Istoriile lui Roderick

aprilie 30, 2013

Divizion, craiul șerpilor

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:52 pm

Titlul unui basm românesc, a cărui proveniență nu o cunosc. Apare în colecția ”Povești nemuritoare” și e o variantă (moldovenească?) a lui ”Vizor, craiul șerpilor” , poveste culeasă în Ardeal de Ion Pop Reteganul.

”Divizion” , numele craiului șerpilor, ar putea avea un corespondent în sanscritul dvijihva ”șarpe”. Dvi-jihva s-ar traduce prin ”cu două limbi” sau ”cu limba bifurcată”. Jihva , din PIE *ig’hu- ”tongue”; dvi- , din PIE *duwo ”two”.

Din numele lui Divizion s-ar putea reține transformarea IE g’h > z (caracteristică satem).

Din cele două nume al crailor șerpilor (Divizion, Vizor), dacă nu sunt iremediabil corupte, am putea deduce că acel cuvânt însemnând ”limbă”, provenind din PIE  *ig’hu-, *ing’hu- (*dl-, *g’h-, *d-, *t-) , începea cu v.

 

Mai puțin probabil, acel di- inițial care lipsește în Vizor ar putea fi legat de IE  dei-1    ”to shine; day; sun; God” (însă aici d inițial a devenit în română z : zău, zi < lat. ), iar Vizor -despre care am mai vorbit aici-  ar putea reflecta între altele PIE eĝhi- ”snake” (pol. wąż ”șarpe”).

 

11 comentarii »

  1. S-ar putea ca Divizion să fie un neologism rusesc. http://en.wiktionary.org/wiki/%D0%B4%D0%B8%D0%B2%D0%B8%D0%B7%D0%B8%D0%BE%D0%BD#Russian
    Poate unii s-au gîndit la Legiune, demonul/demonii care posedau un nefericit din Gadara în Evanghelie. Unii au asociat povestea asta mitologică cu șarpele șerpilor apropiindu-l de diavol, de marele balaur.
    Nu cred că-i necesar să vedem în numele acela vreun compus dacic.

    Comentariu de Sorin5780 — mai 1, 2013 @ 6:11 am | Răspunde

  2. ”Vizor” poate reprezenta o mai veche apariție în folclorul nostru a vasiliscului (șarpele).

    ”Vasile” e un termen reverențios, tabuizant pentru șarpe.

    Comentariu de Roderick — octombrie 29, 2014 @ 12:43 pm | Răspunde

    • ”Vizór, craiul șerpilor”

      Am propus mai demult un sufix de agent dacic -or, iar mai sus cred că avem un pleonasm. Vizor cred că provine din *weg’he- (”to drag, to carry”; alb.vjedh, vjedhull, Rom. viezure) identic în semantism cu lat. dūcō „lead” (Old Latin doucō) din PIE *deuk- (”to pull, to draw; to lead (i.e. to pull behind oneself). Fonetic se poate explica foarte ușor transformarea lui *e neaccentuat în [i], rămânând doar sufixul de argumentat cu exemple. Nu prea multe, ca să nu ni se aplece.

      Ne-am închipuit greșit că numele trebuie neapărat să însemne șarpe și/sau balaur, dar avem termenii ăștia, sunt arhicunoscuți. Nu l-aș compara nici cu ihtionimul viză (pag.57).

      https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/12/Alexandru_D._Xenopol_-_Istoria_rom%C3%A2nilor_din_Dacia_Traian%C4%83._Volumul_2_-_N%C4%83v%C4%83lirile_barbare_-_270-1290.pdf

      Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 13, 2018 @ 11:10 pm | Răspunde

  3. zău – jurământ, promisiune (Maram.)

    Oare acesta nu are un radical numai al său? Nu mai cred că are vreo legătură cu lat.deus, deși în vestul țării se spune zău (zeu, dumnezeu, dumnăzău).
    Este același cu prefixul să-/ză- despre care discutam la articolul Săcărâmb. https://hroderic.wordpress.com/2012/09/06/sacaramb/
    https://en.wiktionary.org/wiki/so#Etymology_1

    ZĂU interj. pop. 1) (se folosește pentru a întări o afirmație) Pe legea mea; pe cuvânt de cinste. 2) Cu siguranță; fără îndoială. /<lat. deus

    E ca și cum ai spune în engleză : It is so!
    După cum am arătat mai demult e prezent și-n albaneză ca "sa", tot prefix.

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 17, 2016 @ 4:57 pm | Răspunde

  4. Se poate face o paralelă mitologică indo-europeană între colanul celtic și povestea lui Vasuki. Cred că am văzut și la tribali un colan și o brățară, după stilul lor, unde capetele erau tot niște șerpi. https://en.wikipedia.org/wiki/Vasuki
    De aici poate veni și țigănescul Vasilca, ca o amintire veche a unui nume similar din N-V Indiei, leagănul țiganilor.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Torc

    IE *weydʰ-, *widʰ- (“to separate, split, cleave, divide”)
    Mă întreb dacă nu cumva Vizor provine din rad. *h₁weydʰ- ca derivat perfect tracic, iar Divizion să provină din Lat. dīvidere. https://en.wiktionary.org/wiki/divido#Latin
    Cred că sensul celor două trimite spre formarea teonimului slavo-aric Bog (dumnezeu), care ”împarte” bogății. La fel și cu acest personaj teluric, apărător al bogățiilor minerale și cunoscător al localizării unor comori.

    Am dat în trecut ceea ce eu cred că ar fi coradicale: Lat.vidua, Alb.vend (pământ, loc, lot, parcelă; țară), ve (văduvă), vendos (a decide), vendim (decizie), Rom.vândăgi, a vindeca, vindecea (?), tr.eda, edoni, Eng.wood, widow, etc.
    Dacă Vizor vine din același radical s-ar reconstrui *vid-ior sau *vidi-or. Sufixul ar fi -or sau -ur. Se regăsește și-n alte derivate dacice..rare.

    Comentariu de Sorin5780 — mai 10, 2018 @ 3:12 pm | Răspunde

    • De obicei poveștile nemuritoare explică multe necunoscute în narațiune. Ar trebui să fii atent la poveste, s-o recitești. Vezi dacă e ”hoț” (vjedh – a fura. der: Vjedhull, vjedhur, vjedharak, etc.)

      O supoziție care n-a fost propusă până acum este chiar cea care numește cel mai des șerpii: Proto-IE: *weyǝ-, *wyē-; *wī-k’- ”to twist, to weave”. Ultimul cred că e doar o lărgire a temei din sanscrită, care la noi putea fi *wi-g’-or. La fel avem reg.cormală(u), șarpe, nagodă, Sanskrit कुण्डलिनी (kuṇḍalinī, “coiled”; alb.shkund =shake, swing), tr. Zymdrenos, Zymydrenos (snake dragon? după gr.hydra – rom.vidra)

      Alt radical posibil: *weǵ- 1. lively, awake. 2. strong.
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/weǵ-

      Om de vază, Vezina, etc.

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 24, 2018 @ 3:31 pm | Răspunde

  5. Cf. acestui curios divizion, mă întreb dacă nu cumva v intervocalic se păstra până acum două sau trei secole în Română. ”Găvuri” a fost notat de Ion Conea în Munții Retezatului, deci și sg. *gavură trebuie să fi fost folosit până la un moment dat.
    Nu cumva tipul ăsta de arhaisme fonetice s-au transmis uneori osificate în toponimie, lirică și-n manuscrise vechi? Mă întreb dacă bivol (*bival) nu putea proveni din Lat.būbalus sau un radical semi-identic! Știu că noi moștenim din latină buar (nu bour) și probabil că suna *buvaru la un moment dat. https://en.wiktionary.org/wiki/bubalus

    Unii cred că Bihor/Bihar vine din dacică, cf. acelui bivol. Nu înțeleg logica asta, doar pentru că graiul din nord-vestul țării transformă f în h. https://paganelis.wordpress.com/2019/08/21/despre-cateva-toponime-din-regiunea-dunarii-de-jos/#comment-2365

    Concluzia mea este că v intervoclic putea supraviețui, așa cum o face și-n câteva cuvinte slavice adoptate destul de recent în timp, iar personajul acesta mitologic l-aș asemăna cumva cu cultul șarpelui din Balcani și Sciția Minor. Era probabil foarte răspândit printre traci și de la ei este adoptat de greci și face un salt peste timp până în filmografia americană (Conan Barbarul). Thulsa Doom amintește prin transformarea sa de Glykon (vezi link).
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Glykon

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 1, 2019 @ 5:10 pm | Răspunde

  6. În ”Repertoriul arheologic al județului Alba” (1995) este menționată descoperirea a 5 brățări de aur în albia Mureșului (de bună seamă depuneri ritualice), cu ocazia construirii podului din Partoș. Sunt datate vag. de la începutul epocii fierului sau sfârșitul epocii bronzului.

    Podul din Partoș este foarte aproape de confluența Mureșului cu Sebeșul, deci probabil aceasta a avut o anume însemnătate (sacralitate) pentru populațiile locale.

    Celții aveau o divinitate a confluențelor – vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Condatis
    Ei apar însă în Transilvania în Hallstattul târziu.

    Comentariu de Roderick — ianuarie 31, 2020 @ 5:11 pm | Răspunde

    • Asta ar însemna că-s relicve celtice, nu dacice. Dacii nu depuneau ritualic obiecte în albia râului sau în mlaștini, ci probabil le îngropau. Rămâne de văzut dacă alegeau locuri cu semnificație sau sunt dosite în așteptarea unor vremuri mai pașnice. http://www.ziare.com/magazin/studii/dacii-erau-plini-de-aur-si-nu-faceau-deloc-economie-national-geographic-1071214

      Comentariu de Sorin5780 — februarie 1, 2020 @ 6:00 am | Răspunde

      • Așa m-am gândit și eu, dar nu corespunde periodizarea. Ar trebui să fie cel mult cultura Basarabi (nord-tracică, Hallstatt timpuriu); celții nu sosiseră încă.

        Apoi cred că ”destinatarul” era confluența râurilor, nu Mureșul.

        Comentariu de Roderick — februarie 1, 2020 @ 9:48 am | Răspunde

        • Posibil ca acea confluență să se fi numit *sántaka(s) ori *sám(ā)pa (*sámuopa/*sámuapa dacă avem un tracic *āpa fără accent) conform lit.santaka și sampė (< *San-upė). https://hroderic.wordpress.com/2017/07/11/sanpaeus-si-alte-paraie-dobrogene/

          Mai demult s-a propus o tălmăcire pentru Zargidava după un tr. *zarg- ”furcă, furcătură” cf. PIE *g'herk(ʷ)- ”fork”, după localizarea sa la joncțiunea a două râuri. Furcătura se referă totuși la bifurcarea unui șir de munți. Vezi și Zargiana (Zutor) între Napoca şi Porolissum.

          Chiar dacă nu avem credințe similare celților privind corpurile de apă, nu-i exagerat să fi rămas ceva obiceiuri din urma migrației grupului centum cu haplogrupul R1b. Am amintit de o descoperire de anul trecut din Muntenia a unei așezări a reprezentanților culturii Yamnaia.
          Mi-am amintit de ei citind aici. https://www.rumaniamilitary.ro/un-pic-de-genetica-despre-haplogrupuri

          Mă întreb care-i simbolistica confluenței apelor și a răscrucilor de drumuri. Ultima e mult mai comună nouă, deoarece cred că tradiția tracilor era legată de uscat din preistorie, pe când grupul centum s-a ținut aproape de mare o lungă perioadă (vezi linkul despre haplogrupuri).

          Poate e ceva comun, deși cred că mai întâi de toate erau noduri de legătură cu importanță comercială. Sunt sigur că marile râuri ofereau o rută comercială mult mai facilă decât uscatul (împădurit), dar probabil nu era lipsit de pericole. Asta îmi amintește de un episod din filmul ”The Revenant”, unde călăuza Hugh Glass (Leonardo DiCaprio) consiliază grupul de vânători scăpați de atacul unui trib indian să părăsească ambarcațiunea de frica unei ambuscade a altui trib sălbatic de-a lungul râului. La fel probabil se atacau și tracii între ei sau cu celții mai târziu.

          Comentariu de Sorin5780 — februarie 1, 2020 @ 4:46 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: