Istoriile lui Roderick

Iunie 27, 2013

Aniarsexe și măgarul dacic

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:19 pm

Aniarsexe sau  Aniassexie , numele unei plante dacice din lista lui Dioscoride; e vorba de iarba săracă , Onobrychis , cf. I.I. Russu și I. H. Crișan (după S.Olteanu, însă, e Spergula arvensis – hrana vacii).

După I.I. Russu, posibil legată de PIE k̂ēko- ”green grass, green fodder” (lit. šė́kas ”fân proaspăt cosit”, v.ind. śāka- ”legume comestibile”). Ce ar putea reprezenta însă prima parte a cuvântului, aniar- ?

Cuvântul ar putea corespunde sinonimului grec Onobrychis ( ”Onobrychis means „devoured by donkeys”, from Ancient Greek ónos (ὄνος, „donkey”) and brýkein (βρύκειν, „to eat greedily” ” – wikipedia).

Poate că dacii denumeau măgarul cu un cuvânt apropiat de gr. onos (anos ?). Forma aniar- ar trebui să fie un genitiv (=”asinorum”?).

Însă ar putea fi posibilă și separarea ani-arsexe , ani- fiind un plauzibil genitiv singular.

Ca posibilități/conexiuni etimologice pentru arsexe , PIE *ar- ”reed, rush” (v.gr. arísaron – Arisarum ); PIE ai-rā ”a k. of grass” (v.gr. âi̯ră  ”buruieni din grâu”).

Dacă varianta corectă este Aniassexie , a doua parte poate proveni din PIE *ak’-  ”to gorge, to gnaw” (v.ind.  áśana- `eating’). Î.a.c. numele dacic al plantei ar corespunde exact celui grecesc, ca un calc lingvistic. Însă varianta lui Dioscoride (citată de cei trei specialiști menționați ), e Aniarsexe.

Dacă a existat un dacic an(os) ”măgar”, e probabil un cuvânt dispărut. Avem măgar (posibil autohton, legat prin metateză de gomar ),  asin (latin), colun (măgarul sălbatic, prezent până în evul mediu târziu și la noi; cuvânt de origine turcică, cf. DER), mușcoi (catâr; cuv. autohton, după Brâncuș).

Nu știu dacă măgarul a fost un animal domestic comun în Dacia (dacă mușcoi sau măgar sunt autohtone, ar trebui să fi fost); silueta lui e -încă- inconfundabilă în mijlocul oricărei turme de oi din Carpați.

P.S. (28 iunie 2013)

„inóc, inóci, s.m. (înv.) asin sălbatic.” (DAR)

E posibil ca dacismul despre care am vorbit aici să nu fi dispărut.

10 comentarii »

  1. ”inóc, inóci, s.m. (înv.) asin sălbatic.” (DAR, dexonline.ro)

    ”inóc m. (vsl. inokŭ, singuratic, pustnic, mistreț, d. inŭ, unu, ca și gr. moniós, mistreț, d. mónos, singur, și fr. sanglier, mistreț, d. lat. singularis, singuratic. V. inorog). Vechĭ. Rar. Pustnic. Porc sălbatic.” (Scriban, dexonline.ro)

    Mai știam un cuvânt dispărut: inău – junincă (vezi interpretarea lui S. Olteanu – Aniarsexe= Spergula arvensis – hrana vacii).

    PIE *ein- ”deer, roe” > gr. ínnos „catâr tânăr” (starling.rinet.ru)

    Comentariu de Roderick — Iunie 28, 2013 @ 10:26 am | Răspunde

  2. Dacă fitonimul ăsta corespunde ca înțeles cu cel grec trebuie adăugat la cap. „paralele structurale”.(Sorin Olteanu)
    Cred că sînt multe astfel de exemple și am putea compara mai des cele două limbi.; dacă numai am cunoaște idiomul trac la fel de bine ca cel grecesc. :)
    Terminația în x e și ea interesantă. Nu s-a păstrat pînă azi, deși unii ar spune că „dârmoxul” (sau dârmoz) e dacic (în toponimie sînt mai multe ex. de localități cu [x] decît [z]).

    Dacă genitivul lat. asinorum e un indicator pentru *aniar-, atunci acesta e la plural: „măgarilor”. Dacă e anias ar putea fi doar substantiv simplu, poate similar formei Dausdava.

    Ca să vezi, avem și o plantă .. „IARBA-MĂGÁRULUI s. v. scaiul-dracului.” sin: ghimpe, scaiete, scai-ghimpos. http://sanatate.bzi.ro/scaiul-dracului-trateaza-anorexia-balonarile-abdominale-blenoragia-diareea-18097 http://www.satetransilvaniene.ro/eryngium-campestre-scaiul-dracului-rostogol/

    Totuși, n-ar fi prima plată cu o traducere punct cu punct din dacă în română. Dacă -sexe ar însemna fîn sau iarbă, prima tema ar putea însemna sărac, lipsit de mikloace („an-” folosit ca negație în greacă). Apoi invers, dacă e o paralelă structurală cu greaca , brychis(a devora) ar putea sugera că sexe vine din IE sek- to cut.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 28, 2013 @ 12:26 pm | Răspunde

    • Aniarsexe sau Aniassexie
      Am citat mai demult un fragment dintr-o carte unde se preciza că-n sudul Moldovei, pe o arie restrânsă, se folosea sufixul -aș pentru a indica originea locativă. Știm că româna mai folosea la sfârșitul secolului 19 , (probabil din inerție, nu conștient) sufixele adjectivale -oș și -aș (are și funcție de agent): bardz, bărdzoș, baloș (am găsit sensul de animal cu pată albă, ca în alb.), culaș (gălbui deschis), golaș, rădaș, tolomași (nu știu ce înseamnă; din Almăj) , etc. Nu sunt foarte multe și parcă geaba mai pun „et cetera”.

      Am observat și la albanezii particularitatea asta. Folosesc -osh și -ash, -or și -ar, -tor și -tar, dar încă nu știu să deosebesc nuațele. Știu care-i adjectival sau de agent, care formează noțiuni abstracte și altele..dar albaneza e o limbă foarte bogată și are dialecte care dețin chestiuni pertinente discuțiilor noastre, dar nu ajung la ele. De fapt nu prea găsesc resursele bibliografice care mă interesează, atâta tot.

      Acest sufix -aș putea lua foarte ușor semantismul sufixului antic -isko (-escu(l) și -esci/-ești) pentru a forma patronime, deși inițial erau sufixe adjectivale. Parcursul acesta putea fi urmat și de alte afixe. Aniassexe s-ar putea traduce iarbă-măgărească.
      Nu resping acum nici un sufix identic cu lat. -um și gr. -on de acuzativ: Apoulon și Saldum (*Saldon)

      Cred că putem emite niște concluzii de valoare doar urmărind lexicul și toponimele getice prin comparație cu greaca antică la Pontul Euxin și albaneza. Așa cum s-a mai discutat până acum, Halmyris era numit și Salmórude (accentul îmi aparține) ori Salmuris (*Salmoris?).
      Am acceptat existența unui tracic *ud, coradical cu lat.unda sau sl.voda, iar pentru tema salm s-a propus de către defunctul Sorin Olteanu (Dumnezeu să-l odihnească) un sens de sărat, comparat cu o dezvoltare albaneză.
      Totuși, prima temă ar trebui să fie adj. deci ar trebui să avem un sufix adjectival -or (în compoziții) sau -oris , existent cu aceeași funcție și-n albaneză (sufixul -or). Poate și la noi se ascunde uneori sub sufixul de plural -uri, folosit ca o extensie pentru forme de singular.

      PS: am găsit un reg.forună (coșul de fum al casei) care are un corespondent albanez aproape identic. Mă întreb dacă este latin!
      forum, m., foru, ui, m. chimney, flue, Kn.Co., funnel, retort.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 27, 2015 @ 9:26 am | Răspunde

      • Paralela (sau paralele) geto-dacă a gr. Halmyris s-ar putea traduce prin turcescul „tuzla”, despre care știu sigur de existența a doua astfel de denumiri: una în jud.Constanța, alta pe coasta Basarabiei (Bugeac).
        tuzlá, tuzlále, s.f. (înv.) loc de retragere a sării din apa de mare; sare extrasă acolo.

        Nu cred că avea vreo importanță semnalarea caracterului salin al apei de mare, nu? Trebuie să fi fost ceva practic.

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 22, 2015 @ 12:56 pm

      • Am mai discutat o dată despre sufixul -on din toponimele dacice și l-am considerat genitival. Cred că aveam dreptate. Trebuie să vedem dacă și albaneză are așa ceva, în afară de -onje care, zic ei, este feminizant: shqip – shqiponje. https://en.wiktionary.org/wiki/shqiponj%C3%AB
        Cred că au pierdut corespondentul masculin al sufixului, adică -on. (sau -oni, cu n palatalizat?)

        Exemplele sunt multiple: Akmonia (poate singurul toponim feminizat precum în albaneză), Appoulon, Arsenion (dacă-mi aduc bine aminte denmuirea! trib arsietae), *Saldon (Saldum pe malul Dunării, în dreptul Banatului), Carsion (Carsos; lat. Carsium).
        Carsion este trecut în Cosmografia geografului anonim din Ravenna (sec.VII d.Hr.).
        http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Toponime%20hidronime%20onomastice%20de%20IPT.htm (ignoră prostiile pelasgo-dacopate)

        cârja, carboj < *(s)ker- ‎(“to turn, to bend”) https://en.wiktionary.org/wiki/crux#Latin
        Carsidava ar putea fi pus undeva în arealul infam al violatorilor în grup și al taților incestuoși de azi, adică în Vaslui: https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2rja,_Vaslui

        Putea avea aceeași valoare economică în trecut privind exploatarea piscicolă. Cu siguranță chiar mai mare decât cea înregistrată în evul medieval. Un voievod moldovean provenea chiar de aici, din Vaslui, și avea afaceri cu peștele pe care-l ducea în sud, spre otomani. (nu e vorba de Ștefan Mușatinul)

        Credeam ieri că am găsit același sufix în denumirea iron (dialect ossetic), din ir (poporul ossetin) < *wirhos ,dar unii zic că vine dintr-o formă tadjică pentru iran(iană). Prostii.
        https://en.wiktionary.org/wiki/vir#Etymology_3

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 22, 2015 @ 1:54 pm

      • „arealul infam al violatorilor în grup și al taților incestuoși de azi, adică în Vaslui”

        Tov. Sorin, se întâmplă să cunosc câțiva vasluieni, niciunul nu e violator, nici incestuos. Unii se opun exploatării gazelor de șist din zonă, dar asta este altceva. Mai citește și tu selectiv presa, mai printre rânduri, ce dracu.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 22, 2015 @ 6:12 pm

      • Tov. Roderick, nu-mi retrag deloc vorbele pentru că am dreptate. N-am zis că toți sunt violatori sau bețivi și incestuoși, dar cifrele spun un lucru. Vaslui și-a câștigat un renume. http://www.presalibera.net/istoricul-violurilor-din-vaslui-aproape-o-mie-de-violuri-in-ultimii-4-ani-cat-de-oarba-este-justitia-vasluiana_1831914.html

        De ce să zici că noi, românii, suntem altfel sau toate știrile astea sinistre nu ne reprezintă?
        http://www.ziare.com/vaslui/stiri-actualitate/bautura-si-saracia-i-au-inrait-pe-vasluieni-5613412
        http://www.monitoruldevaslui.ro/2009/07/inflatie-de-violuri.html

        Ai văzut vreun protest public, să arate că nu-i reprezintă animalele astea care violează până și bătrâne? Să facă naibii ceva alcooliștii ăștia care-și educă prin exemplu personal și copii. Mda, protestează împotriva gazelor de șist. Bine că le pasă de ecologie și vor un mediu curat.
        Ce-au făcut rudele celor șapte puși în fața situației? I-au bătut pe nenorociții ăștia să-i învețe minte? Nu, i-au apărat tot satul și au atacat-o pe amărâta aia „c-a cerut-o”.
        Bătaia pe care o primea de la mine unul din nenorociții ăștia ar fi ținut-o minte toată viața dacă mai trăia.

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 22, 2015 @ 7:21 pm

      • Nu ți-am cerut să îți retragi vorbele. Nu îți cer nimic, nu am mari așteptări în ceea ce te privește.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 22, 2015 @ 8:07 pm

      • https://en.wikipedia.org/wiki/Albania

        Arbăneșii vor rămâne o sursă nesecată de informații privitor la geto-daci și limba lor. De observat că ceea ce-mi imaginam aici în comentarii are acoperire în albaneza medievală. Cetatea de tip capitală a neamului arbăneș se numea Arbanon și Albanon, iar țara era Arbănia / Arbënia (cu articol hotărât).

        Se mai numea și Albanitia ori Arbanitia, ceea ce amintește de găselnița mea cu *Carpația (poate și Marmația) considerând că avem recursul la înțelesul primar al celor două: Arbëni (fields) și karpë (rocky hill with sharp peaks; var: karsh, karmë; rom.șcarpă) .
        Sufixul în aceste cazuri n-ar fi decât vechiul -etia, -atia: https://en.wiktionary.org/wiki/planities#Latin

        În albaneză mai au și sufixul genitival -it, ce deschide noi direcți pentru ei. ex: e djalit / e berit (a fiului).

        La noi, *Carpați n-ar fi decât urmarea logică a sufixului care dă și top.Cireșata, Fundata, etc. numai că am pierdut sensurile sau sensul. Presupun că șcarpă e încă considerat neologism, iar top.Cârpoc (stâncă mare sau deal mare cu…? vezi alb.karpë) e doar un relict fără înțeles.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 9, 2016 @ 11:01 am

  3. Există și un proto-turcic (turco-mongol) *i̯unu ”vacă”, de unde turcul inek ”vacă”

    Comentariu de Roderick — Iulie 3, 2013 @ 11:56 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: