Istoriile lui Roderick

Martie 15, 2013

Vonicer și boz

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 2:12 pm

VONICÉR, voniceri, s. m. Arbust cu ramurile în patru muchii și cu flori albe-verzui; salbă-moale (Evonymus europaeus) – Et.nec.” (DEX 98, dexonline.ro)

VONICÉR s. (BOT.; Evonymus europaea) salbă-moale, (reg.) caprifoi, clocuță, grujarea, sânger, voinicar, lemn-câinesc, lemnul-câinelui, parastasul-popii, pomiță-de-sânger.  ” (Sinonime, dexonline.ro)

NODEX propune totuși o etimologie:

VONICÉR ~i m. Arbust cu ramurile în patru muchii, având frunze lucitoare și flori albe-verzui. /voinic + suf. ~er” (dexonline.ro)

Cuvântul voinic apare des în numele compus al unor plante (sângele voinicului, crucea voinicului, frunza, scaiul etc.); avem și voinicică ”specie de creson, Sisymbrium Loesellii” (DER).

Totuși, cred că vonicer e legat mai degrabă de numele spaniol al aceleiași plante, bonetero. Interesante sunt și alte nume spaniole ale vonicerului:

agracejo, aliso negro, arraclán, boj, boje, boj montés, bonetero, bonete turco, bonetillo, boz, bujo, ervonimo, evónimo, evonimo, falso boj, falso boje, husera, matapiejos, matapiojos, monetillo, monrollonera, palo de cuatro carreras, palo de cuatro carretas, árbol madari catuba, usera, vólivo”  (wikipedia, cf. http://www.anthos.es)

Lui boz din română (tot un arbust, numit și călin) i se găsește o origine slavă, cf. DER:

boz (-zi), s. m. – Călin, Sambucus ebulus, Ebulum humile. – Var. bozie, boziu, boj. Mr. iboz, megl. boz. Sl., cf. bg. băzie, rus. boz; dar nu apare etimonul slav (cf. Meyer, Neugr. St., II, 19). V. și ngr. βούζιον, alb. vuzë, mag. bodza.” (dexonline.ro)

Englezului bush i se găsește, cf. etymonline.com, doar o origine germanică. Numele genului Buxus  e  înrudit cu engl. box : ”box „a wooden container,” also the name of a type of shrub, from Late Latin buxis, from Greek pyxis „boxwood box,” from pyxos „box tree,” of uncertain origin” (etymonline.com)

*

În spaniolă bonete înseamnă … bonetă, ”from Medieval Latin bonitum „material for hats,” perhaps a shortening of Late Latin abonnis „a kind of cap” (7c.), which is perhaps from a Germanic source” (etymonline.com), în acord cu numele italian al arbustului – la berretta del prete, care are ”caratteristici frutti rossi dalla curiosa forma simile al cappello usato una volta dai sacerdoti cattolici (da cui il nome)” (it.wikipedia.org).

Acesta cred că ar putea fi și adevăratul înțeles al ”vonicerului”. Interesant e că în italiană e ”berretta del prete”, iar în spaniolă ”bonete turco:). Mai trebuie dezlegată conexiunea dintre vonicer și lat. abonnis / bonitum.

 

Altfel, din PIE *wen- ”outer space (forest, field)” ar putea proveni, de asemenea, numele unui arbust (bonetero – vonicer?), cf. v.ind. vanā `piece of wood used for kindling fire by attrition’, NPers bun ”arbore”, ON  vin  ”luncă”).

Unele din celelalte nume de tufe de mai sus ar putea deriva din PIE *bhū- ”to grow” ( originea germ. Baum , arm. bois ”plantă”, v.gr.  phüto  ”plantă”, din care avem fito-, lat. Faunus ).

12 comentarii »

  1. Euonymus europaeus (spindle, European spindle, common spindle)
    De ce cuprind numele plantelor pe acest „voinic” ?
    Îmi aduc aminte că pe vremea lui Ceașcă, caprifoiul (lonicera caprifolium) din gardurile vii era mai comun decît azi. N-am mai văzut și mirosit unul de mult timp.Florile aveau un stem cu nectar dulce la capăt.
    Ca o idee, vonicerul pare apropiat de denumirea științifică „lonicera” a caprifoiului, care se tălmăcește „cățărător” (cred!!). Dacă s-a propagat o confuzie cu „voinicar” nu m-ar mira, deși ar fi un pic forțat.

    grujarcă (IE **g(‘)herǝ- ?) și sp. agraceio?

    Boz și alb. vuzë ar putea indica o origine traco-ilirică dacă găsim radicalul IE. Amintesc aici regula de aur a transformărilor spre albaneză: [b] urmat de o vocală devine [v] și exemplele comparative: alb.vogël (mic) și reg.bogărea(ref.la oi; mică, îndesată, măruntă) sau alb.avull și rom.abure(deși aici poate fi o rădăcină IE *we – to blow, păstrată mai bine în alb.) plus altele de care nu-mi aduc aminte acum..dacă mai sînt și altele!
    Dacă lat.bonetum ar fi dat ceva în daco-română, ar fi fost *bunetă (*buretă cu rotacizare) , nicidecum vonicer.
    În părțile noastre nu s-a purtat *boneta catolică: http://philippi-collection.blogspot.ro/2011/02/pileolus-worn-by-dignitaries-of-icab.html
    Dacă nu mă înșel, acestea sînt adăugate cultului catolic mult mai tîrziu decît perioada comună latină, deci nu poate fi o moșteniră antică nici la noi, nici în spaniolă.

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 16, 2013 @ 11:57 am | Răspunde

    • Vonicer poate avea o explicație slavă: cehul vonet (to smell), vune (flagrance, smell, odor), slovenul vonj (stench; odor, smell), slovac vona, polonez won > IE *ane- to breathe , to blow.

      Deci nu mai e tracic în acest caz. Rămân celelalte!

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 16, 2013 @ 8:24 pm | Răspunde

  2. Nu degeaba nu am încadrat acest articol la ”Traco-geto-dacii”, ci doar la ”Alte istorii”.

    Cel mai apropiat cuvânt de ”vonicer” pare ”veniș”:
    ”véniș (Mold.) și vélniș m. (cp. cu ung. venic, lăuruscă). Un fel de ulm (ulmus effusa). – Veniș în Nț. (rev. I. Crg. 3, 346). = „ulm”. ” (Scriban, dexonline.ro)

    DER pune în legătură veniș cu vânj,

    ”vînj (-ji), – s. m. – 1. Varietate de ulm (Ulmus effusa). – 2. Flexibilitate. – 3. Forță, putere. Sl. vązŭ „legătură”, vęzati, vęzą „a lega” (Cihac, II, 447; Tiktin), cf. bg. văže „coardă”, sb., cr., slov. vez „coardă”. Cf. gînj. Ve(l)niș, s. m. (Ulmus effusa), în Mold., este var. aceluiași cuvînt (după Scriban, legat de mag. venic „lăuruscă”). – Der. vînjos, adj. (plin de nerv, vînos; puternic, robust), poate contaminat cu vînos; vînjosa, vb. (a fortifica, a întări corpul); vînjosie, s. f. (robustețe); vînjosime, s. f. (robustețe, elasticitate); vînjoli (var. vînzoli), vb. refl. (a se agita, a se zbate, a se frămînta), cu suf. expresiv -li (după Byhan 524, din sl. vązlĭ „gol”; după Scriban, din mag. voncolni „a arunca”); vînzoleală (var. vînzoală), s. f. (agitație, frămîntare, mișcare). Vîj, s. m. (bătrîn, decrepit, boșorog), în Trans., trebuie să fie față de vînj ca ghiuj față de gînj, v. aici der. din dacă (Hasdeu, Col. lui Traian, 1876, 123), direct din gînj (Scriban) sau din rut. vižĭ „șef” (Drăganu, Dacor., V, 377) nu este probabilă. Atît în vînjoli ca și în vîj tratamentul expresiv este evident.” (dexonline.ro)

    În schimb originea lui ”vână” este latină, cf. DER etc. Poate că vonicerul acesta este ”vân(j)os” și voinic în felul său.

    Originea IE a lui ”vonicer” ar putea fi comună cu cea a ”viței”, IE *wey- ”branch, rod”

    M-am gândit și eu la ”lonicera”, dar…
    ”Linné dédia le nom de genre Lonicera à Adam Lonitzer (Lonicerus), botaniste et mathématicien Allemand (1528-1586).” (http://fr.wikipedia.org/wiki/Lonicera_tatarica)
    La fel de improbabilă e o deformare din „evonymus”, den. științifică a vonicerului.

    Nu cred că vonicer provine direct din lat. abonnis, ci că sunt înrudite.

    Comentariu de Roderick — Martie 16, 2013 @ 10:34 pm | Răspunde

    • La cap. „Traco-geto-dacii” cred că am postat mai demult un comentariu despre „oarzăn”, dar nu-mi aduc aminte dacă am spus toate ideile pe care mi le-am adunat în caietele mele.
      De exemplu, în una din vechile versiuni ale Bibliei se folosea adverbul oarzăn (clar, pe față; lămurit, curat, pe față) și nu-mi amintesc dacă nu am propus etimologia sa traco-dacică din IE *arg’ , mai exact coradical cu „lat.arguō `make clear, clear, bright on a matter on lead ”
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+113&root=config

      E ciudat că nu sînt două sensuri la fel în dreptul lui oarzăn, deci fiecare trebuie să aibă cîte o rădăcină IE separată. Poate sensul de „precoce, timpuriu” poate fi legat de tot de IE *arg’ , un sens conex ar fi „rapid” în greacă și sanscrită. Legătura între lumină, foc și rapiditate se mai găsește și la alți radicali.
      Ideea asta cred că am subliniat-o: oarzăn (precoce, timpuriu) e coradical cu eng.ere, early http://www.etymonline.com/index.php?term=ere&allowed_in_frame=0
      și poate cu alb. i hershëm- early, precocious, primeval, primaeval, original, old-time.

      Mai rămân sensurile „oacheș” și „boacăn, ciudat” sau cel de „ușuratic, nerușinat” (IE *org’h- testicle ?).

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 17, 2013 @ 9:22 pm | Răspunde

      • Cred că oarzăn are un etimon de forma următoare: *org’ (IE *arg’-). Cum nu există nici un radical IE de forma asta care să se apropie cumva de sensurile sale de azi, e limpede că avem o transformare specifică IE *a > dacic *o.
        La fel propune și Sorin Olteanu cînd discută despre planta „kinouboila” coroborat de etnonimul Obulenses(*Obula-merele) și paralele discopela(dacic) dinupula (bessic; Pseudo-Apuleis). Le apropie de forma rară păstrată doar la baltici: *ābel-

        Am putea avea o transformare generală tipică dacilor (și tracilor), [a] inițial devine [o]. Trebuie să urmărim și coradicalii celorlalte limbi IE când avem această transformare, poate e un *ā.

        S-ar putea să fi fost generală și în orice poziție, cu excepția cazurilor în care accentul cade fix pe [a], cum avem la bárză. E foarte evident în toponimele și hidronimele dacice. Și slavii au aceeași transformare (IE *a > sl.o), dar nu cunosc dacă e limitat de un anumit context, dacă accentul influențează cumva.
        Sînt și cazuri unde accentul nu cade pe a și totuși nu avem transformarea de mai sus: argeá (argéle).

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 12, 2013 @ 7:55 am

      • Și numele nimfei dacice Odrista (din Germisara) pare să conțină aceeași transformare de mai sus, deoarece radicalul său e IE *ad(u)-, ad-ro- „water current” (Nr.10) la Pokorny.
        https://hroderic.wordpress.com/2012/08/30/nimfa-odrista/

        Deci avem nu numai o transformare dacică, ci una pan-tracică.(odrizi)

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 12, 2013 @ 8:45 am

      • Oare prostovanii ăștia de daci făceau totul pe dos? Transformau IE *o în a și *a în o, apoi reduceau diftongii IE, dar diftongau alte vocale? :))

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 12, 2013 @ 10:28 am

    • La cap. „Traco-geto-dacii” cred că am postat mai demult un comentariu despre „oarzăn”, dar nu-mi aduc aminte dacă am spus toate ideile pe care mi le-am adunat în caietele mele.
      De exemplu, în una din vechile versiuni ale Bibliei se folosea adverbul oarzăn (clar, pe față; lămurit, curat, pe față) și nu-mi amintesc dacă nu am propus etimologia sa traco-dacică din IE *arg’ , mai exact coradical cu „lat.arguō `make clear, clear, bright on a matter on lead ”
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+113&root=config

      E ciudat că nu sînt două sensuri la fel în dreptul lui oarzăn, deci fiecare trebuie să aibă cîte o rădăcină IE separată. Poate sensul de „precoce, timpuriu” poate fi legat de tot de IE *arg’ , un sens conex ar fi „rapid” în greacă și sanscrită. Legătura între lumină, foc și rapiditate se mai găsește și la alți radicali.
      Ideea asta cred că am subliniat-o: oarzăn (precoce, timpuriu) e coradical cu eng.ere, early http://www.etymonline.com/index.php?term=ere&allowed_in_frame=0
      și poate cu alb. i hershëm- early, precocious, primeval, primaeval, original, old-time.

      Mai rămân sensurile „oacheș” și „boacăn, ciudat” sau cel de „ușuratic, nerușinat” (IE *org’h- testicle ?).

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 17, 2013 @ 9:29 pm | Răspunde

      • Oarzăn
        O idee mai năstrușnică ar fi să avem un compus dintr-un adverb tracic similar eng.early și alb.herët și un dacic *zan din IE *g’en- ”to give birth, to be born”, deși poate nici măcar nu e nevoie de *zan, ci ar fi o compunere din sufixul -des sau -dis, plus terminația -an,-en /-ana(s),-ena(s).
        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=++31&root=config
        Sensul de brunet se apropie cumva de adj.alb. errët (dark) din err (dark, darkness). http://en.wiktionary.org/wiki/err#Albanian
        Acceptînd acea etimologie albaneză din *ausra am putea deduce că la daci au loc transformări net diferite față de faza proto-albaneză. Și din IE *ay-er/n- „morning”(early) se poate deduce un sens de „întuneric, întunecat” cum au albanezii, la fel cum au luat și sensul „devreme” care poate fi primul în ordinea moștenirilor lor. Ba chiar transformarea lui [a] în [e] din poziția inițială se poate explica prin transformările lor interne. V.Orel o atribuie influenței vocalei anterioare din următoarea silabă. Exemple: eh, elb, end, gjem, ter.

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 18, 2013 @ 8:58 am

      • Îmi notasem acest radical în contul lui oazăn mai demult, foarte logic: http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=++1446&root=config
        E coradical cu gr.orthos, cel puțin adverbul nostru.

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 19, 2013 @ 7:02 am

  3. PIE *weyǝ- „to twist, to weave” > engl. withe, v.ind. véṇu- m. `bamboo, reed, cane’

    Să fie asta de fapt ?

    M-am gândit și la u̯e-n-k- ”to bend” (>convex), dar asta e puțin probabil.

    Comentariu de Roderick — Martie 16, 2013 @ 11:21 pm | Răspunde

  4. […] Cuvânt pe care nu l-am abordat până acum, dar a făcut-o d-l Albu în câteva comentarii (v. la https://hroderic.wordpress.com/2013/03/15/vonicer-si-boz/, https://hroderic.wordpress.com/2014/09/07/zorzila/). Perele care se coc în ziua de Sânziene sunt […]

    Pingback de Urzăreț | Istoriile lui Roderick — Februarie 16, 2015 @ 11:14 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: