Istoriile lui Roderick

Iunie 30, 2013

Nane și babe

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:08 pm

nánă2, náne, s.f. (reg.) ciupercă de gunoi, de câmp.” (DAR, dexonline.ro)

Cuvânt care poate fi legat de

NÁNĂ, nane, s. f. (Reg.) Termen de respect cu care se adresează la țară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori cu care vorbește despre acestea. – Cf. bg., scr. nana, alb. nanë. ” (DEX 98, dexonline.ro)

sau de

NAN, -Ă, nani, -e, s. m. și f. (Rar) Pitic. – Din lat. nanus, -a. ”  (DEX 98, dexonline.ro)

Ciudat este faptul că ultimele două ar fi la origine același cuvânt:

”…Greek nanos „a dwarf.” According to Watkins, this is originally „little old man,” from nannos „uncle,” masc. of nanna „aunt” ” (etymonline.com)

În mod similar și baba denumește o ”ciupercă roșie, comestibilă, care crește pe crăci uscate și putrede” (DEX 98).

Binecunoscute sunt Babele Bucegilor sau Ciucașului, care au forma caracteristică de ciupercă:

(imagine din Wikipedia)

De remarcat faptul că atât nanele , cât și babele– ciuperci sunt comestibile, deci benefice. Probabil că în spatele asocierii ciupercilor cu femeile în vârstă se ascunde o mitologie dispărută.

*

Cuvântul nană (= ciupercă de câmp) rămâne totuși obscur. Nu denumește ciupercile în general, ci genul Agaricus , ciuperca de câmp. Ar putea să fie de fapt înrudit cu gr. neós, néǟ ”teren necultivat” (PIE *nēyw-  ”fallow” – starling.rinet.ru), cf. sinonimului binecunoscut ”champignons” (Agaricus campestris); această etimologie posibilă l-ar face un relict lingvistic deosebit de valoros.

E posibilă și legătura cu arom. nanâ ”un fel de ștevie” ori nanciu ”penis”. Coincidența cu nancatl ”ciupercă” în limba nahuatlă pare întâmplătoare ori de domeniul fantasticului.

5 comentarii »

  1. http://oldeuropeanculture.blogspot.ro/2014/05/baba.html

    „What is very interesting is that it seems that Baba stones are linked to calendar and the end of the year.
    In Christian chronicles from 13th century, pagans were called „babuni”, probably because they made and worshiped stone idols called baba. These babuni were in Christian chronicles accused of making and worshipping stone idols. These stone idols were in Christian chronicles named as „Kumir”. „

    Comentariu de Sorin5780 — August 31, 2016 @ 11:10 am | Răspunde

    • Chiar mă întrebam pe unde în România or fi acele statui caracteristice atribuite cumanilor, dacă acest popor a fost atât de prezent și important aici pe alocuri, cum se zice.

      ”Friar William of Rubruk, a Franciscan traveler who visited the Mongols in 1253-55, provides another account of Cuman customs. He mentions that Cumans built statues for dead notables, facing east and holding a cup (these statues are not to be confused with the balbals, which represent the enemies that were killed by him).” (https://en.wikipedia.org/wiki/Cumans)

      Comentariu de Roderick — Septembrie 1, 2016 @ 11:23 am | Răspunde

    • O trăsătură foarte importantă și des observată de toți contemporanii lor este părul bălai și ochii deschiși la culoare ale cumanilor, fapt ce indică o origine veche sarmatică. Probabil de asta îi zicea Balică sau Balica acelui nobil bulgaro-cuman din familia Terter care conduce o porțiune din vechea Dobroge.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 1, 2016 @ 8:45 pm | Răspunde

      • Nu ne-a rămas de la ei aproape nimic. Erau un popor de arcași călări. Vocabularul nostru în domeniul ecvestru și al trasului cu arcul este în mod remarcabil latin: cal, armăsar, iapă, călare, șa, scară, frâu, arc, săgeată, coardă, a trage (cu arcul), a ochi. Arcanul îl avem de la tătari.

        Poate în afară de ”ban” (a cărui origine turcică este discutabilă), nu moștenim niciun titlu nobiliar de la aceste popoare; ”boier” este preluat prin intermediu slav. Avem juzi, cneji, voievozi, domni, împărați (în legende și basme); niciun han sau khagan.

        Că mulți români arată de parcă ar fi descins direct din Uzbekistan, e altceva.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 1, 2016 @ 9:28 pm

  2. Pentru Dobrogea am o ”etimologie” …celtică, bazată pe paralela cu numele tribului Allobroges ( *brogi- ”țară”; ”brogae Galli agrum dicunt” -Juvenal, citat de Pokorny; PIE mereĝ- ”edge, border”), prima parte din numele Dobrogei fiind cf. cu irl. dōe ”sea”, după Pokorny nesigur din PIE dheu-1 ”to run”.

    Așadar, într-o limbă celtică Dobrogea ar putea însemna ”țara de lângă mare”. Interesant, dar fantezie 100%.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 1, 2016 @ 10:23 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: