Istoriile lui Roderick

Aprilie 9, 2013

Din lexicul huțul

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:41 am

Una din ipotezele faimoase în legătură cu huțulii e aceea că ar fi urmași ai dacilor, daci slavizați. Dacă e așa, ar fi normal ca în limba lor să se afle elemente de substrat tracic. Firește, prezența unor cuvinte trace în limbă nu poate demonstra singură ascendența dacică a huțulilor. Dar acestea s-ar putea găsi, oare?

Un dicționar huțul-român se găsește, de exemplu, la http://www.inbucovina.ro/etnii-bucovinene/dictionar-hutul/.

Regăsim acolo ”brendza”, ”urda” și ”mamalega”, împrumuturi din română, dacă nu cumva unele s-ar fi putut transmite direct din vreun grai dacic (??). La fel și ”floĭera” , ”vatra” ; ”alunĭ” e alt împrumut din română.

Lui ”hrapa” – stâncă i-am dedicat cândva un articol ( https://hroderic.wordpress.com/2013/01/13/hrapa/ ).

Foarte interesant mi se pare ĥmara = nor , hmarno = înnourat. Aceste cuvinte par să nu fie slave și să provină din PIE *k(‘)em-er/n- ”sky, cloud” (engl. heaven, germ. Himmel , hitt. kammara- ”nor, ceață, fum”; starling.rinet.ru -site rusesc- nu menționează cuvinte slave din această rădăcină).

”Gogodza”/”gogoza” -merișoară ar putea fi legat de rom. coacăză , ori gogă.

”Ganea” – vultur- pare să amintească rom. gaie ; cuvântul are g initial, ca în română, nu k, ca în pol. kania ”kite”, sb. kanja ”uliu, șorecar” (<PIE *kōn- ” a k. of yelling bird”, kan- ”to sing, sound”).

În graiul huțulilor apare și ”pajera”- pajură, acvilă; cuvânt obscur, care are însă același sens și în română:

pájură (-re), s. f. – Acvilă (Aquila imperialis). – Var. pajeră, pajoră. Origine obscură. Pare să fie legat de rus. požratĭ „a devora”, cf. rut. pažera „rechin” (Densusianu, Rom., XXIII, 81; Tiktin), probabil datorită reputației de mîncău de care se bucură pajura în poveștile populare. Legătura cu pol. pazur „labă” (Cihac, II, 239) e mai puțin sigură.” (DER)

O posibilă origine pentru acest cuvânt, în aceeași idee ca în cazul lui ”gaie”/”kanja” ar putea fi PIE *PAyǝ-  ”to sing” (o ”pasăre țipătoare”, cf. rus  пету́х ”cocoș”).

Despre ”buĭac” = bou , Scriban scrie ”vsl. buĭi, sălbatic, nebun, buĭac, de unde și rut. pol. slovac. buĭák, taur, d. turc. buĭ, osm. büĭuk, mare; ung. buják, buĭac, exuberant, zburdalnic”. În realitate nu are a face cu buiac ”zburdalnic”, ci cu ”bou”, din PIE *gʷow- ”cow”. Cuvântul nu este slav, transformarea în b inițial apare în greacă, lb. celtice, latină și, se pare, și în dacă (numele plantei budathla – limba boului). Huțulii mai au caulea – vacă, cuvânt a cărui origine mi se pare dubioasă (seamănă cu derivatele germanice ale lui *gʷow- ”cow”; alb. ka ”bou” provine din PIE  *kerw-, ca și numele slave ale vacii – ceh, slovac, sloven krava etc.).

Un domeniu în care probabil sunt multe de cercetat de către lingviști. Cele scrise mai sus sunt ”la prima vedere” și din perspectiva amatorului.

Anunțuri

6 comentarii »

  1. bouharĭ = cioban
    temă pe mai târziu :), îmi amintesc de galezul bugail ”cioban”, ori de PIE *gʷō- ”to graze”. Poate însă că explicația nu e atât de îndepărtată și are vreo paralelă slavă

    Comentariu de Roderick — Aprilie 9, 2013 @ 10:58 am | Răspunde

  2. jeti (a trăi) pare identic cu alb.jetoj
    jetie(viață) – alb.jetë
    rendza(stomac)
    spendz(spânz)

    În rest n-am găsit mare lucru acolo.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 9, 2013 @ 4:37 pm | Răspunde

    • ”jeti” ar corespunde cu ceh žít, rus жить „a trăi”.

      rendza și spendz – ca și brendza – corespund unor cuvinte autohtone românești.

      Comentariu de Roderick — Aprilie 10, 2013 @ 8:38 am | Răspunde

  3. Pentru alb.ka (taur/bou) radicalul *k(‘)es- „a tăia” mi se pare mai potrivit. http://en.wiktionary.org/wiki/ka#Etymology_1_2
    Originalul se traducea castrat, deci bou pentru carne; la fel ca sl.volu.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 10, 2013 @ 8:47 am | Răspunde

  4. Vezi http://www.e-antropolog.ro/2012/04/hutulii-din-muntii-bucovinei/
    Cuvinte românești în graiul huțul ar fi, cf. articolului: glugă, cheptar, zgardă, bărbânţă, bouar, vataf, fiu, flăcău, bucată, arcan, colibă, urdă, chiag, armăsar, brânză, jintiţă, păcurar ș.a.

    Cuvinte legate de ocupațiile de bază ale huțulilor. Fie au învățat păstoritul de la români, fie sunt chiar români la origine (în parte, cel puțin).

    Comentariu de Roderick — Aprilie 10, 2013 @ 9:33 am | Răspunde

  5. Nu neg că pajură ar însemna „mîncău”, dar uite și alte idei:
    păzí, păzesc, vb. refl. (păzî) – 1. A se feri . 2. A se grăbi; a merge mai repede: „De-ai ști cum îi cu bărbat / N-ai păzi la măritat” (Calendar 1980: 25); „Nu vă păziți cu moartea / Până scriu o cărticea” (Lenghel 1985: 212). – Din sl. paziti. (a pădzi?)

    Sensul al doilea nu vine din slavă, în schimb poate fi din piez(picior; lat. pedem) direct, fără intermediar lat.passus ( deși a păși e evoluția normală) sau e dacic din același radical IE *pṓds, *póde dual form -foot, go fast, fall. Logică ar fi derivarea *pădzi- a merge repede.
    Mai e și „pădăí2, pădăiesc, vb. refl. – A se grăbi. – Din ucr. podavatič (MDA). ” (cu sufix albanez -oj ?)

    Altă teorie:
    IE *peimi (*pei-mi la Pokorny)- quick, perky http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=+855&root=config
    alb. pitër – adj.frecvent > proto-alb. *pim(i)ta, iar la noi pim(i)des cu denazalizare.

    Altă teorie> alb.pashë (I saw), derivare din radicalul *peh- to protect (watch over), feed, graze, etc. http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/peh%E2%82%82-#Proto-Indo-European
    Pajură ar fi *pașură în originală, un participiu vechi pentru un presupus coradical dacic.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 21, 2013 @ 12:33 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: