE *kai-ko- ”one-eyed”, înrudit cu lat. caecus ”orb”.”

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 27, 2013 @ 10:32 am | Răspunde

    • alb.gajgana- kind of cream or sause of eggs, milk and butter

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 15, 2014 @ 12:09 am | Răspunde

  8. îngălăna vb. a prinde putere după boală (reg.bănățean) – lit. galià ”putere” https://docs.google.com/gview?url=http://www.banaterra.eu/romana/files/20_dictionar_de_cuvinte_in_grai_banatean.pdf&chrome=true

    În Banat se păstrează și o formă foarte veche a lui ghimpe: a înglâmpa vb. a împunge. Deci e posibil să avem și [gl] sau [cl] izolat în graiuri, care să vină din dacică. Nu poate spune nimeni că ghimpe nu e dacic.
    Sînt destule reg. identice cu cele din Maramureș, deci nu sînt unicate cum zicea Dorin Ștef. Spre exemplu: îndălui, radaș, modru(adv.), pecar (brutar; dacă există deja alb.pjek de ce o fi la noi mag.sau slavic?)
    raișur- supărare strașnică (IE *(o)rewǝ- to move, to drive, to agitate)
    Lomuit- fără putere, slăbit de boală; ??

    *gʷelǝ- ”to stab, to sting” (alb.ngul)

    Comentariu de Sorin5780 — August 17, 2013 @ 4:11 pm | Răspunde

    • Mai demult găsisem un regionalism prin Hunedoara al cărui sens nu era evident. L-am regăsit în Voislova, Banatul de munte: strim (reg.) străin.
      Sânt câteva cuvinte probabil dacice aici: http://www.banaterra.eu/romana/files/MONOGRAFIE_VOISLOVA.pdf
      cormi (conci pe cap)
      răb (porc alb, urât)
      împrăuratu – obicei de Sf.Gheorghe; În Trans. (Jiŭ) împlour, udatu obișnuit cu apă la sfîntu Gheorghe.
      vînăt – albastru https://hroderic.wordpress.com/2013/08/19/ciclopul-monopod-din-muntii-vineti/
      duruț – căputul de ciorec.
      peceuci = cheutori
      cărăboi = piatr vânătă
      pături = pliuri
      țău = clopoțel
      focărie (febră) :)
      nănașă (var.nunaș, lat.nonnus- ) ar putea fi pus în legătură cu un lallen wort (cuvânt de leagăn dacic), la fel ca alb. nënë (mamă). Pentru cazul în care avem doar reduplicare, nu un etimon, m-am gândit la radicalul *(s)na – a pluti, cu derivatele împrăștiate în toată țara și despre care am discutat aici. https://hroderic.wordpress.com/2015/02/19/maeotis/
      dialectul digor naiun – to bathe (a băia) ar putea avea un corespondent dacic pentru botez. O să mai caut, acum am doar o intuiție.

      a huriedza – a chiui de bucurie
      preim, primburi – panglică (de observat despicarea consoanei m)
      givăru ar putea fi coradical cu alb.grish > IE*gwer-s- ‘to raise one’s voice, lift up a cry; set up a clamour’ http://en.wiktionary.org/wiki/grish

      E și o descriere a ursitoarelor identică cu a grecilor din antichitate și la noi nu avem nevoie să inventăm povești Disney, erau în credințele oamenilor. Mă întreb dacă nu cumva îndrelușa (var: îndreiu), un vechi obicei românesc, nu-i cumva coradical cu alb.endj (a țese). Ar fi o resemantizare spre soartă.
      Și altele..doar am spicuit câteva cuvinte.

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 1, 2015 @ 9:57 am | Răspunde

      • cormi (conci pe cap) http://dexonline.ro/definitie/conci

        Cred că acest reg. este din aceiași familie cu alt.reg. obscur, cormalău (șarpe mare), dar și curm (laț, legătură) sau curmei. Sufixul -alău pare să funcționeze ca element augmentativ al temei.

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 6, 2015 @ 11:41 am

      • Cred că reg.strim este un cuvânt tracic sinonim al sl.strainic http://dexonline.ro/definitie/strainic
        Se folosește sufixul de agent -mno, păstrat și-n albaneză un pic trunchiat/simplificat prin sufixul -im, care este identic în cuvintele noastre autohtone. http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/-mn%CC%A5

        Amintesc și acel reg.pătrim. Probabil mai sunt și altele.

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 12, 2015 @ 9:16 am

      • Am mai găsit o precizare în cartea despre mitologie a lui Mihai Coman (pag.125) care ar putea sugera că limba tracică folosea exact același sufix. În cadrul misterelor eleusiene se spune că un hierofant ieșea din templu cu un spic de grâu spunând cuvintele : „Regina Brimo a dat naștere copilului sfânt Brimos” și e tradus Puternica a dat naștere Puternicului.
        S.Olteanu ar fi sugerat că bria se traduce tărie. Aici spune altceva, dar evident cred că greaca a împrumutat câteva cuvinte tracice: http://en.wikipedia.org/wiki/Brimo
        http://www.ancient.eu/Eleusis/

        Dacă tracicul (tesalian) brimo (angry, terryfing sau power?) un epitet al zeiței infernului este coradical cu lat. furia, atunci știm radicalul IE.

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 12, 2015 @ 10:39 am

      • ”Cormalău” oare nu are la bază rădăcina PIE kʷr̥mi- ”vierme”?

        Comentariu de Roderick — Mai 12, 2015 @ 1:13 pm

      • răb (porc alb, urât)

        Ar putea fi legat de radicalul IE prezent în lit.riebus (fatty) sau riebalai (grăsime). Probabil și reg. ard. repuc (purcelul cel mai mic al scroafei) ar putea fi conectat dacă n-am avea și var. năpuc de luat în seamă.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 9, 2016 @ 10:07 am

      • cromne (gogoși)

        Să fie un derivat din rad.*ker (to burn) la fel cum a fost construit lit.žagarėliai, (spurgos) let.virtulis (d. virtas) sau e numit după forma rotundă *rad.kʷer- turn, revolve.

        Poate niciuna: https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BA%D1%80%D0%BE%D1%84%D0%BD%D0%B0#Macedonian
        din germ. Krapfen, ellipsoidal doughnut (OHG krāpho, „hook”)

        Mai rațional ar fi un derivat din crop (a da în crop, clocot/foc), adică *cropna -cromnă. https://dexonline.ro/definitie/uncrop
        În limbile slave (sârbă și maced.) s-ar fi propagat o formă tracică cu transformarea specifică sudului Dunării pentru grupul *pt în *ft, consemnat și-n antichitate într-o serie de nume Eftepyr (holding fire?), Epta.

        alb.i aftë (aptus)

        Der. uncropi, vb. (Mold., a încălzi, a fierbe apa); încropi, vb. (a încălzi apa; a alătura, a uni repede ceea ce este necesar, a se face cu).
        Cred că și cuv.slavice unt extrase din rad.ker, to burn, boil.

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 4, 2016 @ 4:29 pm

  9. Răspuns la comentariul nr.2:
    Cea mai serioasă ipoteză ar fi să avem o var.*gogă (cap; vârf), iar goganii, gogănii și guganii să fie munteni. Am dat mai demult un entopic din zona Vrancei care explica etimologia vf.Gugu și foarte probabil a guganilor.
    Același semantist l-am intuit pentru tribul caucoensi cf. reg.cucă (< *căucă). Mi se pare imposibil să nu fi păstrat măcar o singură formă de tipul *caucă/*căucă cf. top.Căucești, NP Cauca (probabil din reg.cauc- căuș, cauș).
    trebuie mereu să am dreptate. :) https://en.wiktionary.org/wiki/kafk%C3%AB

    La fel ar fi și pentru alb. gegëni.

    ALTĂ IPOTEZĂ MAI FANTEZISTĂ: prin prisma păstoritului lor, Aromânii și unii Români ar putea fi numiți în consecință după rad. *ǵʰeh- "to go, walk"
    https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/%C7%B5%CA%B0eh%E2%82%81-
    https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Germanic/g%C4%81n%C4%85

    Datorită derivatelor care au o vocală lungă în temă (*gāna) bănuiesc că rad. ar fi putut avea un e lung, ceea ce pentru proto-daco-albanezi, de poziție nord-centrală în grupul IE, s-ar translata în [ā], iar azi ar fi un [o]: adv. gata, a goni, a gorgoni (*gāngāna), goangă (fugău, gânganie; *gāngān- < ǵʰengʰ- ‎“to walk, step”) conform cu semantismul lui drag probabil (Cicindella Campestris).

    alb.ngah (to run, drive, go), ngas (coradical probabil cu gâță – grup mic de oi < gatja) https://en.wiktionary.org/wiki/ngah#Albanian

    Prin reduplicarea primei silabe am avea *gogoni, *gogăni sau gugani. Nici n-ar fi nevoie de un asemenea artificiu dacă am avea sufixul proto-tracic *can cf. lat. con- și alb. k- , kë-
    Prin asimilarea prefixului la consoana (g) sonoră am avea ceea ce avem azi.

    E foarte posibil să fi pierdut sensul pentru a desemna o populație transhumantă foarte mobilă. Clanurile care vorbesc dialecte nordice (gegërisht) au fost mult mai mobile față de cei care vorbesc dialecte din gr. toscă (toskërisht). Fiind o zonă muntoasă, ghegii s-au axat pe creșterea animalelor, iar Toscii cu agricultura și ceva comerț dacă considerăm dialectul arbăreș (arvanit) al celor care au umplut golurile lăsate de greci în Peloponez și Attica.

    E și o chestie de orgoliu sau fricțiuni între păstori și agricultori, fiecare având nevoie de pământ pentru nevoile lor. Probabil că mocan n-an însemnat inițial "prost", nici cojan nu era ceva de ocară, însă iată ce avem. Nici eu nu mă pot abține să nu pișc o țâră dosul bozgorilor (a *boscori, -odi).
    La fel și între gheg și tosk/arbăresh (arbënesh? < arbën – field, flat land).

    Apropo, am găsit un adjectiv (Dacoromania, anul X, pag.100) "costorit" (curățit, îngrijit) într-o analiză (recenzie) a lui Giuglea pe seama unui cumul de cuvinte ardelenești (Săcele)din porțiunea de sud-est.
    Spune că ar proveni din verbul "cos(i)tori – a spoi o căldare, a o face frumoasă" și că ar trebui pus la articolul cositori.

    Tare aș vrea să-l legăm de povestea "coisstobocilor" și al formei metetezate toskëri(sht) conform lui Hașdeu.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 21, 2015 @ 12:32 pm | Răspunde

  10. Am mai găsit un cuvânt dacic și are probabil legătură cu cele spuse la comentariul precedent.
    gáră, gári, s.f. (înv., reg.) 1. clevetire, calomnie. 2. mulțime zgomotoasă.
    gáră s. f. – Protest zgomotos, tăgăduire. Pol. gwar(a) „zgomot” (Cihac, II, 114; DAR). În Mold.
    https://dexonline.ro/definitie/gar%C4%83

    „Alb. garë competition, race From Proto-Albanian *garā, from Proto-Indo-European *ĝher ‘to wish, to feel inclination’. Cognate to Greek χαίρω ‎(chaíro, “to rejoice”), χάρμη ‎(chármi, “joy of battle; battle, fight”)” sau din *geh₂u- ‎(“to rejoice” > lat.gaudere – alb.gaz) dac se vrea neapărat direcția asta semantică.
    https://en.wiktionary.org/wiki/gar%C3%AB
    https://en.wiktionary.org/wiki/gar%C3%AB

    Garë nu poate fi separat de verbele ngah sau ngas, dar cuvântul nostru de unde vine? De remarcat faptul că albaneza nu are forma satemică.
    https://en.wiktionary.org/wiki/ngah#Albanian

    Scriban explică cumva cuv.nostru, dar eu cred că aici avem o moștenire dacică. Dialectul acesta preromanic elimina constant labiala atașată primei consoane, iar cel mai elocvent exemplu este alb.derë IE *dwor= „door”

    gáră f., pl. gărĭ (pol. gwar, gwara, murmur, tumult, gwara, vorbă, discurs, vsl. govorŭ, tumult). Est. Vechĭ. Clevetire, calomnie. Azĭ. Mold. sud. Mulțime gălăgioasă < PIE *gow(H)- ‎“to call, cry” – Proto-Slavic *govoriti
    Probabil e același radical din care avem lat.gaudeamus și alb.gaz sau megl.a se găudi (bucura), rom.a se gudura. IE *geh₂u- ‎(“to rejoice”)
    Mă întreb dacă ceea ce avem noi și albanezii în această privință nu dezvăluie existența unui radical preromanic.

    Tot pe ideea acestui "gară" cred că avem verbul se bucura dintr-un radical betacizat *wekʷ- ‎(“to speak”; rejoice/lament).
    BOÁCE s. v. cuvânt, glas, grai, gură, termen, voce, vorbă. https://en.wiktionary.org/wiki/boace
    Pobabil că influențează preexistența unui adj.bucur (frumos, drăguț), unde radicalul de origine putea exprima și o efuzie de sentimente mai pozitive.

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 15, 2016 @ 8:32 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: