Istoriile lui Roderick

Iulie 4, 2013

Muntar

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:21 am

MUNTÁR, muntari, s. m. (Reg.) Bărbat care mulge oile sau vacile duse la munte și care prepară derivatele laptelui. – Din munte + suf. -ar. ” (DLRM, dexonline.ro)

muntár, muntári, s.m. (reg.) păstor, cel care merge zilnic la munte să mulgă vitele și să prepare brânza, untul.” (DAR, dexonline.ro)

muntar, s. m. (Trans., mulgător de vaci și oi care pasc)” (DER, dexonline.ro, la ”munte”)

Aș crede că acest cuvânt nu e legat de ”munte”, ci de ocupația muntarului/muntăriței. Să fie vorba de un cuv. autohton coradical lui ”smântână” (PIE menth-1 ”to mix up, stir”)? Ori din PIE mend-, mond-  ”to suck (breast), to feed; breast” (rom. mânz, alb. ment ”a suge”, OHG manzon ”uger”, gr. mastós ”sân”) ?

Din PIE mad- ”wet; glossy, fat, well-fed” – alb. mazë ”smântâna de pe lapte”, v.ind. mándati ”băutură tare”, mēdya- ”grăsime” etc. Dacă una din ultimele 2 posibilități e cea valabilă, se poate să fi avut la origine un *mundar, contaminat cu ”munte”.

Se mai poate adăuga (??) IE *mandǝr- ”stall, cattle-shed”,  mand- ”hurdle, plaited twigs”  la Pokorny, din care ar proveni tracul mandakes, v.ind. mandurā ”grajd”.

Anunțuri

10 comentarii »

  1. Ar mai fi și ideea asta: IE *mew lat.moveo http://en.wiktionary.org/wiki/moveo#Etymology
    http://en.wiktionary.org/wiki/moveo#Etymology

    ar porni de la „cel care merge zilnic la munte să mulgă vitele și să prepare brânza, untul.”
    Poate chiar unul desemnat special și mereu pe treabă. Mă rog, e o idee naivă..
    Dubiile asupra etimologiei cuvîntului sînt întemeiate, zic eu. Mă întreb dacă sufixul -ar se încadrează la acela arhaic folosit pentru ocupații -ariu (lat.arius), azi numai -ar : blănar, păcurar (arh.păcurariu), vier etc. acum muntar.
    Am putea avea o sursă undeva în același lexic păstoresc.

    PS: mútăr, mútăre, s.n. (reg.) șurub, piuliță. – din IE menth-1 ”to mix up, stir”?

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 4, 2013 @ 6:54 pm | Răspunde

  2. Dacă se elimină prima literă din cuvântul munt se obține unt. Așa se poate înțelege mai bine de ce muntarul este cel ce prepară untul.

    Smântână ar putea veni tot de la munt, dacă i se adaugă în față litera s
    munt – s.munt; muntână / smuntână

    Acum și cuvântul smântână / smuntână ar putea veni de la a smuci, și se referă la mișcările de învârtire a laptelui făcute pentru a obține smântâna (smântâna se obține prin „baterea” grăsimii dfin lapte.

    La fel, și cuvântul muntean vine de la „cel care obține untul” sau, prin extensie, cel ce crește animale pentru lapte

    Chiar și numele de munte e posibil să vină de la acest muntean, și nu invers, numele de muntean de la munte

    Comentariu de sabinus — Iulie 5, 2013 @ 10:37 am | Răspunde

  3. http://boatseaarmaneasca.ro/cultural/grailu-armanescu/dictionar-aroman-roman/ts-u-v-x-y-z/litera-v

    S-ar putea ca dialectul aromânesc să ne facă câteva surprize legat de lexicul pre-romanic! De notat următoarele:
    varco = mlaștină . Probabil *barc deoarece au și vâltosu = mocirlos care ar trebui să fie *băltosu/*bâltosu conform cu „valtu = loc mlăștinos”.
    Eu mă duc cu mintea și la dacicul *altina, deci….
    varcâ = barcă
    Să fie o influență grecească?

    valtul = altul (v protetic?)

    Nu știu unde să plasez pe următorul: vândaki = mănuchi (un precedent *bândaki din *bhend- ”to tie” sau tracul mankdakes?)
    Ar merge și un coradical al familiei lexicale a alb.endje (a țese) și undrea.
    vârgâredzu = bulgariza
    vâriga = jur împrejur
    varinge = până la
    vashe = roșietic
    vârzâ = vânătaie – coradical cu acel reg. dubios barz (Ban. negeu)?
    vătămare are un pustiu de sensuri în dialectul ăsta.
    vazmo = boală de ochi
    veashtidu = veșted (viștinâ = veșted lucru)
    vedu = căuta, v
    vedu = îngriji
    versu = coborî, v (conform etimonului top. Bârsa?)
    versu = descăraca pușca, v
    veti = existență
    veti = putere
    veti = sine (chiar mă gândeam ieri la alb.vetă ca să explice cuv. vătaș. În mentalitatea anticilor, erai pe cont propriu, erai liber, puternic, propriul stăpân. Ca dependent de cineva erai războinic, țăran, etc.
    veti = tărie
    vgatu = plecat
    videalâ = lampa
    vireauâ = onoare (lat.virus)
    videalâ = lumina ochilor
    vira = mereu (adv. în vier)
    videalâ = lumină (semantism similar lui vederos)
    vituljearu = păstor de vătui
    viriu = crivăț
    vlami = frate de cruce (alb.vëlla- frate; rom.făli – a se înrudi)
    vai = laur
    volbu = învălitor la urzeală
    vozâ = butoi

    Dacă următoarele sunt în aromână și-n albaneză, asta nu înseamnă că-s doar albaneze:
    https://en.wiktionary.org/wiki/vrap
    vrapâ = avânt
    vrapâ = grabă
    vrapâ = iute
    vrapâ = iuțeală
    vrapâ = repede
    vrapâ = viteză

    vragu = brazdă
    vromâ = putoare
    Câte cuvinte puteam folosi din limba asta pentru a o primeni pe-a noastră!

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 6, 2017 @ 12:51 pm | Răspunde

    • babashcu = puternic (bine legat – puternic sau corad. cu baban?)
      bâdrumi = pesteră
      Ce spuneam despre botroană (fântână mică dintr-o groapă în pământ) și alb.bodrum? https://hroderic.wordpress.com/2013/04/16/buzguroi/

      baljeados = bursuc (alb.b)aldosë
      baljiu = breaz – cu semn alb (adj.pierdut la noi balș, dar păstrat oarecum în graiul maramureșean, cf. cu adj baloș)
      bândicu = trunchi
      bandoanj = nemernică (alb.përbind- monstru)
      barâ = băltoacă
      barâ = lac
      bârsii = drojdie / bârsii = sediment (alb. bërsi)
      basareti = curaj (Basarab?)

      bash = chiar (adv. abeș)

      Latinisme unele , altele nu se știe:
      bâstisescu = devasta, v
      bâstisiri = devastare
      bâstisitu = devastat

      bâstrâ = ardere de brumă
      bâstruescu = opări, v – despre plante, ierburi
      bâstruiri = pârlire
      bâstruit = ars de brumă
      bâstruit = pârlit

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 6, 2017 @ 1:20 pm | Răspunde

      • batsâ = palmă
        Să fie coradical cu alb.bathë (broad bean)?
        bimâ = origine https://en.wiktionary.org/wiki/bim%C3%AB
        binats = gemeni

        Nu mai continui că-s prea multe de notat și deja mă îmboldește un crâmpei de ciudă. :)

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 6, 2017 @ 1:46 pm | Răspunde

      • arom. basareti = curaj (Basarab?)

        Bessi balcanici aveau două nume cu tema asta, Basa și Basan. În Maramureș la fel, cf. lui Dorin Ștef, Basa, Basea, Băsești, etc. Apoi e nume de câine în vechime, Basar (probabil un apelativ arhaic cu sens clar cândva), pe care eu l-am tălmăcit pentru mine prin același alb.besë (trust, faith), adică credincios.

        ”care este demn de încredere, pe care te poți bizui; devotat, fidel unei persoane; nestrămutat, statornic față de un angajament, de o idee, de o cauză.”

        Dar basareti cum l-am putea tălmăci? Prin prisma limbii albaneze aș zice că acel -eti este sufixul lor posesiv.
        Or fi niște cavaleri jurați care formau o clasă specială de cavaleri războinici? Conduita și profesionalismul lor ar putea da sensul de curajos, erou (vezi sl.viteaz sau arom.buranje). Poate chiar și o clasă socială numită basarab (rarul sufix -ab).
        Imposibil să nu mai găsim ceva care să lămurească problema. Poate n-am găsit încă cartea potrivită.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 11, 2017 @ 7:24 pm | Răspunde

    • Interesant.
      Da, este o influență grecească, valtu ” loc mlăștinos” ar putea fi chiar împrumut din ngr. βάλτος ”mlaștină”.

      vârgâredzu ”bulgariza” prezintă o rotacizare atipică. Dacă aceasta există și în varco ”mlaștină” am putea lega varco ”mlaștină” de rădăcina PIE *welk ”wet, damp”, cf. vlagă (dar în lb. slave avem IE *welg); un nume de râu ilir Volcos e menționat de Pokorny.

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 6, 2017 @ 6:29 pm | Răspunde

    • vai „laur” e direct legat -cred- de Vaiu ”Duminica Floriilor”, care este ngr. Κυριακή των Βαΐων ; google translate redă βαΐων prin ”palmier”.

      Vezi βάγιο la http://www.livepedia.gr/index.php/%CE%92%CE%AC%CE%B3%CE%B9%CE%BF

      βάις ”small branch of palm or laurel or olive or myrtle or sage or ivy or lavender or other plant that forms a cross with another branch” (google translate)

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 6, 2017 @ 6:53 pm | Răspunde

  4. ”vârzâ = vânătaie – coradical cu acel reg. dubios barz (Ban. negeu)”

    Dacă adjectivul barz mai înseamnă încă sur prin Banat, oare n-ar fi evoluat semantic și spre numirea unei pete de culoare? Nu tot așa avem acel reg.surmă (vânătaie; alb. surmë) de extracție dacică?
    Chiar și acest „negeu” amintește mai mult de radicalul care dă lat.niger, negrum și *nókʷts ‎(“night”)
    https://en.wiktionary.org/wiki/niger#Latin
    La fel și nigel (lat.nigellus).

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 7, 2017 @ 8:47 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: