Istoriile lui Roderick

Martie 5, 2013

Rațca, racul și rața

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:42 pm

Despre oaia rațca, cea cu ”coarnele în tirbușon”, am aflat întâia oară dintr-un interviu din revista ”Formula As”:

”…Si ratca este veche, insa aria ei de raspandire este restransa, doar in Muntii Banatului. In plus, ea nu rezista la deplasari lungi sau la pendularea sezoniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta.”

(sursa imaginii: wikipedia)

Rasa rațca este ”revendicată” de români, sârbi și unguri, existând varietăți ale acesteia în cele trei țări vecine și prietene.

Ceva mai multe informații am aflat dintr-un notă  (”A note on Balkan sheep origin and their taxonomy”) a lui C. Drăgănescu, de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție  Animală, din care citez mai jos:

„Corkscrews horns Valachian (the correct “Zackel”), is a sedentary group of breed related to former Egyptian corkscrew horn sheep, and to the Uda breed of West Africa (Ryder 1968). Was named by Buffon (1780) and Darwin (1865) “Valachian”-, by Linneus (1762) O.a.strepsiceros, by Cornevin (1890) “from Montenegro” (there is a breed from this group – Balusha). Nathusius (1890), translated the Linnaeus name of the breed O.a.strepsiceros into German and named it Zackel. The Hungarians and even the Romanian scientist named it “Ratska” (the Romanian peasants name it Serbian, really the term Rack, meaning Serb). However Serbs keep sometimes their correct name “Valaska vitorioga”, even there are some tentative to change it into Vitoroga Zackel.”

Articolul afirmă ca această rasă a fost probabil adusă din Orientul mijlociu sau Egipt de către o legiune romană, fiind în continuare crescută de păstori vlahi, cea mai mare parte din ei fiind în cele din urmă maghiarizați ori serbizați prin secolele 17-18. Vezi și articolul de aici.

Dacă rasa nu rezistă la deplasări lungi și nici măcar la pendularea sezonieră, nu o văd adusă în turme de vreun popor migrator. Ipoteza originii ei în vreo zonă a imperiului roman e plauzibilă; putea fi purtată, probabil, în căruțe, pe un traseu previzibil -drumurile sigure ale imperiului-, în zone unde clima era deja bine cunoscută de către romani.

”S-a observat că, ţinute împreună cu oile Ţurcană, pe timp de ploaie şi la temperaturi scăzute, oile Raţca intră în adăpost, pe când Ţurcana rămâne afară, ceea ce indică o sensibilitate mai mare a acestor oi la frig.” (http://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/ratca-are-nevoie-de-bani-si-de-ameliorare.html )

*

Numele rațca ar însemna, cf. articolului citat, ”sârbească”. Mie mi-a evocat însă cuvântul ”rac”= tirbușon, regionalism din Moldova (cf. DER), care ar descrie exact coarnele oii.

În rusă rak are fie sensul de crustaceu, rac, fie de instrument de curățat cuptorul, sensuri probabil înrudite (cf. Dicționarului lui Vasmer). P.d.a.p., după Vasmer, ar fi posibilă o conexiune între sl. rak și lit. ràkti (ràka/rañka, ràkō/ràkē)  ”a scormoni cu un obiect ascuțit”, let. rakt ”a săpa”, care ar fi din proto-balticul *rak- ”stab”, PIE *rAk-  ”to divide”, cf. starling.rinet.ru. Într-aici pare că ”bate” și regionalismul moldovenesc, rac-tirbușon. (Mai puțin probabil -și ”a râcâi”.)

Rămâne de explicat (?) de ce ar apărea ț în loc de k în ”rațcă”.

*

O altă posibilitate, poate și mai improbabilă, dar de neexclus, este ca rațca să provină din PIE *alk’- ”elk” (pamir. rus ”oaie de stâncă”, v.ind.  ŕśya- ”male of a sp. of antelope”, engl. elk). Aici am avea o paralelă fonetică în română: cuvântul rață / ruță, care, am mai spus-o, ar putea proveni din PIE *alk(‘)- ”a k. of waterfowl, kingfisher” (ca lat. alcedo).

Fără succes până acum, am căutat posibile nume românești ale elanului (plotunul), animal dispărut din fauna noastră, care să provină din *alk’- ”elk”.

Interesant e că avem și

RÚSCĂ, rúște, s.f. ~ 2. Oaie cu lâna de culoare roșcată-cenușie. (din rus2)    ” (DER, dex-online.ro; rus= roșcat)

Exact această culoare o are lâna oilor rațca (”rasa valahă cu coarne în tirbușon”) din imaginea de aici.

”Oaia Raţca era o rasă aparte, cu două  varietăţi: albă (jarul de pe faţă cafeniu şi lâna albă) şi neagră, dar actualmente, din cauza efectivului foarte mic, a fost asimilată ca varietate a rasei Ţurcană.” (http://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/ratca-are-nevoie-de-bani-si-de-ameliorare.html)

 PIE *alk’- ”elk” este asimilat lui  el-1 din dicționarul lui Pokorny  ” red, brown (in names of trees and animals)”.

Anunțuri

11 comentarii »

  1. Cred că oile sînt descrise în funcție de lîna pe care o dau, nu de coarne. Coarnele n-au valoare economică.
    De exemplu țigaia (*țigalie) înseamna lînă fină conform termenului tracic împrumutat de greci(sygalios sau sygalos, nu-mi amintesc forma exactă acum). O varietate a oii țigaie e aruda la aromâni (ruda), care se traduce „lînă fină”. Aici trebuie căutată o altă origine traco-dacică.

    De țurcană nu mai spun, deja se bănuiește oarecum tălmăcirea, deși nu cred că „oaia capră” e tălmăcirea, ci lînă aspră pur și simplu.
    rațca : IE: *rAik’- ? roe
    Provincia Rașca a fost importantă pentru sîrbi odată, de aici vine numele de Raț, Rațiu și altele, dar nu înseamnă că erau sîrbi aceștia, putea foarte bine să fie aromâni și români emigrați sau împinși de sîrbi și alții. Dacă rațca are vreo legătură cu Rașca ar fi chiar prima rasă de oi străină dacilor. :) Cum zicea și-n articolul tău, majoritatea raselor moderne vin din refugiul carpatic înaintea ultimei glaciațiuni.
    Dacă rațca ar fi avut legătură cu reg.raca, n-ar fi purtat numele *raca?

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 7, 2013 @ 8:33 am | Răspunde

    • Rațca e bună pentru lapte mai ales, apoi pentru mieii mari. Că oile sunt descrise în funcție de lână – nu poți generaliza.

      Din acel *rAik’- ”roe” ar proveni și ”riśya- m. `deer, antelope’ (but possibly = ŕ̥śya-, see *alk’-)” – starling.rinet.ru ; la Pokorny – *rei-2, roi- ”variegated, speckled”. Pe seama răd. *alk’ e pus chiar un nume al oii sălbatice, rus, într-o limbă iranică.
      Din el-1 ”red, brown ” spune Pokorny că provine și ”lamb”(care în gotică înseamnă oaie).

      Comentariu de Roderick — Martie 7, 2013 @ 10:24 am | Răspunde

    • P.S.
      pt. ideea ta cu lâna, ai putea să te uiți la engl. rag, ori rough. rațcă = lână neomogenă, de calitate inferioară, produsă de aceste oi (DEX 98)

      PIE *rū- (spring) wool, fleece ”differently in Pok. and Vasm.; in general – dubious, because both Slavic and Germ. forms can reflect *rouk- ‘rough’ ” (starling.rinet.ru )

      PIE *rouk-, -g- ”fold, crease, wrinkle”

      Dar, și mai interesant, ar putea fi legat de PIE *lAks- ”rags” cu o rotacizare (când?) a consoanei inițiale. Din acea rădăcină am zis că avem ”lațe”.

      Comentariu de Roderick — Martie 7, 2013 @ 8:02 pm | Răspunde

    • arom. aruda IE *rū- (spring) wool, fleece (alb.rrunë- miel), probabil același morfem cu urm:
      lat.rēno (*u̯rēnōn)- „animal fur as clothing, fur” *wer- (Gr w-) ram, lamb

      Ce o însemna „carnabat”?…diacriticele, bată-le vina.

      Asta e coincidență cu rotacizare privind rațca (probabil *racika din rak- to stab) http://en.wikipedia.org/wiki/Latxa
      The name latxa itself refers to the rough quality of the wool .. lațe, cum spui mai jos, Rodman!
      lațe -lațcă -rațcă.

      Nici aruda nu rezistă la transhumanță.
      „In aromana, aruda inseamna „lana fina”, deci ruda este tot o tigaie. Unii o considera o rasa aparte, altii nu. Este numita ori „ruda romaneasca cu cap negru”, ori „tigaia romaneasca cu cap negru”. Denumirea oficiala este „oaia cu cap negru de Teleorman (carabasa)”.

      „Ruda sunt ca regulă oile păstorilor aromâni. In dialectul lor aruda are semnificaţia cuvântului
      ţigaie din limba română. Grupul a fost sesizat cu unele scăpări abia în ultimii ani de Mason (1999) şi de
      Drăgănescu (1994…2005). Complicaţia o constitue faptul că două rase Ruda, de la graniţa Sârbo-Croată şi
      Sârbo-Română sunt numite Ţigaie. Explicaţia dată de Drăgănescu (2003, 2005) este aceea că ele au
      aparţinut unui trib valah (român) nu vlah, şi în limba română nu există cuvântul ruda pentru a desemna
      calitatea lânii lor şi a fost folosit cuvântul ţigaie. Aceste rase, ce au ajuns şi în Romania, nu sunt adaptate la
      transhumanţă, deci tribul valah respectiv a rămas în cea mai mare parte şi probabil a dispărut acolo unde a
      fost (Winifrith are dreptate). O parte din el a fost instalat în NV Bulgaria probabil de Turci, când s-au
      retras din Ungaria, iar de acolo a trecut cu Ruşii (182o) în România. In Balcani există mai multe rase
      numire uneori chiar Ruda, dar plasate în categoria oilor Zackel (Valahe)”

      PS: se omologhează o nouă rasă de oi complet albă cu niște calități foarte bune. Miei cresc foarte repede în greutate iar oaia dă lapte mai mult. Din păcate va avea un nume neinspirat „bălă”..sună ca o glumă proastă. Au încercat bela (frumoasă), apoi s-au răzgîndit.

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 7, 2013 @ 3:12 pm | Răspunde

    • În Basarabia, oaia țigaie se mai numește smușcă: „Căciulile făcute din pielicele de cârlan de caracul sau de astrahan arată într-un fel, iar cele din
      pielicele de oaie ţigaie sau smuşcă arată cu totul altfel. [..] La începutul secolu-lui al XIX-lea gospodăriile ţărăneşti din centrul şi din nordul Basarabiei creşteau oi ţuşte, ţurcane şi pârnăi, iar cele de la sud – oi ţigăi şi volohe. În special, erau preţuite pielicelele mieilor de oi
      ţuşcă” http://www.academia.edu/4965606/Costumul_popular_zona_Basarabiei

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 7, 2015 @ 8:49 pm | Răspunde

      • Am mai menționat adj.pârnău și mai demult: https://ro.wikisource.org/wiki/C%C3%A2ntecul_mioarei
        Trebuie să fi fost un adjectiv moldovenesc cu precădere dacă se găsește și-n Moldova transpruteană.

        Am mai găsit în link-ul din comentariul precedent un adjectiv: „Gospodarii de seamă aveau căciule brumării numite cușme boze”
        Să fie legat de culoarea fructelor bozului?

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 8, 2015 @ 8:33 am | Răspunde

      • În turcă boz = gri (proto-turcic *boŕ).

        Mai avem
        ”bozăì v. Mold. a mucezi (de vin sau de bere). [Adică a căpăta la suprafață flori albe ca ale bozului].” (Șăineanu). Scriban menționează aceeași legătură cu bozul, dar cu semnul întrebării.

        În sârbă/croată bȕđ ”mold, mildew”, cuv. care ar proveni cf. wiktionary din turca otomană.

        ”A bozăi” ar putea fi însă un cuvânt arhaic din răd. *b(e)u-2, bh(e)ū̆- ”to swell, puff” (Pokorny)

        Comentariu de Roderick — Septembrie 9, 2015 @ 5:09 am | Răspunde

  2. „RÁȘCĂ, rășci, s.f. Unealtă pescărească în formă de prăjină, cu care pescarii împing frânghiile năvodului pe sub gheață, de la o copcă la alta, sau cu care gonesc peștele spre năvod. ♦ Unealtă asemănătoare cu o sulă, cu care pescarii cătrănesc plutele de la carmace. – Et. nec. ” (DEX 98)

    pentru posibilul sens de ”tirbușon”.

    pentru conexiunea cu ”roșu”, am avea

    ”rîșcóv (rấșcovi), s.m. – Ciupercă comestibilă (Agaricus deliciosus, Lactarius volemus). Var. rîșcovel, roșcov(an). Sl. ryždĭ „roșcat” (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 314), dar lipsește etimonul apropiat; cf. rut. rýžok (Candrea), rus. ryžik (Tiktin). – Der. roșcovan, adj. (bălai, cu ten roșcat), contaminare dintre rîșcov și roșu.”

    Comentariu de Roderick — Martie 7, 2013 @ 10:43 am | Răspunde

    • rașcă – poate < IE rek-1 "to tower, pole" (Pokorny) – cu norv. dial. raaga "tijă lungă și subțire”

      Comentariu de Roderick — Martie 7, 2013 @ 11:47 pm | Răspunde

  3. […] Așadar, ribo- din PIE *reib ”fat” (lit. riebù- ”gras, gros, corpolent”)-idee pe care a avut-o și mr. I. Albu (vezi comentariile de la https://hroderic.wordpress.com/2011/11/02/socoteli )-, iar -rasta -corespunzând slavului list ”frunză” , lit. laĩškas ”frunze” (pe varză ș.a.) (pentru rotacizarea lui l, cf. rață – vezi articolul https://hroderic.wordpress.com/2013/03/05/ratca-racul-si-rata/ ). […]

    Pingback de Riborasta și ebustrone | Istoriile lui Roderick — Iulie 8, 2013 @ 9:04 pm | Răspunde

  4. A republicat asta pe serbanlucianblog.

    Comentariu de serbanlucian2012 — Noiembrie 18, 2017 @ 4:52 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: