Istoriile lui Roderick

Iunie 8, 2013

A se cumpti

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:57 am

Un regionalism din Transilvania de Nord și Maramureș.

cuntí (-tésc, -ít), vb. refl. – A se obișnui, a se familiariza. – Var. cunetăți. Origine necunoscută. Se folosește în Trans. de Nord.” (DER, dexonline.ro)

cuntí, cuntésc, vb. IV (reg.) a se îndătina, a se familiariza, a se învăța, a se obișnui (cu ceva). ” (DAR, dexonline.ro)

În DRAM (Dorin Ștef) apare ca:

cuntí, cuntesc, (cumti, încunti), vb. refl. – A se obișnui, a se acomoda, a se familiariza; a se poda: „Vaca se cumtește cu el [cu șarpele] și stă la supt ca la vițel” (Bilțiu 1999: 131; Rozavlea). Atestat doar în Transilvania de Nord. – Et. nec. ”

cuntít, -ă, (cuntit), adj. – Obișnuit, acomodat, învățat: „Du-te unde ești cumptit, / Că știu că nu te-am dorit” (Bârlea 1924 I: 195). – Din cunti „a se obișnui” + -it.”

Un cuvânt dubios și ca formă. În dicționare apare cunti, însă în citate este cumti și cumpti.

Care e forma originală?

Tot în Maramureș, cf. DRAM,

scumptíe, s.f. – (bot.) Arbore cu flori verzi-gălbui, mirositoare; scumpete, scumpătate (Țiplea 1906). Coaja și frunzele se folosesc în vopsitorie. (Med. pop.) Proprietăți antiseptice și astringente (Rhus cotinus L.). – Din pol. skapia.”

În restul graiurilor românești acest cuvânt apare ca ”scumpie” (vezi pităptită :) ):

scumpíe f (pol. skapia pron. skompia [de unde și rut. rus. skompia], d. skap, pron. skomp, care e rom. scump, zgîrcit, avar, pin aluz. la astringența scoarțeĭ eĭ). Un frumos copăcel care crește pe dealurĭ petroase și a cărĭ coajă se întrebuințează la tăbăcit (rhus cótinus). Munt. Iron. Cînd oĭ secera scumpia, la anu cu brînză, la Paștele caluluĭ, la calendele greceștĭ, nicĭ-odată. Trans. vest. Liliac, melin (plantă); Rhus cótinus e originar din Asia Mică și a pătruns la noĭ din nord (Polonia, Rusia). În Munt. a apărut la 1676. ” (Scriban, dexonline.ro)

Probabil că în afara influenței graiului maramureșean, cunti / cumpti ar fi *cumpi.

Dacă este să fie un cuvânt arhaic, autohton, ar putea reflecta PIE *kamp- ”crooked, to bend” (v.ind. kampate `to tremble, shake’; kumpa– `crooked-armed’, v.prus. kumpint ”a schimba, a împiedica”). Î.a.c. sensul originar al lui ”a se cumpti” ar fi ”a se încovoia/ conforma după cineva sau ceva”. Există opinia -contrazisă de Vasmer- că ”scump”/rus скупой ar fi legată de această rădăcină.

Este remarcabilă, dar -se pare- întâmplătoare, coincidența de formă și sens între *cumpi și engl to cope.

Poate fi un compus (inextricabil…) în care cu- sau cum- provine din PIE kom ”by, beside, at, with”, ca o multitudine de compuși latini (moșteniți: cumplit, cumpăra, cumpăt, cunoaște ș.a. ).

*

În cazul în care varianta originală este cunti/cunetăți , apar posibilități interesante.

Poate un cuvânt autohton, din PIE *koin- ”common” (v.gr. koi̯nó-”împreună”, după Pokorny din rădăcina de mai sus, *kom; lit. kaina- ‘common, mutual’).

Sau PIE  *ken-  ”to like, to love” (v.ind. kanati `to be satisfied, pleased’). Sensul reconstruit al rădăcinii nostratice *ḳVnV -interesant- este ”to match, fit”.

Anunțuri

5 comentarii »

  1. cu+nunie…nun+tă…cuvinte despre conceptul de ”familiarizare”…

    Comentariu de RomaniaTricolor — Iunie 10, 2013 @ 3:50 pm | Răspunde

  2. E posibil să avem un derivat din lat.computō, la fel ca alb. kuptoj (I understand); „u” neaccentuat cade.
    http://en.wiktionary.org/wiki/computo#Latin
    Se observă aceleași dezvoltări fonetice și în celelalte limbi latine, numai că la noi a evoluat un pic sensul. E posibilă și o altă filiație, dar până la noi idei ..
    E greu de spus dacă nu avem unul din acele cazuri unde se evită pronunțarea laolaltă a unei consoane bilabiale (b, p) cu o vocală anterioară în graiul maramureșan. (cazurile „pi”, „bi” pronunțate „pti”, „bdi”). La fel și porțiuni din graiul moldovean și dialectul aromân au probleme cu „pi” (pronunțând „chi”).
    Dacă e latin cuvântul, ar fi singurul caz de suprapunere cu această transpunere fonetică regională.

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 17, 2014 @ 8:57 pm | Răspunde

  3. Lat. cunctor https://en.wiktionary.org/wiki/cunctor#Latin

    cunetățí, cunetățésc, vb. IV (reg.) a se așeza, a se instala.

    M-am obișnuit să găsesc o explicație dacizantă în majoritatea cazurilor, deci nici de data asta nu mă ..smintesc sau dezmint. Dacă avem un derivat dacic din rad.*kamp, (*kemp, *kump) ar merge fără îndoială același semantism cu Lat.cunctor. Dară, pentru a avea certitudinea că așa este, ar trebui să mai găsim un albanism sau măcar un cuvânt cu sensul presupus de mine.
    Până una alta, cred că cel mai apropiat este lat.cunctor cu o dezvoltare semantică proprie graiului nostru.

    Cumpănă cred că este derivat din rad.*kamp, deci ăsta ar trebui să fie unul din familia lexicală presupusă de mine. https://dexonline.ro/definitie/cump%C4%83n%C4%83

    Verbul ”a (se) cocâmba” este al doilea dacism: „cocâmbá”, vb. refl. – (reg.) A se gheboși, a se încovoia, a se strânge (Memoria, 2004).

    „a agâmba” cu toate derivatele sale intră în aceeași familie lexicală: https://dexonline.ro/intrare/ag%C3%A2mba/75695

    zgâmboi este alt dacism: https://dexonline.ro/intrare/sg%C3%A2mboi/131994

    gîmboase, s. f. pl. (înșelăciuni, tertipuri) prezintă același semantism cu dacicul a (în)celui/înșela (der. cialmă, șalmă). Am dat o explicație etimologică acum ceva timp.
    O fi ironic faptul că avem două verbe similare prin sensuri, dar ca dezvoltări independente?
    gâmbá, gâmb, vb. I (înv.) a apuca, a prinde, a găbui.

    Pentru verbul a găbui am dat un precedent a căpui mai vechi și mai corect dpdv etimologic. Este coradical cu alb.kap, pe când a gâmba vine dintr-un dacism, probabil pierdut azi, cu sensul de ..hook. Deci a gâmba s-ar traduce to hook (up), similar aș zice cu rom.cață și meglenul cătsat (apucat). Rămâne de văzut care-i etimologia celor două din urmă.
    https://en.wiktionary.org/wiki/kap#Etymology

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 11, 2017 @ 5:36 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: