Istoriile lui Roderick

Iunie 28, 2013

Țiței

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:21 pm

ȚIȚÉI, (2) țițeiuri, s. n. 1. Amestec lichid de hidrocarburi solide, lichide și gazoase, precum și de alți compuși organici, care se găsește în pământ sub formă de zăcământ și din care, prin distilare, se obține benzină, petrol lampant, uleiuri minerale, vaselină, motorină etc.; petrol. 2. (La pl.) Diferite feluri de țiței (1). – Et. nec.” (DEX 98, dexonline.ro)

Un cuvânt obscur, considerat uneori autohton; după S.Paliga, provenind dintr-un radical pre-IE T-T ”bright”, de regăsit în a doua parte a cuvântului trac ziby-thides ”nobili traci”.

O explicație prețioasă o dă Scriban,

țițéĭ n., pl. urĭ (d. țîță). Vest. 1. Un fel de urdă lichidă care ĭese din zeru pus la foc cînd amestecĭ răpede [!] peste tot, pe cînd urda ĭese deasupra cînd amestecĭ încet (Viciŭ). „Zeru din cazan cu untu ce plutește deasupra e turnat în căzĭ, unde e lăsat să se răcească. Aci, după ce s´a ales untu închegat, i se dă drumu țițeĭuluĭ pe dedesupt [!] pintr´un [!] cep” (GrS. 6, 57), 2. Petrol brut, păcură supțire [!], de coloare [!] neagră pînă la galben deschis. – În est țîțî́ĭ. ”  (dexonline.ro)

DER (Al.Ciorănescu) îl leagă de ”a țâțâi”:

țîțîí (-i, -ít), vb.1. A dîrdîi, a clipi, a trepida. – 2. A palpita, a zvîcni. – 3. A cînta greierul. – 4. A scoate tremolouri de către un instrument. – Var. țîțîia, țîții. Creație expresivă, cf. hîțîi, fîțîi, bîțîi, țîrîi.Der. țîțîială, s. f. (tremur, palpitație, dîrdîială; tremolo); țîțeică (var. țițeica), s. f. (Olt., Trans., balansoar); țiței, s. m. (zer de lapte acru; petrol brut) probabil numit așa pentru că forma o masă densă care tremura; țîțînă (var. țițină), s. f. (balama; furuncul), mr. țînțînă (direct de la țîță, după Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 306; Cihac, II, 436 și Pușcariu 1742; de la un lat. *titῑna, după Pascu, I, 173); țuțula, vb. (Trans., a legăna); țuțul, s. n. (Trans., balansoar, leagăn). ” (DER, dexonline.ro)

*

”Țiței” ar putea fi înrudit cu engl. seethe. Acesta ar proveni, cf. starling.rinet.ru, din PIE  *k’seut-  ”to cook” (am presupus mai demult o transformare a PIE ks  în ţ , în cazul unor cuvinte românești autohtone; vezi https://hroderic.wordpress.com/2012/04/18/o-lege-fonetica/ , ”legea țoiului” :) ; tot acolo, o altă etim. posibilă pentru ”țiței”, PIE *ksē- “to burn, to dry”, fiind vorba de un lichid inflamabil).

Din PIE  *tawǝ- ”to fatten, fat” provine rădăcina slavă *titi ; derivatele acestei rădăcini PIE au însă în general sensul de ”gras, mare, puternic”, nu ”unsuros”.

PIE *tīt- ”fire, heat” (lat. titio ”jar”, rom. a ațâța; tracul Germe-titha ) ar mai putea fi în schimb o soluție acceptabilă.

Țiței ar mai putea fi și un derivat autohton din PIE *tī- ”mud, to moisten”, din care avem (slavul) tină.

*

Se pare că dacii foloseau untul pentru gătit așa cum folosim noi uleiul astăzi; la nunta regelui get Cotiso mâncărurile au fost pregătite cu unt (am reținut această informație din cartea ”Produse lactate tradiționale” -de Gh. Chintescu, ed. Ceres-, pe care nu o mai am în posesie). Poate că țițeiul -legat și de fabricarea untului- e un cuvânt care ne-a rămas din acele vremuri.

(sursa imaginii – Wikipedia)

17 comentarii »

  1. Nu poți asocia Germetitha cu IE *tit (fire, heat), ar fi un pleonasm. Dacicul germe e coradical cu gr.thermos(worm, hot) sau lat.formus http://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B8%CE%B5%CF%81%CE%BC%CF%8C%CF%82#Ancient_Greek
    Dacă tracii aveau sensul „foc” (IE *tit-) nu ți se pare o prostie să combini foc și cald în același cuvînt. Germetitha era folosit ca adăugare la un nume de idol, cred că Diana. O zeitate feminină în orice caz.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 29, 2013 @ 9:50 am | Răspunde

    • Nu e o prostie, exista si focul rece!

      Comentariu de BELSIM — Iunie 29, 2013 @ 6:05 pm | Răspunde

      • Sînt curios cum vei explica „focul rece”.Te rog, să auzim!

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 29, 2013 @ 7:32 pm

      • In primul rand domoleste-ti pornirea, nu se cade! Cat despre „focul rece” unii il numesc „flacarile comorilor”, gresit pana la urma. Acest foc se vede doar in anumite conditii si are culoare albastra.

        Comentariu de BELSIM — Iunie 29, 2013 @ 8:12 pm

      • Tu vorbești de niște superstiții, nu de un foc efectiv. Și apoi de ce ar fi „flăcările comorilor” reci? Le-a atins cineva pînă acum?
        Nici măcar nu știm cît de veche e superstiția asta la români sau dacă am moștenit-o de la daci.

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2013 @ 9:05 am

      • Superstitie este exact definitia pe care o da un om de stiinta unui lucru pe care nu-l poate explica. Cat despre atins, da, le-am atins eu fara sa le vad insa. 1 m inaltime, albastre. Nu sunt reci dar nu emana nici un fel de caldura. Asa au fost descrise de doua persoane care nu aveau nici o treaba cu paranormalul sau alte asemeni si pe care experienta le-a marcat vizibil.
        Intamplarea s-a intamplat in jurul orelor 04:00 in Busteni acum aproape 20 ani! Afara ploua usor!
        Ma rog, face o alta discutie!

        Comentariu de BELSIM — Iunie 30, 2013 @ 3:25 pm

    • Am apelat la o interpretarea mai veche de-a mea ( https://hroderic.wordpress.com/2010/09/14/germetitha/ ) , fără să dau alte detalii. Vezi și părerea ”oficialilor” tot acolo. Oricum, nu are a face cu articolul prezent.

      ”nu ți se pare o prostie să combini foc și cald în același cuvînt” – ținând cont de nuanțele pe care le pot avea aceste cuvinte, nu mi se pare o prostie. Vezi de ex. expresia biblică ”foc arzător”, din povestea celor trei tineri aruncați în cuptor. În fine…

      Comentariu de Roderick — Iunie 29, 2013 @ 6:44 pm | Răspunde

      • La fel ca-n linkul tău: „The epithet Germetitha for Diana (in an inscription from the Pleven district) is a two-component name. The second component is etymologically linked to the Greek tito ‘morning, day’, the Alb. ditë ‘day’; the first component Germe- is compared (not very convincingly) to the place name Germanía from the basis germ- < IE *germ- ‘warm’.”

        N-are ce căuta „foc arzător” în relația cu Diana, o zeiță a vânătorii. Poate vrei să faci aluzie la vreun sacrificiu în foc..? Are mai mult sens a decodifica „germetitha” ca „sân cald”, mai ales că Artemis(Diana) a grecilor era asimilată unei zeițe a fertilității și concura și pe Eileithyia ce ajuta nașterilor? Roluri foarte posibile și pentru corespondentul tracilor.
        Germetitha e folosit într-un context mitologic clar. Până nu apar noi informații, rămâne legat de Diana.

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 29, 2013 @ 7:24 pm

      • Mă refeream doar la faptul că o expresie aparent pleonastică nu e ”prostie”.

        Comentariu de Roderick — Iunie 29, 2013 @ 7:48 pm

      • P.S.
        pentru că e cazul, o să adaug un post scriptum la art. ”Germetitha”. Așteaptă 5 minute și-ai să vezi o chestie.

        Comentariu de Roderick — Iunie 29, 2013 @ 8:50 pm

  2. Poti argumenta, te rog, de ce ? Oricum, atentie la exprimare caci nu este vorba de „o zeita a vanatorii” ci chiar de Zeita Vanatorii.
    Pe de alta parte, in limba latina „german” inseamna „frate sau sora de sange”. Radacina sa este GER si nu GERM, astfel ca mi se pare nefondata aplicabilitatea lui germ-warm in numele GERMAN(IA).

    Comentariu de BELSIM — Iunie 30, 2013 @ 5:26 am | Răspunde

  3. Poti argumenta, te rog, de ce „N-are ce căuta „foc arzător” în relația cu Diana, o zeiță a vânătorii”? Oricum, atentie la exprimare caci nu este vorba de “o zeita a vanatorii” ci chiar de Zeita Vanatorii.
    Pe de alta parte, in limba latina “german” inseamna “frate sau sora de sange”. Radacina sa este GER si nu GERM, astfel ca mi se pare nefondata aplicabilitatea lui germ-warm in numele GERMAN(IA).

    Comentariu de BELSIM — Iunie 30, 2013 @ 5:27 am | Răspunde

  4. Obiceiul de a găti mâncarea cu unt se mai păstrează încă astăzi în Bucovina. Astfel, ouăle ochiuri se prăjesc în tigaie nu cu ulei, ci cu groștior (groscior). Când se adună mai mult groștior topit în tigaie se ia cu o lingură și se toarnă încins peste ochiuri, ca să prindă o crustă pe deasupra.

    Ce este acest groștior? Este grăsimea din lapte, care se culege din lapte prin alt procedeu decât untul. Se pune laptele la rece, în cămară sau în beci, și se așteaptă câteva zile. Grăsimea din lapte se adună la suprafață, și se culege cu lingură din lemn din când în când. Acesta este groștiorul. Mai nou, groștiorul se colectează cu mașini speciale, care sunt un fel de centrifuge

    De ce nu se folosește, totuși, untul propriu-zis? Pentru că pentru a face unt se consumă mult lapte, însă pentru a face groștior nu se pierde laptele

    Comentariu de sabinus — Iunie 30, 2013 @ 7:41 am | Răspunde

  5. Ţiţeiul=Laptele pământului? Ţiţeiul=din ţâţă?

    Comentariu de raveda — Iunie 30, 2013 @ 5:04 pm | Răspunde

    • Țâța este un loc de unde țășnește un lichid în cantitate mare , sau din care țârâie un lichid, picătură cu picătură, adică în cantitate mică, cu țârâita

      Comentariu de sabinus — Iunie 30, 2013 @ 7:12 pm | Răspunde

      • N-as merge pe ideea asta! Din aceeasi radacina avem TATANI (fonetic tzatzani – scuze, nu am diacritice). Pana la urma se vede ca toate au in comun elementul RADACINA.

        Comentariu de BELSIM — Iulie 1, 2013 @ 5:54 am

    • Rădăcina este acea parte a plantei care țâni (ține) planta, și dinspre care țâșnește înspre în sus seva plantei

      Comentariu de sabinus — Iulie 1, 2013 @ 4:07 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: