În aromână (și meglenoromână), broascâ înseamnă broască țestoasă. corespunzând albanezului breshkë ”țestoasă” (broasca-brotac este în alb. bretkocë ).
În dicționarul lui Pokorny, acestea au originea probabilă în PIE preu- ”to jump”:
”Maybe rum. (*breuska) broască `toad, frog’ : alb. (*breustka) bretkosa `toad, frog’; gr βάτραχος `frog’; also rum. broască-ţestoasă `tortoise, water animal’ : alb. (*breuska ) breshkë `turtle, tortoise’.” (http://dnghu.org/indoeuropean.html)
Un alt nume al broaștei e derivat de Pokorny din *bher-5 ”shining, brown” – ”φρῦνος `toad, frog’ (*`the brown one’ = ahd. brūn ”
După DER, broască provine dintr-un lat. *brosca ( PIE *gʷredh- ”toad, frog” > lat. bruscus ”batracian”, cf. starling.rinet.ru ).
”Broască țestoasă” are o paralelă semantică în germ. Schildkröte. Totuși. cred că la mijloc poate exista o confuzie între un cuvânt autohton însemnând ”țestoasă” (ca în dialectele românești sud-dunărene și în albaneză) și un cuvânt de origine latină, cf. lat. bruscus , însemnând ”batracian”.
Mai degrabă decât din preu- ”to jump”, cred că ”broască” (=țestoasă, dar și brotac) ar putea proveni din PIE bhreu-s-1 ”to swell”.
Aceasta ar fi cf. unui sens al lui ”broască”: ”chist, tumoare, bolfă, modîlcă, unflătură pe supt pele saŭ înăuntru trupuluĭ” (Scriban). Carapacea umflată a țestoasei ar putea fi la originea numelui.
Din bhreu-s-1 ”to swell” provine goticul brunjō f. `(breast)-armor’, din care ar proveni cuvinte însemnând ”armură” în spațiul slav-baltic (cf. Vasmer). Numele leton al țestoasei este bruņurupucis , bruņu– însemnând ”blindat, cuirasat”, precum carapacea țestoasei.
PIE *bhres- / *bhers- ”iron, copper” (v.engl. bräs ”minereu, bronz”) ar putea fi legat (?) de *bher-5 ”shining, brown”. Rădăcina *bhres- putea da un nume pentru armură (=carapace).
Mai puțin probabil, * bhreu-k̂- ” to strike; to throw” ( ”skr. brûs (Gen. brûsa), russ. brus (Gen. brúsa; mostly brusók) `grindstone, whetstone’” – Pokorny) , din *bhrē̆u-1 ”to pierce, break”, bher-3 ”to scrape, cut” (”maybe alb. (*broñ) mbronj `defend’, mburojë `shield, armour’” -Pokorny) ar putea sta (cumva) la originea unui nume al carapacei.
Istoriile lui Roderick 
mburojë (shield)
alb. mbroj (mbronj?) – „protect, defend, assert, shield, keep, fight” e pus în legătură cu lat.parare- „a pregăti, a dispune” (rom.a apăra), deși mai logic ar fi un autohton din IE *per- to hit, battle (sb.cr.bg.spor) bg.spor- dispute, contest, argument, controversy, jar, fight (probabil *per- battle și rom. poară). cr.sb.otpor- rezistence, opposition.
Poate fi și slavic din IE *bhera (rus.boroniti- a apăra, împedeca), conform cu rom. braniște (sinonim : apărătură în Moldova),
brănésc v. tr. (vsl. braniti, id. V. bărănesc). Cant. Opresc, împĭedec.
PIE bhreu-s-1 ”to swell” putea da brusnat (busnat) adj. v. bucălai, bucălat, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund.
și *bhreus- chest, belly. Diferit de bârdan(reg.stomac de vită, din IE *bherd- pregnant ab.cattle) și burdihan, burduș. Sau influențat de *bherdh- to cut, board.(brădoaie/-că = putinică ?)
Alt posibil verb dacic : ULUÍ vb. v. ameți, buimăci, dărăpăna, dărâma, fâstâci, intimida, încurca, nărui, năuci, prăbuși, prăvăli, risipi, surpa, zăpăci.
http://en.wiktionary.org/wiki/ul#Albanian *wel-revolve, twist- ului= prăvăli (e foarte probabil să avem și ceva cuvinte ilire, nu dacice)
http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=2133&root=config
Lat.ultor- punisher, avenger / ulcus- sore, ulcer, wound
Alt posibil adj.dacic: „vâlced -Ă, vâlcezi, -de, adj. (Reg.) Vânăt, învinețit; livid, palid. – Et. nec. Der. vîlcezi, vb. (a se învineți, a se strica). În Bucov.
vî́lced, -ă adj. (cp. cu it. vincido, moale. V. mîrced, gîlfed). Est. (rev. I. Crg. 7, 154). Călîŭ, cam umed, nu destul de uscat, vorbind de lemnele de foc (în Nț. mîlced). Serbia ș. a. Vînăt, stricat. – Și crînced (Ĭașĭ, Meh.): lemne crîncede. V. jilav. ”
IE *wij- violet (gr.ion; lat.viola, rom.viorea, vioară) „culoarea vine după numele plantei”.
Mai degrabă e coradical cu lat.vulnus- rană (radicalul dat un pic mai sus).
Comment by Sorin5780 — April 24, 2013 @ 9:37 am |
IE *bher- „to carry”
La Coresi avem „bárnee și bárnie f. (cp. cu vsl. braniĭe, luare). Ps. S., Cor. Pradă, folos.”
bárnee, bárnei, s.f. (înv.) pradă, jaf
Probabil corad. cu urm: http://en.wiktionary.org/wiki/mbaj#Albanian
Prima oară cînd văd o asemenea metateză, dar probabil că nu-i așa ceva! În alb. accentul pe prima silabă prezerva cel mai bine integritatea sa: bárk – belly, womb, abdomen (PA *bhor-uko < IE *bher- to carry” sau corad.lat.farcio- cram in; rom.bărcui) , barrë – „burden, load, pregnancy, child” (PA. *bhor-; gr.phora- burden, load). Probabil că dezbăra (dezbăiera) nu face parte din această fam.
La fel se pierde vocala [u] din daș (miel), alb.dash(berbec).
Comment by Sorin5780 — August 10, 2013 @ 11:48 am |
Cuvânt dacic:
Proto-Indo-European *bʰerH- (“to pierce, strike”) < jbarc "teren agricol obținut prin defrișare" (*șbarc)
https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_de_regionalisme_%C8%99i_arhaisme_din_Maramure%C8%99_(ed._a_II-a)/Clase_semantice_de_substantive
– v. barc și alb.bark (barkushe – cavitate, ventricul), coradicale cu lat.forare, în comentariile de aici: https://hroderic.wordpress.com/2013/04/14/phorcys/
berc https://dexonline.ro/definitie/berc
berdă , bârdan , barc https://dexonline.ro/definitie/berd%C4%83
zbërkoj (to tear, rip) https://en.wiktionary.org/wiki/zb%C3%ABrkoj#Albanian
bărc(-uri) = „luminiș” în pădure (Râmnicu-Vâlcea)
bercă (-ci) = sarcină de lemne (Făgăraș )
Comment by Sorin5780 — June 16, 2016 @ 11:03 am |
Definiția lui jbarc indică ”defrișarea”, dar o fi posibil o altă separare? Inițial mă gândeam la *eks-bar(i)cas, dar ar mai fi și tema din Lit. žibintėjas („a person making hearth and light”), žibùtė (“shining”). La fel ca Lit.lauks (field), se poate numi și acest teren agricol. Poate era obținut prin incendiere controlată, caz în care același radical se poate reconstitui *jib-arc- (vezi prob.băzárcă ”lapoviță”, bodoarcă ”trifoi”!). Nu cred că graiul dacic avea un astfel de sufix.
Gebeleizis este alt presupus derivat din același radical.
Comment by Sorin — March 17, 2023 @ 1:11 pm |
În Apuseni se spunea despre o vacă sau un bou care mânca trifoi că se „broscălea”, adică se umfla. *bhreu-s- ”to swell”
Comment by Sorin5780 — October 8, 2014 @ 7:29 pm |
One more for the dacian team: bârdóc sm [At: DA ms / Pl: -oci / E: nct] (Rar) Berbec.
Ar putea fi coradical cu bârdie, bardă, bărdacă și altele. (eng.burdock ar putea fi dintr-o bucată dar e puțin probabil)
Comment by Sorin5780 — February 5, 2017 @ 7:09 am |
Mi-e greu să cred că acest ”bârdoc” reflectă altceva decât PIE *wer, ca ”berbec”. Ar putea fi numai un fonetism regional -curios totuși î.a.c.- , cf. de ex. gârdi=gârbi (în Maram.).
Totuși există în sanscrită un bheDra ”berbec” (nu i-am găsit etimologia). În lb. germanice -fără legătură etim., firește- ON veδr = germ. Widder. Poate ”bârdoc” prezintă o metateză dintr-un *bârdoc (??)
Comment by Roderick — February 5, 2017 @ 10:59 am |
Ar putea fi o rotacizare atipică cf. rad. ”PIE bheld- ”to knock, hit” (engl. bolt, lit. baldas -berbec=”pole for striking”)” și un indiciu că-i autohton.
Dacă era *părzoc m-aș fi îndreptat spre rad. *pArg’- ”bull, boar, ram”. Foarte probabil nu-i construit cum trebuie radicalul: ”It is assumed kinship with the pigs (see), and moreover, it is allowed. * ror̂̂- along with * rorĝ-; see Uhlenbeck, RVV 22, 199, but a call attracted by Uhlenbeck. varken “pig”, cf. ferken does not prove the existence of I.E. * ĝ; ” https://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fvasmer&text_number=+10568&root=config
Cred că ideea generală este de animal care „împunge”.
„Poate ”bârdoc” prezintă o metateză dintr-un *bârdoc (??)”. Vrei să spui *bâdroc! Dacă te gândești la un tr. *badr-ā́k- sau *bedr-ā́k- atunci da, s-ar putea să ai dreptate. Altă particularitate a cuvintelor tracice sunt metatezele (breb din *bebros).
Vezi și bhadra m. ”fir tree [Bot.]” https://spokensanskrit.org/index.php?tran_input=bhadra&direct=se&script=hk&link=yes&mode=3
bhadrA f. cow; (cred că A este un ‘a’ lung)
bhadra m.particular kind of elephant a bullock
După cum am mai precizat, berbecul era sacrificat ritualic pe aplica unui coif dacic de ceremonie. Poate era considerat un animal binecuvântat (bhadra ”blessed”), de aici și numele său – bârdoc (*bărdoc?). http://www.enciclopedia-dacica.ro/imagini-site/piutorean_ruxandra_-_imagine_si_iconografie_la_geto-daci/fig02.jpg
hârdoc sm [At: VICIU, GL. / Pl: ~oci / E: cf hârdoa] (Trs) Berbec. https://dexonline.ro/definitie/h%C3%A2rdoc
Poate ăsta provine dintr-un vechi *vârdoc cf. rad. *wer-(d-) ”ram, lamb”, fără betacizare, deși desinența tonică -oc cred că sugerează o temă verbală! Am mai discutat despre asta.
La o adică, majoritatea radicalilor IE au la bază câte un verb.
Comment by Sorin5780 — May 31, 2020 @ 12:24 pm
Nu știu ce manuscris e acel ”DA”, dar e posibil ca berbecul ăsta să fie din rasa rațca, cea cu ”coarnele în tirbușon”. https://hroderic.wordpress.com/2013/03/05/ratca-racul-si-rata/
Probabil că se face trimitere la coarnele în formă de tirbușon sau sfredel al acestui mascul, deci denumirea acestuia nu poate fi decât bănățeană. La fel probabil se explică și Lat.vervex, după coarnele în formă de spirală.
Aș vrea să fi avut prin burghiu o formă coruptă dintr-un mai vechi *burd-iu. Nici acel bârdie nu cred că-i exact ca acum două secole, iar dacă consider și un augmentat *burdóc avem probabil un tablou un pic mai complet.
ÎMBURGHIÁ, îmburghíi, (Banat) vb. I. Tranz. A stărui, a insista, a sfătui pe cineva să procedeze într-un anumit fel: S-o pus în capul lui şi atâta l-o îmburghiat, până l-o făcut să să dăspartă dă muiere.
ÎMBURDÁ, îmbúrd, vb. I. Reflex. Tranz. A (se) răsturna, a (se) dărâma: Fiind prea încărcată, coşia s-o
îmburdat.
Comment by Sorin5780 — July 7, 2018 @ 7:54 pm |
Poate fi un construct specific obiceiului de a sacrifica ovinele: lat. agnis, (h)arvix https://en.wiktionary.org/wiki/arvix#Latin
Pe obrăzarul unei salte dacice se vede sacrificarea unui berbec: The cheek-pieces of the Poiana-Coțofenești helmet show a ram being sacrificed by a man who kneels on its body and is about to cut its throat with a short knife.
https://en.wikipedia.org/wiki/Helmet_of_Co%C8%9Bofene%C8%99ti
Am avea un termen din seria derivatelor cu sufixul -ok (-ākā?). Barda, entopicul berde din Maramure și altele ar fi doar niște coradicale dacice. Cred că și ”barbură” este unul dintre ele. Ideea mi-a venit citind un studiu mai vechi. Când îl regăsesc, îl pun aici.
Comment by Sorin5780 — February 5, 2017 @ 11:24 am |
Verbul a apăra s-ar putea să aibă totuși dublă etimologie, (comentariului de mai sus), și să-i fi găsit un coradical în Codicele Sturdzan: să mă par (“opresc”). http://www.diacronia.ro/en/indexing/details/A14783
Are evident un coradical în latina medievală și alte limbi romanice (catalan parar), dar oare este împrumut medieval, moștenire latină antică sau (și) cuvânt moștenit, dacic.
https://en.wiktionary.org/wiki/parare#Italian
https://en.wiktionary.org/wiki/parry#Etymology
Sinonimul său (arom.afirescu; a se feri; der. feritor), dar și alb.mbroj, lat.defendo sau eng.stop indică clar acest parcurs, a lovi = a apăra. https://dexonline.ro/definitie/feri
Probabil că în analele războaielor indo-europene, triburile astea de câmpie nu construiau fortificații prea complexe (sau chiar deloc), ci foloseau o tactică sportivă și la modă prin filmele despre fotbalul american, “the best defense is a good offense”.
Comment by Sorin5780 — May 17, 2016 @ 4:10 pm |
Așa cum am comentat recent, de obicei verbul “a opri” în dacică, albaneză și alte limbi IE este un derivat semantic dintr-un alt verb cu sensul “a lovi, a tăia”. Nu pentru toate cazurile, bineînțeles.
Exemplele rămân cele din comentariul respectiv: reg. a stâmpi (a înceta, a conteni), coradical cu reg.tâmpă (pantă abruptă) su reg.tomoioagă < *tem- to cut).
alb. për të ndaluar (a opri) participiu; vine dintr-un verb cu sensul a tăia, ndaloj, coradical cu rom.a dura sau lat.dolare https://en.wiktionary.org/wiki/dolo#Latin
https://en.wiktionary.org/wiki/ndaloj
eng.to stop https://en.wiktionary.org/wiki/stop#Etymology_1
Comment by Sorin5780 — May 17, 2016 @ 4:24 pm |
părdá, pard, vb. I refl. (înv.) a se apăra.
*par+*dha = a pune stavilă sau *pard semnifica efectiv stavilă, contenitură, oprire?
Ar mai fi ideea să avem o formă daco-albaneză prefixată *per- (alb. për-, përkul, përrua, përkund) “”përdaj””
https://en.wiktionary.org/wiki/daj#Albanian
https://en.wiktionary.org/wiki/p%C3%ABrdaj
Comment by Sorin5780 — May 26, 2016 @ 7:59 am |
O fi posibil un prefix dacic coradical cu alb.prej ”din” sau *pa- cf. lat.po- ”off, away” (PIE *h₂pó-) și o temă verbală cf. dac. dava (coradical cu pers.dewar „zid”)?
Chiar dacă în trecut am propus un derivat din rad. *per- (“to strike, beat”, lit.per̃ti “to strike, beat, to hit”), poate nici nu e dacic. Vezi lat. parāre (“to make ready, defend”: fr.parer, it.parare, rom.a apăra)! Nu cunosc vreun *paridus, dar îmi amintesc de verbul răbda care în evul mediu avea o vocală între b și d. Probabil și acest ”părda” pierde o vocală între r și d. Mă gândesc tot la un prefix *pa- și la un dacic *reda- cf. alb.rend (aor. renda) ‘to run, to hurry’ (PAlb *renta), corad.cu got.rinnan ‘to run’ (*rinnaną), ON rinna id. gr. ῥένται ‘horse-race’). Adică să fi avut sensul inițial de a pune pe fugă.
(https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%82ep%C3%B3)
(https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/rinnan%C4%85)
Între eng.to route și lat.dēfendō (dēfendere) aleg primul pentru tiparul acestui verb, probabil dacic. Vezi let. raĩdît, raîdît (“to send hastily, urge, hurry”)!
https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%83reyH-
Nu știu dacă alb.rend este corect etimologizat. De ce nu se palatalizează r în rj?
Comment by Sorin — March 26, 2022 @ 1:06 pm |
Probabil că dacii nu erau prea obișnuiți cu războaiele de apărare și din cauza asta au pierdut războiul cu romanii.
Fortificațiile cele mai importante ale dacilor (poate cu excepția cetății de la Piatra Craivii) sunt construite în locuri mai degrabă accesibile. Defensiva nu era o prioritate.
Comment by Roderick — June 5, 2016 @ 8:37 pm |
alb. timp, timbi – “stâncă”
pag.17: http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/stratificarea-genetica.pdf
Comment by Sorin5780 — June 11, 2016 @ 7:42 am |
BUCĂLÁT, -Ă, bucălați, -te, adj. (Care are obrazul) grăsuț, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. – Cf. bucă.
Oare avem un adj.*bucăl, aceiași temă cu alb.bukur și bukël?
Comment by Sorin5780 — February 12, 2018 @ 6:28 pm |
MEREOÁRĂ s. v. viorea. Sinonime
https://dexonline.ro/definitie/viorea
”ilustrăm cu spectacolul funerar al Gogiului din sudul Moldovei sau cu bocitoarele mascate, pentru
a se apăra de demonii malefici, de pe valea Gurghiului [72, p. 190-193], în Transilvania,
unde se practica și cântecul de priveghi [12]. Cântece de această factură erau interpretate
și în sudul Moldovei, numite Mereoarele, precum la Gherghești, pe valea Tutovei11, sau
Cântecul mereoarelor și Zorile la Vinderei, în extremitatea sudică a județului Vaslui.”
Click to access 26_44_Prolegomene%20la%20jocurile%20cu%20masti_0.pdf
Cred că e același adj.mieriu (albăstriu) dar fără diftongarea lui ”e” sub accentuare. Nu cred că-i coradical cu următoarele: mărat, mărac, meru (la Densușianu) sau ”codru meriu” (întunecat) la pag.33: https://www.slideshare.net/gruianul/constantin-c-giurescu-istoria-pdurii-romneti-din-cele-mai-vechi-timpuri-pn-astzi-1976
Odată am găsit și un adj.mer (bleumarin =albastru-închis) într-un link de regionalisme, fiind logică existența sa prin comparație cu mieriu.
„MIERÍU1, -ÍE, mierii, adj. (Reg.) Albastru (deschis). – Mier (reg. „albastru” < lat.) + suf. -iu.” (DEX 98).
i mjerë https://en.wiktionary.org/wiki/mjerë
Comment by Sorin5780 — February 16, 2018 @ 11:08 am |
Nu cumva durd, durduliu provin dintr-un adjectiv romanic pierdut *gurd (sp.gordo)? Ar fi ușor de asimilat g lui d în contextul ăsta și probabil se confundă fonetic și semantic cu alt cuvânt.
Comment by Sorin5780 — December 2, 2019 @ 7:57 am |
goticul brunjō f. `(breast)-armor’
De aici provin termenii din română grunjos și prund
GRUNJÓS, -OÁSĂ, grunjoși, -oase, adj. Cu bulgări, care este în formă de bulgări sau are aspect de bulgări; grunzuros. – Grunz + suf. -os.
Sursa: DEX ’98 (1998)
GRUNZ, grunji (grunzuri), s. m. (n.) Bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă; bulgăre. ♦ Spec. Bulgăre de noroi înghețat. – Cf. alb. grundë.
Sursa: DEX ’98 (1998)
PRUND, prunduri, s. n. 1. Pietriș mărunt amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul și pe malul apelor sau, în straturi, în scoarța pământului. ♦ Albie, fund de apă (cu pietriș) DEX ’98 (1998)
De la grunz probabil vine și termenul de crunt, mai degrabă de încruntat, atunci când se formează cute pe pielea feței când te încrunți. Pentru aceasta avem explicația pentru grunz ca încrețitură la marginea opincii (grunz, grunji, s.m. (grúnzuri, s.n.) 1. (pop.) bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă; sfărâmătură, bulgăre. 2. asperitate pe o față netedă. 3. încrețitură la marginea opincii. 4. drob de sare. 5. bulgăre de glod înghețat. Sursa: DAR (2002) )
De la numele de prund vine probabil și numele de Prut, a cărui albie este în unele locuri cu pietriș și nisip, mai ales în albia superioară (În Olt. prunt, insulă, scruntar. Sursa: Scriban (1939) )
Comment by sabinus — April 25, 2013 @ 7:46 am |
Prunt (insulă, scruntar) este coradical cu arh.pruă (prova, prora) și alb.prehër/prehën (sân, poale; șorț)
IE *prō ‘forward, in front of, before’ https://en.wiktionary.org/wiki/preh%C3%ABr
Nu știi să faci comparațiile potrivite. Doar pentru că un cuvânt sună ca altul nu înseamnă că-s același lucru. Ai mânca vreodată căcat zicând că-i ciocolată, Sabine? :)
În trecut am propus și prugă (cale liberă) dar mai degrabă e un derivat dintr-un verb pierdut, identic alb.prej (*per- ‘to strike, beat’), la fel cum s-a format și sl.cesta (drum) prin defrișare.
https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/c%C4%9Bsta
https://en.wiktionary.org/wiki/pruga
Comment by Sorin5780 — August 10, 2017 @ 8:36 am |
Un cuvânt cu etim. necunoscută este engl. prawn ”crevete”, care s-ar putea să provină din acel PIE preu- ”to jump”.
Probabil termenul se aplica inițial unei lăcuste (cf. langustă, din lat. locusta), care într-adevăr e ”săltăreață”, apoi unui crustaceu. În zilele noastre s-a făcut conexiunea inversă, iar un greiere din Africa de Sud e numit ”jumping prawn”. Însă această ipoteză ar implica o ciudățenie: cuvântul englez n-ar fi germanic și nici celtic (din cons. fonetice); nu e de exclus nici posibilitatea să fie latin sau dintr-un substrat pre-celtic, dar acestea sunt nebuloase…
Galezul pryf ”gândac” provine din PIE kʷr̥mi- ”vierme” , coradical cu rom. ciormă.
Dintr-un PIE *kʷorǝm-, *kʷorǝn- ”mole, tortoise” provin let. kùrnis ”cârtiță”, v.ind. kūrmá- ”țestoasă”. Ar putea fi și la originea engl. prawn (vechi prayne, praine , prane ), printr-un intermediar celtic.
Comment by Roderick — April 26, 2013 @ 11:10 pm |
Pe ghicite:
șprunc, s.n. (reg.) avânt, elan.
proávă, proáve, s.f. (reg.) gest, mișcare, grimasă sau vorbă indecentă
Comment by Sorin5780 — April 27, 2013 @ 5:08 am |
arom. “baltă cu marmoruts” (broaște) pag.21 (185) >: http://www.unibuc.ro/CLASSICA/megleno2/frazeologie4.pdf
https://en.wiktionary.org/wiki/murmur#Etymology_2 ?
Comment by Sorin5780 — September 12, 2016 @ 4:37 pm |
Sunt multe cuvinte interesante în primul link.
Nu-n vini la măde, isap = nu-mi vine la socoteală. (pag.23) *med- (“to measure, give advice, heal”)
Tot ne întrebam ce înseamnă tracicul Meda.
Comment by Sorin5780 — September 12, 2016 @ 4:47 pm |
Au și traco-dacicul “bară”, dar cred că nu are sensul nostru, ci unul mai mic..poate băltoacă. pag.32 pe cursor (196 în carte)
“Priiatil’u săldi di beari și mâncare nu-i priiatil’ săldi(u) = adevărat, puternic? din latin solidus sau e cuv. tracic conform cu saldenses/Saldokela/Saldovissa?
sirmiia = marfă
Aici cred că avem un alt cuvânt tracic. Am amintit de acel verb arom. a sârmi (a mâna) și al nostru a sărmădza (din Oaș). Sensul de marfă trabuie să fie chiar averea mobilă a păstorilor: *serm – flow, run; a pune în mișcare. Ac. semantism ca alb.gjedh (cattle; *sed-, *sod- sl.prihod; reg.sodom)?
Nu cred că are legătură cu turc.sârmă https://dexonline.ro/definitie/s%C3%A2rm%C4%83
a sirbi= munci (lat.)
smăreacă = ienupăr
șuputuri = gălăgie (rom. șipot, șupot)
“ăn ună ticvă bes” = în un dovleac bes (rom. abeș)
timnitsă = întuneric
buric = stomac; inimă (?)
moască = catâr
badză (z cu căciuliță, ca-n limbile slavice care vor să transpună pe j) = bagiă (“sus”)
virini = supărare
Comment by Sorin5780 — September 12, 2016 @ 5:25 pm |
Cred că ”tigvă bes” semnifică gol, sec (Arv.bos =gol, Alb.bosh, Rom.boșt(i)ură, boșted), fără legătură cu abeș.
Buric cred că provine din a borăi, la fel ca al nostru buric, probabil cu sufix diminutival, nu un participiu dialectal.
Cred că a sârbi(a munci) e altceva decât rom.șerbi, ci ar trebui legat cumva de etimonul etnonimului sârb, serb. Era o teorie că ar însemna secerători (”mowers”). Mai demult dădusem peste acest radical pe o pagină a galezei: https://en.wiktionary.org/wiki/serb#Etymology_1
Nu cred că înțelesul s-a păstrat în sârbă (kosilici); au pierdut termenul sau n-a fost niciodată al lor, ci l-au preluat de la o elită de origine iranică sau chiar tracică.
S-a discutat pe seama acestui radical *swer- (“cut, wound”) în contul reg. surmă (Băilești). Eu îl văd originat din *ḱer- to grow (corad. cu țurană) amestecat cu radicalul ce dă v. albanez ther și rom.țâră, țărână, țârângă, inițial cu sensul a tăia, pisa. Pentru *swer simt că ar fi câteva piedici de ordin fonetic. Oricum Albanezii au varrë (wound, tearing), care s-a explica admirabil prin același radical. Și alți tracologi, decât cei din România, au postulatteoria că *sw devine tracicul *sv, iar s cade în albaneză. Eu zic că acolo unde apare un s mobil indo-european nu intră în limbile paleo-balcanice decât ca prefix augmentativ în verbe.
Vezi ca exemplu Vardarul, păstrat și ca nume al unuia dintre Crișuri, Vardaeorum (evident cel negru). Iau harta lui Ortelius despre Dacia și Panonia de bună, căci avea acces la resurse despre daci care azi par să fi dispărut sau sunt indexate prin cine știe ce biblioteci europene.
Nu m-ar mira, așa expert cum mă cred în acest moment, ca Albanezul ”veri” pentru punctul cardinal al nordului să fie un coradical al Vardarului (Lat.sordidus, Germ. schwarz) IE*swerd- (“dirty, dark, black”), din *wer- to burn???
https://en.wiktionary.org/wiki/schwarz#German
https://en.wiktionary.org/wiki/varrë
Să se fi păstrat în Balcani încă un coradical? Eu sunt convins că dialectele meglen, aromân (pindeni, grămoșteni) și fărșerot sunt urmașii triburilor moesice și tracice, mult mai numeroși în trecut.
Comment by Sorin5780 — February 16, 2018 @ 12:02 pm |
Se pare că alb.gjëmoj (= run after, hurry after; a jimi =a forfoti) ar putea fi coradical cu verbul a sârmi conform formelor dialectale “gjurmoj, related to gjurmë”
https://en.wiktionary.org/wiki/gj%C3%ABmoj
https://dexonline.ro/definitie/jimi
Dacă avem aceste verbe românești, cuvântul din spatele top.Sărmaș din nordul țării ar putea semnifica “mânător/ciorâng/ciorung”?
mag.Sármás- usturoi https://toponime.wordpress.com/2013/04/05/sehelb-selba/
Comment by Sorin5780 — September 13, 2016 @ 8:45 pm |
Ar putea să provină din IE *mer- ”to shimmer, shine” cu reduplicare < gr. marmáreo, lat. merus, dar poate fi înrudit cu mormoloc; explicațiile probabile aici: https://hroderic.wordpress.com/2012/08/21/mormoloci/
Comment by Sorin5780 — September 12, 2016 @ 6:25 pm |
Atrage atenția tema asta *marm- privitor la oiconimul Marmația, vechi ținut Românesc cu multe luciuri de apă, la fel ca Banatul dinaintea stăpânirii austriece. Poate chiar avem o temă *marm-at(ă) , cu același semantism pe care-l avea autohtonul baltă. Prin urmare, chiar am avea rad. *mer- ”to shimmer, shine”.
Același parcurs putea lua și bară (*bha- “to shine” + sufixul adjectival -(a)ră cf. Araris, Donaris, Bardarios, etc.), smârc (var. mărculă) cf. sl.mrici (*merǝkʷ-, -gʷ- to shimmer; rom.-alb.murgă), mărghilă.
La fel de bine putem avea o lărgire din rad. *mer-m- “to die, decay”.
Comment by Sorin5780 — September 12, 2016 @ 6:50 pm |
Sunt două cuvinte care mi-au atras atenția îna rticolul domnului Chindea, bulg. ’mărmorja’ (der.marmoruts) și marmure (-ore Huned. piatră de hotar).
PIE *mormur-, murmur- „to mutter” https://en.wiktionary.org/wiki/murmur#Latin
Primul ar putea fi coradical cu lat. și rom.murmur(a), dar din substratul tracic, pe când al doilea cred că poate proveni din *bhorm-, *morbh- cf, lat.fōrma și gr.μορφή (morphḗ). https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BC%CE%BF%CF%81%CF%86%CE%AE#Ancient_Greek
Încă nu înțeleg tiparul mental al formării acestui termen din urmă, căci rarul dornă nu oferă mare lucru în acest sens. Poate este coradical cu „Vulgar Latin *murrum, *morrum (“mound, hillock”)”. https://en.wiktionary.org/wiki/morro#Spanish
Nici fr.borne (rom.bornă) nu-i de ocolit. Cu lat.fōrma și morphḗ am presupus o asimilare a unei consoane, ce poate fi cazul și cu un dac.*barm- sau *marb-
Evident că originea cea mai probabilă este chiar lat.marmor (adică gen.marmoris), deși nu mai rețin dacă în Dacia se dăltuiau informațiile proprietarului pe acest suport și constituia o bornă de proprietate. Din ce-mi amintesc, Cassienii din Dobrogea aveau astfel de pietre inscripționate și s-au găsit relativ în stare bună..doar că nu cred că erau din marmură.
Însă, dacă pietrele erau și cruci, dar și pietre de hotar, suportul lor putea fi din marmură, mai ales dacă cariera era aproape. Momârlanii obișnuiau să se îngroape pe proprietatea lor, fiind probabil cea mai bună dovadă în acest sens.
https://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/ce-mister-ciudat-ascund-zecile-cruci-pietre-uriase-inscriptionate-slavona-Tara-lovistei-stonehenge-valcii-1_55954de2cfbe376e35cad6e7/index.html
Comment by Sorin5780 — June 18, 2019 @ 7:25 am |
Marmure – piatră de hotar corespunde exact unui sens al lat. marmor, menționat în dicționarul lui Lewis&Short:
”A mile-stone of marble: rus marmore tertio notatum, i. e. three miles from town”
Atestare importantă. Ciorănescu susține că ”marmură” nu e cuv. popular; posibil, dar acest ”marmure” este.
Comment by Roderick — June 22, 2019 @ 9:36 am |
goticul brunjō f. `(breast)-armor’
Gonța spune că moldovenii aveau bronea (coif) și zeauă (cămașă de zale) în secolul 16.
pag. 160: http://en.calameo.com/read/001858853a304b0569b28
În Dex nu apare nici termenul cordari (făurari) care-mi amintește de osseticul kurd (fierar)
Kurdalægon (Курдалæгон). The heavenly smith. A close friend of the Narts.
Ăsta ar fi al doilea cuvânt scito-sarmat din Română.
Comment by Sorin5780 — June 3, 2017 @ 2:13 pm |
Oficial, cordarul cred că este tălmăcit făuritori de săbii, conform mag. kard, provenit tot dintr-o limbă iranică răsăriteană (adică scitică sau sarmatică). https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BA%D0%B0%D1%80%D0%B4#Ossetian
Ideea este că puteau avea și dacii același concept (zero grade) din rad. *ker- to cut
Eu cred că ar putea fi coradical cu osset. Kurdalægon, deși nu mai rețin explicația etimologică. Să fie tot din rad. *kew, *kaw- to hit, conform rom.căuaci?
cordá, pers. 3 sg. coárdă, vb. I refl. (reg.; despre lemnele din stivă) a cădea grămadă. DAR (2002)
Să provină din *(s)kerd- (“to move, sway, swing, jump”)?
https://en.wiktionary.org/wiki/cardo#Latin
alb. hardhje, hardhucë (lizard) conform cu verbul kërcim (jump, dance, leap, etc.)
Pentru că știu cel mai bine eng. fac mereu unele conexiuni interesante cu astfel de cuvinte, dar aici n-ar avea sens acest discard la care mă gândesc. Card este moștenit din franceză, paralela arh.carte (scrisoare) sau a neol.carte de joc.
Mă mai gândesc la numele munților Scardus de la granița albanezilor (Șar Planina). Cred că se traducea drept munți abrupți.
Comment by Sorin5780 — July 3, 2017 @ 5:28 pm |