Istoriile lui Roderick

martie 7, 2013

Belc

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:22 pm

Un cuvânt ipotetic, care s-ar putea regăsi totuși în codobelc.

culbéc (culbéci), s.m. – Melc. – Var. culbeci, colbec(i), (cu)culbec, cucumelc, cotobelc, codobelc, cocobelc, cocobeică, cuculbeu, culcubeu, etc. Origine incertă, dar probabil expresivă. DAR tratează separat codobelc, pe care îl consideră der. de la coadă și berc, cu sensul de „fără coadă”, care se potrivește efectiv melcului; însă această der. nu pare naturală. Este mai probabil vorba de o repetiție expresivă, cu alternanța consoanelor, fenomen foarte cunoscut în toate limbile, cf. tura-vura, tanda-manda, cioc-boc, cîr-mîr, etc. Dacă se admite această ipoteză, plecîndu-se, cum pare că trebuie să se facă, de la limbajul copiilor, în care se folosesc exclusiv multe din var., am avea, plecînd de la melc, o formulă de tipul *melcu belcu (înțeleasă ca *mel cubelcu), care, cu reduplicarea sa firească *melcu cubelcu, este deajuns pentru a explica toate formele cuvîntului. Pînă acum sînt puține studii asupra acestuia. Pentru Philippide, II, 710, este pur și simplu obscură; Byck-Graur, BL, I, 23, cred că forma primitivă este cubelci, su sing. analog; iar Scriban o explică prin *ciulbec, metateză de la belciug.”  (DER, dex-online.ro )

Părerea mea e că belcu este tot melc și corespunde englezului whelk ”melc de mare”:

”…large marine snail, Old English weoloc, wioloc, from Proto-Germanic *weluka- (cf. Middle Dutch willoc, Dutch wulk), perhaps from PIE root *wel- „to turn, revolve” ” (etymonline.com).

Singurul whelk de la noi este mai nou venit, invaziv și dăunător – melcul Rapana, cel numit de către pescarii de la malul mării bisericuță.

Într-un comentariu mai vechi, pe aici, d-l Ioan Albu remarca asemănarea dintre -belc (din ”codobelc”) și belciug (din slavă, la origine turcă, cf. DER, însă acel IE *wel- ar putea să îl explice (?) ).

Acel ”codo-” din codobelc (dacă aceasta ar fi varianta corectă, ”necoruptă”) e mai greu de explicat. Totuși, am să-i dau o explicație fantezistă.

Copiii cântă ”melc, melc, codobelc” melcului ascuns în cochilie. Codo- ar putea proveni din PIE *kew(ǝ)dh- ”to hide”, din care am mai fi putut moșteni, cum am mai spus, hudă (reg. cudă) ”gaură, ascunzătoare, peșteră” (cf. galez cudd ”ascuns”, v.ind.  kuhara- `cavity, hollow, hole’, v.gr. keu̯thmós ”ascunzătoare, peșteră, adâncime”).

Codo-belcul ar fi exact melcul în cochilie; o posibilă moștenire lingvistică veche.

29 comentarii »

  1. S-ar putea ca dacii și latinii să fi avut o suprapunere de termeni privind PIE *kew(ǝ)dh- ”to hide”.
    A ascunde > lat.abscondo = ab („from, away from”) + condō („conceal, hide”), from con („with”) + dō („give; render”).
    Am impresia că aici e o simplă nazalizare a vechiului radical IE, nicidecum compoziția asta nefirească pe care o imaginează unii pe Wiktionary.

    În concluzie, cred că avem și termeni daci și latini aici.Vorbitorii celor două limbii ar fi sesizat punctele lor comune.
    Codobelc poate însemna „melc ascuns” și e foarte logic din toate punctele de vedere. Aceste vechi incantații păgîne sînt cele mai sigure surse de elemente autohtone.Am dat cîteva exemple mai demult, acele bruscate(lat.frustum) sau bosconar și boscoană (lat.fascinum) din nordul țării.

    Totuși, hudă ar putea fi iliric dacă a trecut prin transformările specifice albanezei (*sk> *ks> h) sau e corupt de sl.hudă cu care s-a confundat. Poate mai găsim și-n Moldova de munte regionalisme din IE *kew(ǝ)dh.
    PS: știe cineva care-i etimologia numelui Coandă?

    Comentariu de Sorin5780 — martie 23, 2013 @ 1:02 pm | Răspunde

    • Mai e și numele Cudla prin Bucovina.Chiar am cumpărat o carte de memorii luna trecută scrisă de cineva cu numele acesta.

      Comentariu de Sorin5780 — martie 23, 2013 @ 1:04 pm | Răspunde

    • http://www.ce-inseamna.ro/cuv%C3%A2ntul/hud%C4%83

      E interesant sensul de casă, pentru care nu găseam o explicație până mai ieri. Cred că de fapt este construit la fel ca arh. păsoniu (casă, palat) de care am amintit deunăzi. Deci ar fi semantismul clasic: loc de odihnă, hodină.
      Cealaltă explicație ar fi să avem o formă autohtonă coradicală cu hudă, de sensuri numeroase și foarte răspândit.

      hudă=gaură de șoarece, la butoi, la cadă, pentru prepeleac. Multe reg. interesante pe Valea Bărască (*bărească = mlăștinoasă) :armage, pciura(a piura), arunc, a bui, bure (vas..), băbură (cuptor), celnic(pe picioare), căbată, căbăcit (tasat, bătut; iar sufixul că-), durău, dâmp, gijgina (mold.dezghina sau bucov.dijdinătură (fonetism maram.), glimpi, mosoci, mosoceșce(=face ceva foarte încet, fără îndemânare, alandala; de aici și mosoc?) modru (= fel, mod, chip) năsărâmb (= greu de înțeles, fixist exagerat, altfel decât majoritatea), etc. http://barastii-iliei.blogspot.ro/

      Câteva sensuri ale s. codru (dacă nu toate) le-am pus mai demult pe seama rad. *keyd- to cut, hew; to hit. (lat. caedō , eng. hit, alb. qeth, kij- cut. hew, weed; qij)
      lat.caedo- https://en.wiktionary.org/wiki/caedo#Latin
      alb. qit – https://en.wiktionary.org/wiki/qit#Albanian

      Dacă avem o rădăcină dacică *cud- / *cod- (to hit, hew, break) probabil s-a despărțit pe falii dialectale de avem și forme *hud și *cod(ru).

      Probabil și godovană (gădăvan- groapă în coastă de deal, top. La gudună, jud.Alba) provine de la un verb similar alb.godit (hit) ca și acest hudă.
      godë, gotë (cană), gotull (estuar)
      pag. 35: http://www.litere.uvt.ro/publicatii/stiintefilologice/pdf/2013_2014_integral.pdf

      Ca toponim se întinde pe linia Carpaților vestici spre Hațeg și Ardeal.

      Comentariu de Ioan Albu — octombrie 29, 2015 @ 5:29 pm | Răspunde

  2. E foarte „încâlcită” treaba cu melcul ăsta. Cred că putem conecta culbec (var.colbec) și subst. nebulgar colbă (brățară) provin dintr-o lărgire cu sufixul -bho a radicalului *kʷel ‘to turn’
    Cu reduplicare sau sufixul lat. con, prezent și la albanezi ca prefix (kë- sau k-), din aceeași sursă IE: cuculbéc, cuculbéci, s.m. (reg.) melc, cubelc.

    Coincidență remarcabilă cu var.cuculbău (Trans., curcubeu). Scriban îl leagă de culbec și cobelc (formă metatezată), dar exemplele pol., lit. și rutene sunt mai interesante pentru că-mi dau dreptate privitor la existența unor derivate (dacice) din *kʷelb. Dacă mă duc cu raționamentul mai departe, măcar o parte ar putea fi coisstoboce. https://dexonline.ro/definitie/curcubeu

    Ca o adăugare aici, am pus mai demult adj.maram. colbă (drăguță) sub un radical IE separat (gr.kalos, alb.kolmë), nu derivat din colbă (brățară). Mă întreb acum dacă fața rotundă nu era un ideal de frumusețe. :)) Alb. kolmë- chubby, plump, pretty, winsome https://en.wiktionary.org/wiki/kolm%C3%AB
    Alternanța b/m este deja arhicunoscută în IE și în traco-dacică.

    Vom avea aceeași dispută ca la stabilirea etimologiei lui curpen. Este *kʷerbho- , *kʷerpo- așa cum bine argumentează I.I.Russu cu foarte multe exemple sau Jokl (Pascu, Phillipide și alții) cu etimonul *kʷelp.

    E limpede că Românii au văzut curcubeul ca un cerc prin sin.cearcăn sau curuna cerului. Cu „flocoșele” nu știu ce au vrut să spună.
    https://hroderic.wordpress.com/2012/04/09/curcubeu/
    https://hroderic.wordpress.com/2011/08/18/cucurbata-mare/

    Deci avem ori o reduplicare din lat.curvus (rom.curb) *cucurvius (sau *concurvare, Cipariu), ori un dacic cuculbeu (rotacizat cucurbeu) care apoi se produc tot felul de metateze, una mai bizară ca alta. https://dexonline.ro/definitie/curcubeu
    Eu foloseam din inerție și cucurbeu , dar mai des curcubeu. Primul cred că era greșeala mea copilărească. Și azi mai încurc câteva cuvinte sau uit ce înseamnă de trebuie să caut în DEX.

    Codobelc era ușor de interpretat până m-ai băgat în ceață cu acel misterios *cudă (peșteră; sens probabil *ascuns). Acum că mă gândesc mai bine, la ce bun să spui „coadă răsucită” sau „coadă bearcă”? N-are sens.

    Comentariu de Sorin5780 — octombrie 7, 2015 @ 9:42 am | Răspunde

    • Acum vreo două zile ți-am dat un reg.oltenesc
      dârmină s.f. (Olt.) Termen peiorativ folosit pentru femei sau pentru fete grase și cu mișcări lente. cu sens de femeie grasă

      Nu cumva e un tipar de gândire vechi, similar cu unele sensuri luate de alb.kolmë și kallumë ? https://en.wiktionary.org/wiki/kallum%C3%AB#Albanian

      Amintesc că-n Biblia de la Blaj (1760) apare reg. dârmină (coastă, suiș) cu un coradical direct în alb. dërmë (pantă abruptă)
      IE *derǝ- to tear apart > proto-alb. și proto-dacic *derm- (dârmină; Ban. dârmei- bucățele, fragmente; a dărma)
      alb.dërmhas – a împrăștia
      dërmin – zdrobitor, nimicitor
      dërmishë – agonie, tortură
      dërme – loc abrupt, accidentat, măgură/banc de pietre, loc inaccesibil (zbăg); rugina viței de vie; a zdrobi, a strivi, a lovi
      alb.dërme- ciob, fragment

      Comentariu de Sorin5780 — octombrie 7, 2015 @ 9:57 am | Răspunde

      • Ar merge aici (IE *derǝ- to tear apart) ”a drăpăli” și ”a drămăli”, care au însă și alte explicații pos. (primul -coresp. posibilă cu ”a dărăpănă”, legat fie de bg. drapam, fie de lat. dĕruncĭnāre ori derápino, fie de ngr. drapanizo ”cosesc”, din gr. fiind și alb. drapër ”seceră”).

        Dârmină ”termen peiorativ folosit pentru femei sau pentru fete grase și cu mișcări lente” ar putea fi legat și de dârmoi ”cĭur foarte mare p. cereale spînzurat de o piramidă de treĭ parĭ”; poate în legătură cu dimensiunile dârmoiului și mișcările lui.

        Comentariu de Roderick — octombrie 7, 2015 @ 3:42 pm | Răspunde

      • Nu e ușor de pus o etimologie sigură acelor cuvinte. Cred că nici specialiștii n-au un răspuns definitiv.

        Până acum mă gândeam la acel *derǝ, dar ar mai fi posibilitatea distinctă să avem derivate din*dhrobh- (*dhrew- to crumble, grind) cum ar putea fi dalmatul dramur (to butcher, slay, slaughter, kill) sau goticul gadraban(to cut out). Ambele cu niște sensuri care l-ar include sub morfemul *derǝ sau forme lărgite din acest morfem.

        Ori avem o asimilare consonantică din *dhrobhno- spre *drǝmno (și simplificat -*mn în -*m) ori avem alternanța indo-europeană și tracică b/m și astfel *dhrobh- devine *dhrom-.
        B se confundă cu p în unele lexeme autohtone, deci ar trebui ca pe viitor să ținem minte asta privitor la alternanța b/m.

        https://en.wiktionary.org/wiki/dromc%C3%AB#Albanian
        https://en.wiktionary.org/wiki/dramur#Dalmatian

        A drămăli ar putea fi un derivat dintr-un mai vechi *dram (boț) conform alb.dromcë – crumb, particle https://dexonline.ro/definitie/dr%C4%83m%C4%83li
        Poate chiar dram e autohton din IE *dhrobhnos (traco-ilir *dramnă) https://dexonline.ro/definitie/dram

        Chiar dacă avem dubii asupra etimologiilor, cuvintele care se potrivesc între albaneză și română clar au un ascendent comun. Pentru mine e o măruntă victorie. Încă una pentru daci. :)

        Comentariu de Sorin5780 — octombrie 8, 2015 @ 2:25 pm | Răspunde

      • dârmină, cu sens peiorativ, ar putea fi conectat de lat.dormio, sl.dremati și eng.drowse https://en.wiktionary.org/wiki/dormio#Latin

        Nu știu dacă este vreo interjecție sau onomatopee la mijloc legată de somnul adânc cu sforăituri, dar la fel de bine putem avea un derivat semantic din rad.*der- ”to split, to separate; to tear, to crack, to shatter”, adică ”a cade” după tăiere ca un buștean. Expr. a adormi buștean.
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/der-
        ir.dreag (meteorit, falling star)
        IE *drem- (“to sleep?”) putea da un dacic *dremina, dar radicalul de origine trebuie să fi avut sensul ‘to slumber, to drowse off, move slow”, la fel ca Old Church Slavonic дрѣмати (drěmati, “to drowse, doze”). Dârmina este o adormită.

        Asta cred că sugerează aici https://en.wiktionary.org/wiki/δαρθάνω#Ancient_Greek
        aici https://en.wiktionary.org/wiki/дремать#Russian
        sau aici https://en.wiktionary.org/wiki/drowse
        https://en.wiktionary.org/wiki/տարտամ#Old_Armenian

        Probabil că alb.bie (var.bjej; ”to fall, to beat, to strike”; din *bʰerH- “to strike”) surprinde cel mai bine derivarea semantică a radicalului de mai sus. Putem avea prin acel rad. *der- și sensul de lovire, zdrobire, pentru că dezvoltările albaneze și dalm.dramuar asta indică.
        De aici ar rezulta și un der.cu sensul năucit, cu mișcări lente sau un participiu substantivat cu sensul moale, burdiu.

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 2, 2018 @ 10:47 am | Răspunde

      • pag.92: https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf
        drem, dërhem (drowsiness), dremitem (drowse, feel sleepy)
        dremitur = drowsiness, sleepiness. dram (fig. gram, bit)??

        drimua, -oni = corn sieve.

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 2, 2018 @ 11:23 am | Răspunde

    • codomelc – codobelc (alternanța p,b/m)

      „Codobelc este o acomodațiune consonantică din codomele. Cubelc e o contracțiune din codobelc. În fine, codomele este o composițiune din douĕ vorbe, după cum e francesul colimaçon din «cochlias -|- limax». La Români dară trăesce codomele alăturea cu melc și cubele, deși la Albanesĭ a supraviețuit numai composițiunea: cadmilĭ «limacon», unde există o mulțime de varianturĭ, tóte corupte, pe când forma primitivă românéscă e intactă, conservată abià la copiĭ în jocurile lor cele tradiționale, un admirabil «Ueberlebsel in Kinderspiel». (Dr. Ploss, Das Kind, t. II, pag. 308.)”
      https://ro.wikisource.org/wiki/Cine_sunt_albanesi%C4%AD%3F

      kërmill https://en.wiktionary.org/wiki/k%C3%ABrmill
      Nu e *cadmili nicăieri, dar ideea textului de mai sus ar putea fi corectă. Codo- ar putea însemna cochilie, casa melcului. Sunt și melci fără cochilie (limacșii) și ar putea însemna că se deosebeau în limbă cei cu sau fără cochilie. Asta numai dacă triesc endemic și la noi…n-am idee ce melci avem!

      S-ar putea să aibă dreptate Hașdeu privitor la etnonimul carp (vultur) conform acestui alb. karbë https://en.wiktionary.org/wiki/karb%C3%AB
      Abeș că-i zic karbë, dar mai degrabă s-a modificat sub influența sin. shkabë/gabonje, încurajat și de existența alternanței b/p. (abeș e probabil înrudit cu oblu-drept < *abc).

      Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 16, 2016 @ 11:51 am | Răspunde

      • Este clar că albaneza și daca sunt înrudite, dar în ce măsură e greu de zis.

        De ex., cum apare în albaneză o denumire a bovidelor care în dacă (dar și în tracă) provenea dintr-o rădăcină *bo- sau *bu-, cf. budathla (a cărui etim. este totuși neclară) ori bolinthos?

        Comentariu de Roderick — ianuarie 17, 2016 @ 11:11 am | Răspunde

      • Decât niște cuvinte antice inexact transmise și incerte, prefer lexicul moștenit din dacică. E mai lesne de tras niște concluzii comparându-le cu albaneza, ceea ce pentru mine nu-i decât un dialect traco-ilir neromanizat. Eu cred că elirii și traco-dacii erau înrudiți lingvistic mai ceva ca slavii și balticii,fiind mai aproape de filonul comun indo-european.

        De exemplu sufixul alb.për- e transmis la noi tot ca păr- sau ca pâr- și formează cuvinte la fel ca la albanezi: pârlaie (*părlarje?) – alb.PËRLARJE (derivat din verbe ca përlaj, përlahem) „Swept out of the earth by water”.

        pârlău=dispozitiv de spălat (=mașina de spălat arhaică) țesături formată din două corpuri, o troacă din lemn (destul de mărișoară,lungime=1-1.5m, lățime =0.4-1m,capacitate apr.50-80 l) pe care se așează pârlăul propiuzis, un corp făcut din doage ori buturǎ prelucrată (de dimensiuni inălțime=1-1.5m, diametru=0.5-1m), care are la interior în partea de jos o cruce pe care se pun hainele de spălat și peste care se toarnă leșie (rezultată din fierberea în apă a cenușii de lemne), care se scurge în troacă, se pune din nou la încălzit și operația se repetă preț de 3-10 ore funcție și de ce țesături și starea acestora se pârluie.

        ..a se părânda, părău și cine știe câte mai avem.

        Am comandat două cărți de I.Popescu-Sireteanu. Voi găsi mai multe acolo.

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 17, 2016 @ 2:04 pm | Răspunde

      • Nu mai zic de lexicul ăsta arhaic de origine latină cât de minunat s-a păstrat.
        să câșcigǎ, să cășcigă= 1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței) Eliminând specificul graiului, am avea căștigă sau a se căștiga, verb cu sensul a se griji, pregăti, solicitudine, sensuri ce se găsesc și-n aromână.
        https://en.wiktionary.org/wiki/c%C3%A3shtig%C3%A3#Aromanian
        Imaginează-ți cât de frumos sună acum spovedania bietului Român,cum se auto-flagelează în fața preotului. https://en.wiktionary.org/wiki/castigo#Latin

        Cine știe acum dacă nu aveau și dacii un derivat similar lat.castus prin tema coissto- (*căișto- ?) cu sensul curat, a se curăți, purifica.

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 17, 2016 @ 2:30 pm | Răspunde

      • părău și a se părânda sunt din altă categorie de derivate, cele cu sufixul pă- / alb. pë-shtjell https://en.wiktionary.org/wiki/p%C3%ABshtjell#Albanian

        *păstalje – păstaie trebuie conectat fără niciun dubiu acestui radical *stel- ‘to set, lay, put, place’

        Mă gândesc acum la mai multe cuvinte, printre ele acel reg.păstură https://dexonline.ro/intrare/p%C4%83stur%C4%83/41424
        – a păstra https://dexonline.ro/intrare/p%C4%83stra/41409
        – părângoare, top.Părâng (*pă-rung conform verbelor din nordul țării legate de unii la căruța lat.runcus
        păcală
        a pătrunde conectat mai degrabă cu eng.to intrude conform lat.(in)trūdēre
        https://en.wiktionary.org/wiki/trudere#Latin
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/trewd-
        părădui
        Poate și der.cu teme romanice: păfugi.

        Bineînțeles că putem avea vechiul prefix verbal *per- lat.per, alb. për- ,care se confundă la noi cu lat. prae. Dar la fel de bine putem avea un prefix original pă-, po-

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 6, 2017 @ 8:37 am | Răspunde

      • Mă gândeam la prefixul indo-european *pi, *epi- folosit în cuvinte ca IE *pisda (*peisda)- buttocks,
        lat.post (rom.păstură „zadă”< ștergură e altceva) / alb.posht ,
        lit. ap- with verbs or verbal nouns indicating motion) Describes an actions movement around something; circum-
        Nu amintește de Părânda?

        https://en.wiktionary.org/wiki/ap-#Lithuanian

        gr. Epihippos = tr.Utaspios – opon the horse
        https://en.wikipedia.org/wiki/Thracian_language
        https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BC%90%CF%80%CE%AF#Ancient_Greek

        sau prefixul albanez mbë < *in-pe = rom.arhaic pă, care probabil era independent de arh.pre, pră
        *h₁epi ‎(“upon, by”) https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%81epi

        Cine știe dacă nu avem și nume de persoane și triburi cu prefixul ăsta tracic: Pieporus, Pierria, piengetai

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 6, 2017 @ 8:59 am | Răspunde

        • Mai demult mă gândeam dacă nu cumva Româna moștenește câteva afixe daco-albaneze. Unul care nu l-am găsit la noi este acel prefix negativ pa-. https://en.wiktionary.org/wiki/pa-#Pronunciation

          Să fie parineală (dezmoștenire) unul dintre acelea? Dacă am dreptate, se cere un *rineală (moștenire) și un verb a *rini sau *reni. Mă gândesc la Germ.reich, Lat.rēs și Rom.rai (din Pers. rāy- “paradis, avere”), Sanscr. rāyas, rās, rayi (adj. bogat; bunuri, avere), toate coradicale.

          IE *reh₁ís (“wealth, goods”) https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/reh₁ís

          Dacă am înțeles eu bine transformările spre dacică, *eh₁ ar fi devenit *ē, iar de aici un nord-tracic *ā și azi un ”o”. În link se vede clar acea vocală lungă *ē (*ā pentru indo-iranieni conform transformărilor specifice lor), deci un *eh₁ a existat cu siguranță.

          A doua idee ar fi să avem *parină, parineală (”cut from inheritance”), coradicale și probabil omonime cu reg.párină (verb ”a pariní”). Vezi și Lat.pars, parcus, portiō prin rad. *par-, -e- ”to cut, to bore”.
          Ipoteza asta nu mai area nevoie de alte explicații.
          https://dexonline.ro/definitie/parini
          La un moment dat am pus și părângoare sub același radical.

          Comentariu de Sorin5780 — mai 26, 2018 @ 10:53 am | Răspunde

    • Oare Vf.”cu Dor” (2.006 m) din Bucegi nu semnifica *ascuns la fel ca codomelc (melc ascuns)? https://www.proalpin.ro/blog/traseu-sinaia-cota-1400-cabana-varful-cu-dor/

      ”Si de ce numit “varf cu dor”? Aflarea la o asemenea altitudine da o impresie de levitare asupra lumii, o desprindere de pamant, o … distantare de dor.”
      Numai ”dor” n-aș simți pe un vârf de munte. Ce prostii!

      Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 26, 2017 @ 9:24 am | Răspunde

  3. Ar trebui să urmărim prefixele astea păr-, pâr- din cuvintele considerate a fi slavice sau fără etimologie clară, căci s-ar putea să le găsim pe o arie mult mai largă decât dialectul daco-român și să provină din substrat.
    fârșeroții poartă părpodz (sg.părpode) „ciorapi”. Este mai mult decăt evidentă tema ie a lat.pes, pedes, dar nu par să aibă origine directă conform moștenirilor piedz, piez (pegestru/pedestru) ale noastre.
    Cred că este geto-dacic.

    http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1929-1930_006.pdf

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 18, 2016 @ 11:19 am | Răspunde

    • Mă întrebam unde mai există prefixul trans-, prezent în toponimia Daciei romane și Moesiei (Transdierna ș.a.). Trâmpoiele (?)
      În toponimia actuală apare ”după” (tot latin): Dupăpiatră, După Deal, După Pleșe ș.a.

      Comentariu de Roderick — ianuarie 18, 2016 @ 12:46 pm | Răspunde

      • Cred că prefixul stră a înghițit încă unul la fel de vechi, dar cu sensul „între” :
        strășuna https://dexonline.ro/definitie/str%C4%83%C8%99una
        strătăia https://dexonline.ro/definitie/str%C4%83t%C4%83ia
        strățese https://dexonline.ro/definitie/str%C4%83%C8%9Bese
        strărumpe https://dexonline.ro/definitie/str%C4%83rumpe

        Dacă e o prescurtare din lat.inter (rom.între) rămâne de văzut.

        A STRĂPASA, A STRĂPUNE AR INSINUA CĂ AVEM ȘI LAT.TRANS

        Comentariu de Sorin5780 — februarie 4, 2016 @ 6:14 pm | Răspunde

      • Sunt două triburi tracice lângă Marea Neagră, la sud de Haemus, numite ”Nipsaioi” și ”Tranipsai”, ceea ce sugerează că un prefix tra- exista în limbile trace.

        Comentariu de Roderick — ianuarie 4, 2017 @ 10:19 pm | Răspunde

        • Prefixul *tra- este cu siguranță un determinant, și mă gândesc așa. Dacă primul trib. Nipsaioi, erau la înălțime, celălalt trib era ”de jos”:

          Pe de altă parte, munții Balcani formează o vale apărată de munți pentru Nipsaioi care se termină în orașul Nesebar (anticul Mesembria sau *Mețambria), iar ”peste” munte începe o câmpie largă unde-i Burgasul de azi.
          Cred că-n trecut ne-am imaginat o explicație a etnonimelor astea doar pe baza unei vagi asemănări cu v. gr. napos (νάπος „timbered valley”), dar ar putea fi efectiv un verb tranzitiv (nip-s-) cu sens necunoscut.
          Exemplu de formare a verbului intranzitiv cu -s- aici: http://www.iranicaonline.org/articles/ossetic
          Posibil să avem și o temă traco-iranică *nep- cf. cu acest Naf (“divine protector of a settlement”), tribul respectiv (sau 2 clanuri ale aceluiași trib) fiind cumva însărcinat cu apărarea trecerii peste Balcanii de lângă mare spre Tracia propriu-zisă.
          http://www.iranicaonline.org/articles/ossetic-ii

          Eu mă gândeam și la un sens mai exact de ”vale strâmtă”, o clisură (vezi și alb.këshyre ”mountain path, path in the ravine”), dar cum explicăm radicalul tracic *nap-, *nep- , tot prin omonimul său PIE snā-, snǝ-(t-), snāu-, sn-eu-, sn-et- (Pokorny 971-2), „to flow, to swim, damp”?

          Vezi Napuca, (Cluj-)Napoca, localitate situată într-un ”loc închis, înconjurat de dealuri”. Nu știu dacă se suprapune colonia asta romană cu nume străin peste o localitate mai veche dacică sau ia denumirea unei așezări necunoscute nouă de pe dealuri. Sunt exemple în Dacia post-cucerire de colonii care poartă numele unei localități dacice vecine. Probabil că romanii mută vetrele originale ale vechilor localități (mai importante) să fie mai accesibile și să aibă loc de extindere. Nu cred că aveau o motivație politică de a dezrădăcina efectiv pe daci din vechile lor tradiții, deși asta fac când distrug absolut toate formele de guvernare proprie și templele lor. Probabil că aveau un decret de exterminare a sacerdoților daci și a templelor, la fel cum distrug toate centrele druizilor insulari (vezi exemplul antic din Anglessey).

          Știind totuși ce știu despre sufixul drom. -oc(a), cred că Napoca trimitea inițial spre o așezare de pe dealuri și poate chiar asta însemna (vezi dâmboc, probabil un sinonim). În acest caz n-am mai avea rad.(s)nā-p- (to flow), ci un omonim fără explicație etimologică.

          Comentariu de Sorin5780 — octombrie 17, 2018 @ 9:05 am | Răspunde

  4. ”Nipsaioi” și ”Tranipsai” (aside from nipsaioi)

    S-ar putea ca acest prefix *tra- , coradical cu lat.trans, să fi avut sensul pe care-l ia alb. truaj (to put aside) (*trā-) < IE *terh₂- (“to cross”) cu un derivat foarte interesant pentru reg.trare (pl.trăiri) conform alb. truall (land, estate, country). Adică exact ce-i pus deoparte, al tău, față de bunurile comune ale comunității, clanului.

    La fel și sensurile multiple ale verbului a trăi îl recomandă măcar în parte ca autohton, mai ales dacă comparăm sensul 2 cu alb. trevë (region, village, province). Radicalul sursă ar putea fi *trē̆b, *trōb 'dwelling', dar mai sigură ar fi o reconstrucție *trē̆- *trō.
    trevë este un participiu substantivat, nu vine direct din *trē̆b.

    Apoi e acel sens6. (Înv.) A crea, a da viață sau trăuaş, troaş,’fânaţ împrejmuit’.

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 14, 2017 @ 8:02 pm | Răspunde

    • Proto-IE: *terǝm- ?
      Meaning: house
      Old Greek: téramno-n, téremno-n (Eur. pl. téramna) ‘chamber, house’
      Slavic: *termъ (Sb. trem =porch (verandă, portic.. prispă?)
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fvasmer&text_number=+14158&root=config

      Este reg.tream ămprumut slavic, grecesc sau e autohton?
      Ban.treám (-muri), s. n. staul

      Comentariu de Sorin5780 — mai 15, 2019 @ 8:00 am | Răspunde

      • https://en.wiktionary.org/wiki/k%C5%ABts#Latvian

        În textul din link explică formarea termenului țarc și probabil și staulul pentru animale, un adăpost primitiv la origine (vezi reg.toag, Huned.). E posibil să avem și cu treamul (sl. *termъ bg.trem, ucr. terem ”hall”) de mai sus o alternanță IE v/b/m, la care mă refeream ieri, prin urmare ar putea fi coradicl cu sau chiar rad. *trab-, *treb- (“room, dwelling, settlement”) – Latin trabs “beam, rafter, roof”, Eng.thorp, Old English þorp, þrop “farm, village”, germ.dorf.

        Totuși, una e țarcul/șarca și altceva staulul acoperit. Vezi Proto-Slavic *kǫšta “tend, shed, covered place” – corad. cu cătun ”colibă”/cotun ”adăpost”? https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BA%D1%8A%D1%89%D0%B0
        Sl. ǫ este o vocală nazală, care dă de obicei un rom. -âm, -ăm (ex. câmpină, var.căpină).
        Dacă e vreun dacism coradical cu slavismele, e posibil să fi păstrat intactă cons. nazală sau are loc o transformare similară, ceea ce ar face ca istoricii și geografii greco-romani să aibă ceva greutăți în a reproduce ǫ, dar să încerce o aproximare.
        În link-ul următor se propune o legătură cu ceva iranisme sarmatice, dar e posibil să fie ceva comun sau complet diferit. Vezi vb. Bg. кът (kǎt, “seating area around a fireplace”) derivat cu *-to- , o evoluție semantică despre care am mai vorbit privitor la alte cuvinte cu sens asemănător.
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/k%C7%AB%C5%A5a

        Sogdian kand (“city”), Khotanese kanthā (“city”), Ossetian (Iron dialect) кӕнд (kænd, “building”).
        Kanta “village” derived meaning from the past participle kan ”to dig” (pag.557)
        https://books.google.ro/books?id=kQ6zTASmo6kC&pg=PA557&lpg=PA557&dq=av.+kata&source=bl&ots=RfwpAV9BMT&sig=ACfU3U0dmW7gzP9U5SxinnrDAEAUALqZ9w&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjb99WKn9XhAhXF3KQKHYz3A1sQ6AEwBnoECAcQAQ#v=onepage&q=av.%20kata&f=true

        Am propus o legătură cu slavismele acelea (și alb. kashtë) pentru etnonimul Coisstobõces (”hut dwellers”?) și Cotensi, dar nu cred că-i atât de simplu. Majorittea barbarilor aveau astfel de locuințe pe jumătate îngropate. Totuși, cele două triburi ocupau un spațiu nu tocmai muntos (vezi link-ul de mai jos). Cotensii sunt la sud de Caucoensi în estul Munteniei, deci probabil mai spre Bărăgan, iar Coisstobocii aveau un centru între Liov și Ivano-Frankivsk.

        La Ion Ioniță am găsit o remarcă care nu-i nouă: Referitor la denumirile folosite, amintim observaţia mai veche că o parte din ele, şi anume acelea cu nume luate după o localitate, ar fi „triburi teritoriale”, care şi-au pierdut caracterul primitiv-gentilic”. http://www.cimec.ro/Arheologie/pdf/Ionita_Ion-Din-istoria-si-civilizatia-dacilor-liberi.pdf

        Eu am zis că în bazinul arcului carpatic se formase o identitate etnică și culturală, a Dacilor, iar vechile apelative gentilice vor fi probabil eliminate în favoare unuia singur. Nu-i cazul probabil cu cei din afara regatului moștenit și lărgit de către Decebal, nici cu aceia care se aliază cu acesta în fața pericolului roman (Burrii dacici?) și-l vor părăsi când sorții se întorc împotriva Dacilor.

        Comentariu de Sorin5780 — mai 15, 2019 @ 9:29 am | Răspunde

        • Sogdian kand (“city”), Khotanese kanthā (“city”), Ossetian (Iron dialect) кӕнд (kænd, “building”).
          Kanta “village” derived meaning from the past participle kan ”to dig”
          P.Sl. *kǫťa f. house, hut, cabin

          Dacă fșat, sat provin din fossatum și cele de mai sus dintr-un verb a săpa, nu cumva vorbim de un oppidum cu șanțuri săpate în jur? Înțeleg să tragi din vb. ăsta un derivat cu sensul colibă, motiv evident, dar oraș..?
          Să fi rămas unele popoare cu termenul ăsta din epoci apuse când aglomerările preurbane aveau nevoie de ridicarea unor valuri și săparea unor șanțuri în jur?

          Rdicalul *ken- a fost pus prematur sub Tr. kenthas/-os (Desakenthos, Diaskenthos, Diascenthus, Diascinthus), dar are mai mult sens pentru iranismele de mai sus: *ken- (“new, fresh”), with a semantic development to „rise freshly, come up, begin”, also seen in cognates such as Old Irish cinim (“to rise”) and Old Church Slavonic начѧти (na-čęti, “to begin”), въчѧти (vŭ-čęti, “to begin”). https://en.wiktionary.org/wiki/recens#Latin

          kenthas ‘a child, descendant’ [Latv. re-cens ‘fresh, young, new’, with another suffix in the New-Bulg chedo ‘a child’].
          http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html

          Cred că Sl.rod, rodina s-au format după același tipar.

          Comentariu de Sorin5780 — mai 17, 2019 @ 12:01 pm | Răspunde

  5. DRIMÉI, driméiuri, s.n. Grămadă mare: Am strâns un drimei dă iarbă când am plivit în grăgină. (probabil *drimeu)
    http://www.banaterra.eu/romana/files/vorbe_giroc.pdf

    Ar putea fi conectat cu apelativul dârmină în sensul dimensiunii, deși asemănare fonetică nu-i garanție. Oricum, tot IE *drem- (“to sleep?”) e mai interesant! Vezi și acel apelativ drenos [(om) leneș, trândav]. Explică cumva râurile antice cu tema *dren-? Nu-i găsesc încă o explicație, dar cred că-i din rad. *dʰrēn- (“bee, drone, hornet”), adică un trântor dacic. Nu pare să aibă coradicale în jurul nostru, dar nu găsesc nici drenul ăsta, deși ar fi trebuit să fie în limbajul curent. Nu dai un astfel de derivat așa, tam-nesam (reg.dreană =mreană)
    https://en.wiktionary.org/wiki/дрен#Alternative_forms

    Sunt multe cuvinte vechi în link, unele autohtone după părerea meu: grapiță (I.I.Russu), grel (greier; din Lat.gryllus, probabil corad.cu gruia), grăcios (puternic; ..îmi sună familiar cumva, gr.kratos?), CÁUGĂ (situaţie neplăcută, complicată), arângă (pește sărat; sigur e legat cumva de hering), râmbói, vb. (a
    se răsti), sloagă (ajutor)

    Caugă, probabil din același radical dacic *kauka precum pan-tracicul Cauca(s =munte) sau caucă (țeastă), cauc (var.căuș) și altele; din rad.*keuka (“to bend, to turn”): cucă (*caucă), cușmă, coșmagă, cociar.
    https://en.wiktionary.org/wiki/кучма

    Bine c-am păstrat ”încurcătura”, gâmboasele și renghiurile dacilor! Mă temem că nu s-au distrat deloc sub ”șoala” legionarului Roman, bieții daci.

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 16, 2018 @ 9:01 am | Răspunde

    • Nu l-am observat : dráncă sf [At: DR. V, 184 / Pl: drănci / E: ucr дранка] (Reg) 1 Obiect uzat, vechi, rupt. 2 (Dep) Om de nimic, destrăbălat. 3 Cal mic, bătrân și slab.
      DRANCA < ucr. дpaнкa „destrăbălat”. 1. – (CL); Drencescul, St. (17 B II 21); 2. Drinca s. 3. Drincea = Drencea t. (Ind 13 – 16 B). 4. Drînceni s.

      Cam larg teritoriul toponimelor să fie ucrainean și nici nu găsesc o definiție sau..cuvântul în sine.
      Germanic nu cred că este. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/drinkaną

      (dran, dranka) Thinning wooden wafers for the upholstery of stems and stems under the padding.
      https://mozlife.ru/victorina/vopros75186.html

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 16, 2018 @ 9:18 am | Răspunde

  6. Mai este un verb în primul link, a abate, cu sensuri interesante:
    http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V1882/pdf
    http://www.banaterra.eu/romana/files/vorbe_giroc.pdf

    ABÁTE, abát, vb. III. Tranz. A aduna (animale, păsări) într-un anume loc: Cânii or abătut oile împrăşchiace.
    a abate ”a aduna spre un anumit loc, a strânge, a grupa” (primul link)

    „kap-ne, f. soot Mn. M. (Gjin. Kurvel) (T.); -nua, oi, m. 11. smoke Boç.” (Markos Boçari , lexicul suliot)
    pag.193: https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

    Dacă găsesc *capnă sau chiar și camă (din *camnă) completez acest ”puzzle”. A abate trebuie să fie verbul sursă pentru multiplele derivate *bʰask(‘)- *bʰast-
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+194&root=config

    Ce-ar însemna în acest stadiu kapnobatai, cu precondiția să fie tracic și nu grecesc? Din câte văd, greaca elimina labializarea acestui *kw la fel ca albaneza și dacica.

    Curioasă este prezența acestui sens numai în Banat, iar un centru foarte important după distrugerea celui aferent Munteniei, ar fi Banat cu linia Dunării și Oltenia, paveze contra avansului Roman.
    Posibil ca puținii termeni dacici păstrați să provină din ”fruncea țărei”. Acum ceva vreme observam chestia asta, bănățan/bălățan. N-ar fi haios să fi păstrat din acei munți funcția banului, pardon a *ballu-lui (ballë =frunte)?
    Alternanța n/l este la fel de ”bine” argumentată ca b/m …zisei ”io” cu puțin sarcasm!
    https://dexonline.ro/definitie/bălățan

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 16, 2018 @ 10:30 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns la Roderick Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: