Istoriile lui Roderick

Aprilie 23, 2013

De ce este țestoasa broască?

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:52 pm

În aromână (și meglenoromână), broascâ înseamnă broască țestoasă. corespunzând albanezului breshkë ”țestoasă” (broasca-brotac este în alb. bretkocë ).

În dicționarul lui Pokorny, acestea au originea probabilă în PIE preu- ”to jump”:

”Maybe rum. (*breuska) broască `toad, frog’ : alb. (*breustka) bretkosa `toad, frog’; gr βάτραχος `frog’; also rum. broască-ţestoasă `tortoise, water animal’ : alb. (*breuska ) breshkë `turtle, tortoise’.”  (http://dnghu.org/indoeuropean.html)

Un alt nume al broaștei e derivat de Pokorny din *bher-5 ”shining, brown” – ”φρῦνος `toad, frog’ (*`the brown one’ = ahd. brūn

După DER, broască provine dintr-un lat. *brosca ( PIE *gʷredh- ”toad, frog” > lat. bruscus ”batracian”, cf. starling.rinet.ru ).

”Broască țestoasă” are o paralelă semantică în germ. Schildkröte. Totuși. cred că la mijloc poate exista o confuzie între un cuvânt autohton însemnând ”țestoasă” (ca în dialectele românești sud-dunărene și în albaneză) și un cuvânt de origine latină, cf. lat. bruscus , însemnând ”batracian”.

Mai degrabă decât din preu- ”to jump”, cred că ”broască” (=țestoasă, dar și brotac) ar putea proveni din PIE bhreu-s-1 ”to swell”.

Aceasta ar fi cf. unui sens al lui ”broască”: ”chist, tumoare, bolfă, modîlcă, unflătură pe supt pele saŭ înăuntru trupuluĭ” (Scriban). Carapacea umflată a țestoasei ar putea fi la originea numelui.

Din bhreu-s-1 ”to swell” provine goticul brunjō f. `(breast)-armor’, din care ar proveni cuvinte însemnând ”armură” în spațiul slav-baltic (cf. Vasmer). Numele leton al țestoasei este bruņurupucis , bruņuînsemnând ”blindat, cuirasat”, precum carapacea țestoasei.

PIE *bhres- / *bhers- ”iron, copper” (v.engl.  bräs ”minereu, bronz”) ar putea fi legat (?) de *bher-5 ”shining, brown”. Rădăcina  *bhres- putea da un nume pentru armură (=carapace).

Mai puțin probabil, * bhreu-k̂-  ” to strike; to throw” ( ”skr. brûs (Gen. brûsa), russ. brus (Gen. brúsa; mostly brusók) `grindstone, whetstone’” – Pokorny) , din *bhrē̆u-1 ”to pierce, break”, bher-3 ”to scrape, cut” (”maybe alb. (*broñ) mbronj `defend’, mburojë `shield, armour’” -Pokorny) ar putea sta (cumva) la originea unui nume al carapacei.

Anunțuri

24 comentarii »

  1. mburojë (shield)
    alb. mbroj (mbronj?) – „protect, defend, assert, shield, keep, fight” e pus în legătură cu lat.parare- „a pregăti, a dispune” (rom.a apăra), deși mai logic ar fi un autohton din IE *per- to hit, battle (sb.cr.bg.spor) bg.spor- dispute, contest, argument, controversy, jar, fight (probabil *per- battle și rom. poară). cr.sb.otpor- rezistence, opposition.
    Poate fi și slavic din IE *bhera (rus.boroniti- a apăra, împedeca), conform cu rom. braniște (sinonim : apărătură în Moldova),
    brănésc v. tr. (vsl. braniti, id. V. bărănesc). Cant. Opresc, împĭedec.

    PIE bhreu-s-1 ”to swell” putea da brusnat (busnat) adj. v. bucălai, bucălat, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund.
    și *bhreus- chest, belly. Diferit de bârdan(reg.stomac de vită, din IE *bherd- pregnant ab.cattle) și burdihan, burduș. Sau influențat de *bherdh- to cut, board.(brădoaie/-că = putinică ?)

    Alt posibil verb dacic : ULUÍ vb. v. ameți, buimăci, dărăpăna, dărâma, fâstâci, intimida, încurca, nărui, năuci, prăbuși, prăvăli, risipi, surpa, zăpăci.
    http://en.wiktionary.org/wiki/ul#Albanian *wel-revolve, twist- ului= prăvăli (e foarte probabil să avem și ceva cuvinte ilire, nu dacice)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=2133&root=config
    Lat.ultor- punisher, avenger / ulcus- sore, ulcer, wound

    Alt posibil adj.dacic: „vâlced -Ă, vâlcezi, -de, adj. (Reg.) Vânăt, învinețit; livid, palid. – Et. nec. Der. vîlcezi, vb. (a se învineți, a se strica). În Bucov.
    vî́lced, -ă adj. (cp. cu it. vincido, moale. V. mîrced, gîlfed). Est. (rev. I. Crg. 7, 154). Călîŭ, cam umed, nu destul de uscat, vorbind de lemnele de foc (în Nț. mîlced). Serbia ș. a. Vînăt, stricat. – Și crînced (Ĭașĭ, Meh.): lemne crîncede. V. jilav. ”

    IE *wij- violet (gr.ion; lat.viola, rom.viorea, vioară) „culoarea vine după numele plantei”.
    Mai degrabă e coradical cu lat.vulnus- rană (radicalul dat un pic mai sus).

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 24, 2013 @ 9:37 am | Răspunde

    • IE *bher- „to carry”
      La Coresi avem „bárnee și bárnie f. (cp. cu vsl. braniĭe, luare). Ps. S., Cor. Pradă, folos.”
      bárnee, bárnei, s.f. (înv.) pradă, jaf
      Probabil corad. cu urm: http://en.wiktionary.org/wiki/mbaj#Albanian

      Prima oară cînd văd o asemenea metateză, dar probabil că nu-i așa ceva! În alb. accentul pe prima silabă prezerva cel mai bine integritatea sa: bárk – belly, womb, abdomen (PA *bhor-uko < IE *bher- to carry” sau corad.lat.farcio- cram in; rom.bărcui) , barrë – „burden, load, pregnancy, child” (PA. *bhor-; gr.phora- burden, load). Probabil că dezbăra (dezbăiera) nu face parte din această fam.
      La fel se pierde vocala [u] din daș (miel), alb.dash(berbec).

      Comentariu de Sorin5780 — August 10, 2013 @ 11:48 am | Răspunde

    • În Apuseni se spunea despre o vacă sau un bou care mânca trifoi că se „broscălea”, adică se umfla. *bhreu-s- ”to swell”

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 8, 2014 @ 7:29 pm | Răspunde

      • One more for the dacian team: bârdóc sm [At: DA ms / Pl: -oci / E: nct] (Rar) Berbec.
        Ar putea fi coradical cu bârdie, bardă, bărdacă și altele. (eng.burdock ar putea fi dintr-o bucată dar e puțin probabil)

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 5, 2017 @ 7:09 am | Răspunde

        • Mi-e greu să cred că acest ”bârdoc” reflectă altceva decât PIE *wer, ca ”berbec”. Ar putea fi numai un fonetism regional -curios totuși î.a.c.- , cf. de ex. gârdi=gârbi (în Maram.).

          Totuși există în sanscrită un bheDra ”berbec” (nu i-am găsit etimologia). În lb. germanice -fără legătură etim., firește- ON veδr = germ. Widder. Poate ”bârdoc” prezintă o metateză dintr-un *bârdoc (??)

          Comentariu de Roderick — Februarie 5, 2017 @ 10:59 am | Răspunde

      • Poate fi un construct specific obiceiului de a sacrifica ovinele: lat. agnis, (h)arvix https://en.wiktionary.org/wiki/arvix#Latin

        Pe obrăzarul unei salte dacice se vede sacrificarea unui berbec: The cheek-pieces of the Poiana-Coțofenești helmet show a ram being sacrificed by a man who kneels on its body and is about to cut its throat with a short knife.
        https://en.wikipedia.org/wiki/Helmet_of_Co%C8%9Bofene%C8%99ti

        Am avea un termen din seria derivatelor cu sufixul -ok (-ākā?). Barda, entopicul berde din Maramure și altele ar fi doar niște coradicale dacice. Cred că și ”barbură” este unul dintre ele. Ideea mi-a venit citind un studiu mai vechi. Când îl regăsesc, îl pun aici.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 5, 2017 @ 11:24 am | Răspunde

    • Verbul a apăra s-ar putea să aibă totuși dublă etimologie, (comentariului de mai sus), și să-i fi găsit un coradical în Codicele Sturdzan: să mă par („opresc”). http://www.diacronia.ro/en/indexing/details/A14783
      Are evident un coradical în latina medievală și alte limbi romanice (catalan parar), dar oare este împrumut medieval, moștenire latină antică sau (și) cuvânt moștenit, dacic.
      https://en.wiktionary.org/wiki/parare#Italian
      https://en.wiktionary.org/wiki/parry#Etymology

      Sinonimul său (arom.afirescu; a se feri; der. feritor), dar și alb.mbroj, lat.defendo sau eng.stop indică clar acest parcurs, a lovi = a apăra. https://dexonline.ro/definitie/feri
      Probabil că în analele războaielor indo-europene, triburile astea de câmpie nu construiau fortificații prea complexe (sau chiar deloc), ci foloseau o tactică sportivă și la modă prin filmele despre fotbalul american, „the best defense is a good offense”.

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 17, 2016 @ 4:10 pm | Răspunde

  2. goticul brunjō f. `(breast)-armor’

    De aici provin termenii din română grunjos și prund

    GRUNJÓS, -OÁSĂ, grunjoși, -oase, adj. Cu bulgări, care este în formă de bulgări sau are aspect de bulgări; grunzuros. – Grunz + suf. -os.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

    GRUNZ, grunji (grunzuri), s. m. (n.) Bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă; bulgăre. ♦ Spec. Bulgăre de noroi înghețat. – Cf. alb. grundë.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

    PRUND, prunduri, s. n. 1. Pietriș mărunt amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul și pe malul apelor sau, în straturi, în scoarța pământului. ♦ Albie, fund de apă (cu pietriș) DEX ’98 (1998)

    De la grunz probabil vine și termenul de crunt, mai degrabă de încruntat, atunci când se formează cute pe pielea feței când te încrunți. Pentru aceasta avem explicația pentru grunz ca încrețitură la marginea opincii (grunz, grunji, s.m. (grúnzuri, s.n.) 1. (pop.) bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă; sfărâmătură, bulgăre. 2. asperitate pe o față netedă. 3. încrețitură la marginea opincii. 4. drob de sare. 5. bulgăre de glod înghețat. Sursa: DAR (2002) )

    De la numele de prund vine probabil și numele de Prut, a cărui albie este în unele locuri cu pietriș și nisip, mai ales în albia superioară (În Olt. prunt, insulă, scruntar. Sursa: Scriban (1939) )

    Comentariu de sabinus — Aprilie 25, 2013 @ 7:46 am | Răspunde

  3. Un cuvânt cu etim. necunoscută este engl. prawn ”crevete”, care s-ar putea să provină din acel PIE preu- ”to jump”.
    Probabil termenul se aplica inițial unei lăcuste (cf. langustă, din lat. locusta), care într-adevăr e ”săltăreață”, apoi unui crustaceu. În zilele noastre s-a făcut conexiunea inversă, iar un greiere din Africa de Sud e numit ”jumping prawn”. Însă această ipoteză ar implica o ciudățenie: cuvântul englez n-ar fi germanic și nici celtic (din cons. fonetice); nu e de exclus nici posibilitatea să fie latin sau dintr-un substrat pre-celtic, dar acestea sunt nebuloase…

    Galezul pryf ”gândac” provine din PIE kʷr̥mi- ”vierme” , coradical cu rom. ciormă.
    Dintr-un PIE *kʷorǝm-, *kʷorǝn- ”mole, tortoise” provin let. kùrnis ”cârtiță”, v.ind. kūrmá- ”țestoasă”. Ar putea fi și la originea engl. prawn (vechi prayne, praine , prane ), printr-un intermediar celtic.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 26, 2013 @ 11:10 pm | Răspunde

    • Pe ghicite:
      șprunc, s.n. (reg.) avânt, elan.
      proávă, proáve, s.f. (reg.) gest, mișcare, grimasă sau vorbă indecentă

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 27, 2013 @ 5:08 am | Răspunde

  4. arom. „baltă cu marmoruts” (broaște) pag.21 (185) >: http://www.unibuc.ro/CLASSICA/megleno2/frazeologie4.pdf
    https://en.wiktionary.org/wiki/murmur#Etymology_2 ?

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 12, 2016 @ 4:37 pm | Răspunde

    • Sunt multe cuvinte interesante în primul link.
      Nu-n vini la măde, isap = nu-mi vine la socoteală. (pag.23) *med- ‎(“to measure, give advice, heal”)
      Tot ne întrebam ce înseamnă tracicul Meda.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 12, 2016 @ 4:47 pm | Răspunde

      • Au și traco-dacicul „bară”, dar cred că nu are sensul nostru, ci unul mai mic..poate băltoacă. pag.32 pe cursor (196 în carte)
        „Priiatil’u săldi di beari și mâncare nu-i priiatil’ săldi(u) = adevărat, puternic? din latin solidus sau e cuv. tracic conform cu saldenses/Saldokela/Saldovissa?

        sirmiia = marfă
        Aici cred că avem un alt cuvânt tracic. Am amintit de acel verb arom. a sârmi (a mâna) și al nostru a sărmădza (din Oaș). Sensul de marfă trabuie să fie chiar averea mobilă a păstorilor: *serm – flow, run; a pune în mișcare. Ac. semantism ca alb.gjedh (cattle; *sed-, *sod- sl.prihod; reg.sodom)?
        Nu cred că are legătură cu turc.sârmă https://dexonline.ro/definitie/s%C3%A2rm%C4%83

        a sirbi= munci (lat.)
        smăreacă = ienupăr
        șuputuri = gălăgie (rom. șipot, șupot)
        „ăn ună ticvă bes” = în un dovleac bes (rom. abeș)
        timnitsă = întuneric
        buric = stomac; inimă (?)
        moască = catâr
        badză (z cu căciuliță, ca-n limbile slavice care vor să transpună pe j) = bagiă („sus”)
        virini = supărare

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 12, 2016 @ 5:25 pm | Răspunde

      • Se pare că alb.gjëmoj (= run after, hurry after; a jimi =a forfoti) ar putea fi coradical cu verbul a sârmi conform formelor dialectale „gjurmoj, related to gjurmë”
        https://en.wiktionary.org/wiki/gj%C3%ABmoj
        https://dexonline.ro/definitie/jimi

        Dacă avem aceste verbe românești, cuvântul din spatele top.Sărmaș din nordul țării ar putea semnifica „mânător/ciorâng/ciorung”?
        mag.Sármás- usturoi https://toponime.wordpress.com/2013/04/05/sehelb-selba/

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 13, 2016 @ 8:45 pm | Răspunde

    • Ar putea să provină din IE *mer- ”to shimmer, shine” cu reduplicare < gr. marmáreo, lat. merus, dar poate fi înrudit cu mormoloc; explicațiile probabile aici: https://hroderic.wordpress.com/2012/08/21/mormoloci/

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 12, 2016 @ 6:25 pm | Răspunde

      • Atrage atenția tema asta *marm- privitor la oiconimul Marmația, vechi ținut Românesc cu multe luciuri de apă, la fel ca Banatul dinaintea stăpânirii austriece. Poate chiar avem o temă *marm-at(ă) , cu același semantism pe care-l avea autohtonul baltă. Prin urmare, chiar am avea rad. *mer- ”to shimmer, shine”.

        Același parcurs putea lua și bară (*bha- „to shine” + sufixul adjectival -(a)ră cf. Araris, Donaris, Bardarios, etc.), smârc (var. mărculă) cf. sl.mrici (*merǝkʷ-, -gʷ- to shimmer; rom.-alb.murgă), mărghilă.

        La fel de bine putem avea o lărgire din rad. *mer-m- „to die, decay”.

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 12, 2016 @ 6:50 pm | Răspunde

  5. goticul brunjō f. `(breast)-armor’

    Gonța spune că moldovenii aveau bronea (coif) și zeauă (cămașă de zale) în secolul 16.
    pag. 160: http://en.calameo.com/read/001858853a304b0569b28

    În Dex nu apare nici termenul cordari (făurari) care-mi amintește de osseticul kurd (fierar)
    Kurdalægon (Курдалæгон). The heavenly smith. A close friend of the Narts.

    Ăsta ar fi al doilea cuvânt scito-sarmat din Română.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 3, 2017 @ 2:13 pm | Răspunde

    • Oficial, cordarul cred că este tălmăcit făuritori de săbii, conform mag. kard, provenit tot dintr-o limbă iranică răsăriteană (adică scitică sau sarmatică). https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BA%D0%B0%D1%80%D0%B4#Ossetian
      Ideea este că puteau avea și dacii același concept (zero grade) din rad. *ker- to cut

      Eu cred că ar putea fi coradical cu osset. Kurdalægon, deși nu mai rețin explicația etimologică. Să fie tot din rad. *kew, *kaw- to hit, conform rom.căuaci?

      cordá, pers. 3 sg. coárdă, vb. I refl. (reg.; despre lemnele din stivă) a cădea grămadă. DAR (2002)
      Să provină din *(s)kerd- (“to move, sway, swing, jump”)?
      https://en.wiktionary.org/wiki/cardo#Latin
      alb. hardhje, hardhucë (lizard) conform cu verbul kërcim (jump, dance, leap, etc.)

      Pentru că știu cel mai bine eng. fac mereu unele conexiuni interesante cu astfel de cuvinte, dar aici n-ar avea sens acest discard la care mă gândesc. Card este moștenit din franceză, paralela arh.carte (scrisoare) sau a neol.carte de joc.
      Mă mai gândesc la numele munților Scardus de la granița albanezilor (Șar Planina). Cred că se traducea drept munți abrupți.

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 3, 2017 @ 5:28 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: