Istoriile lui Roderick

Iunie 5, 2013

O derotacizare

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:23 pm

Câteva cuvinte din graiul maramureșean -pe care le-am găsit în Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș al lui Dorin Ștef- ar putea prezenta un interesant fenomen de derotacizare; mai exact, r precedat -sau în unele cazuri urmat- de (anumite?) consoane devine uneori l.

Ca exemple: blândușă ”brândușă”, cuculbată ”cucurbătă, dovleac”, cuculbău ”curcubeu”.

cléi, -uri, s.n. – Creier. Sens atestat în toate satele de pe valea Marei și a Vișeului; pe valea Izei se folosește crei, creri (ALR 1969: 6). – Din sl. klei.”

Cred că la originea acestui clei a fost crei , cf. crier, creier, bănățean criel.

blénci, -uri, s.n. – Briceag, cuțitaș (Memoria 2004: bis). – Et. nec.” ar putea să fie o variantă derotacizată a lui brici.

Printre explicațiile etimologice ale cuv. cloambă , DER menționează: ”Pascu, Etim., 47, propune un lat. *crumba din gr. ϰορύμβη”, î.a.c. având loc o derotacizare similară. Să reevaluăm Clujul?

15 comentarii »

  1. Așa cum merge discuția privind acea rotacizare atipică (blîndușă-brîndușă) sau albanez(Albanopolis) – arbănaș(arbăreș la ei) cred că mai am un exemplu care ne-a scăpat: cursă (trap) – alb.kurthe
    http://en.wiktionary.org/wiki/kulp%C3%ABr#Albanian
    http://en.wiktionary.org/wiki/kurth
    Poate că albanezii ăștia nu puteau rotaciza pe [l] decît într-o poziție alipită de alte consoane, poate aveau chiar și o derotacizare cum avem noi.
    Cred că și etimologia lui curpen trebuie reevaluată.

    Încep să cred că trebuie regîndit tot procesul rotacizării lui [l].

    Ce sinonimie bizară, dar logică în aceste condiții noi : kulpër(tosk) și kurpën (Gheg; alte var: kulp, kurp, kulpën) în albaneză, dar numai rom.curpen la noi. Clematis vitalba N-am găsit radical IE pentru acestea sau nu-mi aduc aminte dacă s-a propus unul.
    Acum nu mai avem nici o diferență între tipul de rotacizare sanscrit și cel tracic (și acum albanez). E chiar o descoperire remarcabilă.

    Comentariu de Sorin5780 — August 12, 2013 @ 9:53 am | Răspunde

    • Există lit.kilpa(loop) și let.cilpa, iar graficul acela al lui Russu(?) dădea așa: „ul” la traci, „il/ul” în slavă, „il” în lituaniană, ol,ul în latină.
      Acum poate le schimbăm un pic și punem „ul/ur” în nord tracică.
      alb.gheg kulpën este originalul.

      pentru lit.kilpa și let.cilpa: http://en.wiktionary.org/wiki/klupt#Etymology
      Deci *kʷel- (“to turn, to move”) devine *cul în anumite instanțe.
      Amintesc și alb.sjell (to bring, turn, dwadle) din *kʷele- to move around, to drive, to turn. La noi a dat adj.cul – „iute, aprig”(gr.pelo- to move), poate și culișer(făcăleț, melesteu)

      Comentariu de Sorin5780 — August 12, 2013 @ 10:31 am | Răspunde

      • Probabil de aici vine și curpător(cărpător, cârpător)- lopată de băgat pîinea în cuptor. (Meh.). E o mișcare de rotire implicată.
        La celelalte e vorba de tăiere, deci *ker(p). N-are legătură cu lat.coopertum http://en.wiktionary.org/wiki/c%C3%A2rp%C4%83tor#Etymology

        „Adv. La un loc: avea pămîntu, 30 de pogoane, strîns la un loc: cîrpător (jud. Olt)” aici văd un der.din *k(‘)arp-„ fruit, to gather fruits, to reap the harvest” (încărpui?) lat.carpo- harvest
        Eurasiatic: *ḳVrpV
        Meaning: to gather

        Comentariu de Sorin5780 — August 12, 2013 @ 11:00 am

      • colbaci (bici) ar trebui să fie coradical curpenului (alb.kulpën), deși … https://dexonline.ro/definitie/colbaci

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 16, 2016 @ 3:23 pm

    • Mai adaug o rotacizare influențată de labiala adiacentă: arh.salbăd – sarbăd, searbăd http://dexonline.ro/definitie/searb%C4%83d
      Nu reușeam să pun punctul pe „i” cu etimologia sa, deși îmi stătea sub nas de aproape un an: IE *selp- „fat”. (alb. gjalpë – unt).

      În dacică avea sensul general de grăsime (*sealp), apoi s-a adăugat un sufix adjectival și toate proprietățile obiectului au trecut mai departe:
      fără gust, neplăcut, ”flasc”, Insipid, nesărat, fad.

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 5, 2013 @ 11:58 pm | Răspunde

    • S-ar putea ca etnonimul arbănaș să aibă la bază un substantiv albanez foarte vechi: http://en.wiktionary.org/wiki/arb%C3%ABn
      pl. arbën- fields > IE *arw-/*e- ”field”
      Eu am găsit în dicționarul albanez arbën – plain, moor.
      Dacă reconstituim un sg. arba (câmp), arbanu(s) / arbën ar fi câmpeni.
      Mă întreb dacă derotacizarea aia nu era un accident comun într-un anumit context. Care să fi fost formele originale, acele excepții care apar doar sporadic sau termenii normali și precumpănitori în limbă: *culpen/curpen, blândușă sau brândușă, albanoi sau arbën/arbër?

      Apropo, în acel link de mai sus se pune întrebarea dacă arbën(fields) nu trebuie conectat cu niște coradicali IE din rad. *orbh- ”orphan; slave, servant”! Nu cred că e cazul, căci mai au un reg. arbër (young boy) care ar putea veni din radicalul ăsta.
      Cred că albanezii nu s-au format la munte, în refugii inaccesibile, ci jos în văi și câmpii.

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 2, 2014 @ 3:07 pm | Răspunde

  2. cuculbău ”curcubeu” poate fi coradical cu culbéc, culbéci, s.m. (reg.) 1. melc, bourel. 2. conci, coc. 3. belciug, cercel, inel, ochi.
    din IE *kʷele
    Rememorînd derivatele tracice avem „e grade” (alb.sjell, rom.ceala), avem „u grade” (cele e mai sus) și urmează să găsim „o grade” care devine „a” la traci.(alb.kalamend-to entangle, to confuse; kalavesh-grape;kalaqafe- piggyback; kalagërç- cramp; din kala-upside dow, topsy-turvy din **kʷel- to turn de V.Orel).

    Comentariu de Sorin5780 — August 14, 2013 @ 5:56 am | Răspunde

    • Cuculbău e format prin reduplicarea primei silabe și nu din prefixul con- latin: curcubeu (*concurvus). Nici la acesta din urmă nu cred că-i decît o altă reduplicare. Rămîne întrebarea cît de latin ar fi curcubeu (cucurbeu) din lat.curvus, căci avem atît această rotacizare iregulară, cît și derivate proprii daco-alb. :alb.kërrus- to bend (one’s back)
      tkur http://en.wiktionary.org/wiki/tkurr#Albanian
      kurriz http://en.wiktionary.org/wiki/kurriz#Albanian (aici e probabil o metaforă drăguță unde coloana e văzută ca rădăcină a corpului)

      IE *kur (-vus; -mos; -nos; -kos: curcos și curcu-beu) sau *kor- (gr.guros și arm. kor, korč)
      Lat.curvus /alb. kurm

      În română am moștenit o formă sufixată cu -mos: kur-mos devine *kurma în dacică și curm (-uri)- legătură, laț. De aici s-a derivat:
      curmăní, curmănésc, vb. IV (reg.) a strânge (cu o sfoară), a gâtui. S-ar putea să fi avut inițial un sufix dacic -nos care devine -mos, căci teoria e că -mos se atașează verbelor : „Creates action/result nouns from verb stems”. (deci a curma e perfect logic)

      Independent s-a păstrat și „curmei, s. n. (tulpină de plantă agățătoare, lăstar; legătură)” unde suspectez că avem un diminutiv dacic -lis ce nu mai poate fi recunoscut în forma actuală.
      Probabil nici curmătură (șa, deșilătură; vîrtej de apă. Cotitură, cot de rîŭ) nu vin dintr-un verb a curma(a tăia). La fel nici curmeziș, adv. (pieziș, transversal, de-a latul); (în)curmezișa, vb. (a devia; refl., a se lua la ceartă).

      Ironic că eu sînt mai aproape de a da o etimologie corectă tuturor acestor cuvinte și n-am făcut decît să urmez firul albanez la sursă. Pentru ce mai dau lingviștii noștri aceste indicii dacă ei nu le verifică, nu le urmăresc identitatea IE. Dau tot felul de posibile etimologii ducîndu-se pînă-n greacă și arabă, dar nu epuizează deloc posibilitatea unui cumul lexical autohton?!

      Privitor la alb.rreng(to do a prank, cheat, deceive) l-am împrumutat și noi ca renghi. Se potrivește cu italiana „prendere in giro”. Probabil din *(s)kreng cu transf.tipică alb. spre *rreng (*kr >rr sau *sk > h). La fel și vrangull- in circle, around ( vë- + rrangull) http://en.wiktionary.org/wiki/vrangull#Albanian

      PS: deci, ca să n-o mai lungesc, curcubeu ar fi *curkos (coradical cu lat.curvus) și beu (a bea): „ curcubeul e arcul ce soarbe ploaia (cf. ARCUS BIBIT, la Plaut), după o credință populară foarte răspândită]. ”

      Comentariu de Sorin5780 — August 14, 2013 @ 8:11 am | Răspunde

      • *curcu- ar putea fi coradical cu lat.circus și gr.krikos(ring) din *sker- to turn, to bend. Partea secundă din curcubeu(-ău) poate fi orice..lumină (IE bha-cerc de lumină), un alt sufix, etc. Așa cum și-au dat seama precedesorii un b intervocalic din latină ar fi dispărut.
        Cearcăn e latin cu un sufix dacic, ce pune pe mulți în dificultate.

        Comentariu de Sorin5780 — August 14, 2013 @ 9:07 am

      • „cuculbắu, (cucurbău, cucurbel, cucurbeci), s.n. – Curcubeu: „Când se arată cucurbeciu, atunci mereau la el în coate și în jerunț, și acolo, când ajungea la el, ardea o căldare cu bani. (…) Acela [curcubeu, n.n.] are două capuri și ele bea apă din două izvoare, unul este Izvorul de Piatră și unul este Izvorul de Argint” (Bilțiu 1999: 79; Oncești). În Vișeu de Jos s-a semnalat sin. „Brâul Maicii Domnului” (ALR 1973: 663). – Cf. curcubeu.”

        Comentariu de Sorin5780 — August 14, 2013 @ 3:27 pm

      • Căldarea cu galbeni de la capătul curcubeului este o și un mit celtic: https://en.wikipedia.org/wiki/Leprechaun
        Se spune despre costoboci/cistoboci că aveau o componentă celtică, evidențiată arheologic. Probabil de acolo au luat câteva obiceiuri și cuvinte, nu foarte multe.

        Derotacizarea asta de care vorbim aici ar putea fi rezultatul unui curent mai larg. Un lingvist , la începutul secolului trecut s-a dus odată într-un sat unde se mai vorbea graiul puternic rotacizant al Apusenilor, dar cei intervievați o țineau morțiș în chestionarele omului că ei spun altfel decât se știa îndeobște în jur. Ba chiar derotaciza și acolo unde nu era cazul. După un timp îi câștigă încrederea și află că e rușinos să mai vorbească cineva ca-n vechime. E ca și specificul moldovenesc pe care vorbitorii nativi încercau neîncetat să-l piardă, rușinându-se cu vorba lor în fața muntenilor.

        Așa s-a ajuns cred la ce avem azi în multe locuri, o derotacizare complet neregulată. De la niște graiuri aflate în diferite stadii de rotacizare am ajuns la ce avem azi. Și se pare că rotacizanții se întindeau pe un spațiu mult mai întins decât îl știm noi în perioada sa de glorie.

        Comentariu de Sorin5780 — August 29, 2016 @ 7:44 am

  3. Culoarea brândușei ar putea indica pe de o parte un corespondent albanez bruz (P.Alb. *brudja)- „blue, indigo”, comparabil cu sl. (pol.) brud brudny- murdar, dar ca să acopere toate acele flori (de culori diferite) inclusiv ca sinonim al ghiocelului, trebuie conectat cu IE *brend cum propune Giuglea. Foarte probabil e legat etimologic de brîncă, doar cu un alt sufix.

    Probabil e un cuvînt pierdut care descrie florile astea ce arată ca niște clopoței.

    Comentariu de Sorin5780 — August 18, 2013 @ 8:11 pm | Răspunde

  4. […] posibil ca acest cuvânt maramureșean să fi suferit o derotacizare (vezi https://hroderic.wordpress.com/2013/06/05/o-derotacizare/ ), cf. blândușă-brândușă, cuculbată-cuculbătă ș.a., forma originară fiind […]

    Pingback de Zgleamăn | Istoriile lui Roderick — Noiembrie 12, 2013 @ 9:01 pm | Răspunde

  5. Mai adaugă două exemple: stîlpurile „creangure” „brațe de sfeșnic” din lat.stirpēs
    „arbuni – leamne”
    http://www.logos.tm.ro/gratuit/973-95560-4-3a.pdf

    Alte sensuri ale unor cuvinte pe care le-am spicuit pe sărite și cuvinte mai ciudate: „De menþionat cã în ediþia Bibliei din 1968 apare numai
    termenul abur; în ceea ce ne priveºte, considerãm cã cea mai exactã traducere
    a noþiunii este, în acest context, fîntînã, izvor.”

    crep (vas pentru adăpatul animalelor) apare și-n reg.făgărășene încă folosite.

    ia = omoară
    înger – văltur sau băltur (?)
    au îmblat – au ținut

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 19, 2016 @ 9:45 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: