Istoriile lui Roderick

iulie 9, 2013

Dinupula

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:41 am

Dinupula – numele bessic al plantei numite de daci kinuboila.

dinupula (sinupyla) ‘wild pumpkin’ (Pseudoap.). Opposite to the Dacian name of this plant kinuboila (Dioskur.) Pseudoapuleus noted that the Besses call it dinupula or sinupyla, the latter reconstructed from the text “Bessi nupyla” instead of “Bessi (si)nupyla”. Both names originate from the IE *k’un-bol, literally ‘dog’s apple’, which leads to the identical Lith. ùn-obuolas with the same meaning.” (I. Duridanov, cf. groznijat.tripod.com)

Un articol neterminat, dar -ca de obicei- scrupulos și amănunțit, oferind unele etimologii consacrate, e pe site-ul d-lui S.Olteanu – http://soltdm.com/sources/mss/diosc/bryonia_alba.htm .

Ce vreau să spun aici: e posibil ca varianta bessică a numelui să ofere ”dezlegarea”, prin conexiunea cu unele cuvinte slave: ceh dýně, pol. dynia ”dovleac”, rus дыня ”pepene”. Vasmer (vezi linkul) îl consideră ”cuvânt dificil”; între altele, ia în considerare și o conexiune ”foarte îndoielnică”, cu manciurianul dungga  ”pepene verde”.

”Dinupula” poate conține un sufix diminutival, probabil -ula .

6 comentarii »

  1. romanicii îi spuneau „herba scelerata” . Ar putea sugera un tracic dina(s)- nebun, sălbatic, nebun conform indicației terapeutice: „Se dă ca băutură şi epilepticilor, celor zdruncinaţi la minte sau chinuiţi de ameţeală. [..] Uneori însă tot ea şi tulbură minţile.”
    Ancient Greek δεινός (deinós, “terrible, awesome, mighty, fearfully great”), lat.dirus

    Reconstrucția mea pe baza unui ipotetic *dinas la genitiv ar fi *Dinou-pula (vița celor sau pentru cei zdruncinați la minte)

    gr.ampelos, ampeli- viță. Nu cred că vine direct din rad. *amel (fruit tree, vine) pentru că grecii nu despică consoanele [m] și [n] în [mb] și [nd], poate traco-dacii (prin ei și noi) o făceau, dar mai ales albanezii o fac.

    Poate ar trebui să analizăm mai bine ce avem efectiv, decât ce aveau bessi fără să avem noi azi:
    „(Borza 34) Nume principale: mutătoare, cucurbeţea, împărăteasă. Alte nume şi variante: bodioică, brei, căţărătoare, cireaşa câinelui, cucurbetă, cucurbetă sălbatică, cucurbeţeană, cucurbeţică, curcubeţea, cucurbeţe, cutcubeţe, gurare, ludaie de pământ, morcova ielelor, morcovei, mutătoare cu poame negre, poamă sălbatică, suitoare, tidvă de pământ, tâlhărea, turbeaza câinelui, turnari, zdârnotă.”

    De exemplu zdârnotă ar putea cuprinde un radical care a dat alb.djerra (to destroy) > *proto-alb. *derna (dacic Diernais) sau radicalul ce a dat dornă și alb.dredh(twist, curl). Dârnotă s-ar traduce „răsucitoare, curpenoasă” , sarmentoasă. Aluzie cumva și prin sin. „turnari” (a înturna?).

    Bodioică ar putea sugera ceva legat de reg.budă(zonă împădurită). Dacă nu asta, var. „tâlhărea vine cu siguranță din tema *tâlh- înrudită cu *tâlv- însemnând silhă(sâlhă)” la fel ca tâlhar (haiduc de codru) conform lui Vasile Ioniță.

    Ludaie de pământ (ludaie – pepene) este presupusă în articol. „Gurare” un pic misterioasă, asta dacă nu vine tot de la un termen pentru codru (sl.gora).

    „Turbeaza câinelui” e interesant. Poate oferi o altă explicație numelui dacic.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 30, 2014 @ 2:55 pm | Răspunde

    • Dacă iau „turbeaza câinelui” de etalon, aș zice că zdârnotă este un derivat din reg.durn (nebun) și s-ar traduce nebunitoare sau nebunariță. Ar fi genial din partea mea să găsesc o explicație similară pentru dacicul kinuboila (κινούβοιλα)!
      Am explicat mai jos de ce cred într-un genitiv kinu (*činu-, *čenu- câinelui), iar dacă *boila se traduce ”turbează”, ce radical IE ar fi potrivit aici?

      Ipoteza lui Olteanu privind ”κινούβοιλα” (kinuboila, Bryonia alba) era că s-ar traduce ”cireașa câinelui” și rămâne de referință încă, dar am o critică de adus. De ce separă *uboyla „apple-like” – cireașă sau merișor (< *-ubolya), când oricare termen sau toponim bitematic se desparte abia după silaba accentuată? Deci ar fi *kinú-boila, nu *kin-úboila.
      https://web.archive.org/web/20150222073322/http://soltdm.com/langtdm/phon/metayota.htm

      Nu cunosc declinările vechi ale acestui Lit. šuo din šunobuolas(*k'un-/*k'wōn-ābōlā, ''hound's apple'' cf. lui Olteanu), altele decât cele date în urm. link, dar nu cumva acest šuo pierde un -n- și terminația de nominativ -is? (*šuonis?)
      https://en.wiktionary.org/wiki/%C5%A1uo#Etymology

      Genitiv sg. šuñs (pentru pl.šunų̃) cuprinde terminația clasică posesivă PIE *-os, -s. Nu-mi aduc aminte care-i cea pentru genitivul plural PIE!
      Nu știu cum ar fi fost pentru dialectul dacic, dar sunt convins că declinările dacice se aseamănă mai mult cu ale albanezei.

      Dacă *boila se traduce ''rabie, turbează'', posibil să fie coradical cu Bg.bjas, Sb.biies cf. Proto-Sl. *běsъ (“evil spirit”). Eu înclin spre primele exemple, coradicale cu Lit. baĩsus (“terrible apparition”), Let. baîss (“terrible”) și Galezul baedd (“wild boar”) dintr-o formă *bʰoihdʰ-
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/b%C4%9Bs%D1%8A
      https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%B1%D1%8F%D1%81

      Mă gândeam și la radicalul *bʰeh₂- (to say, speak), dar cele de mai sus sunt suficiente.

      Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 3, 2019 @ 8:06 pm | Răspunde

      • Ar fi interesant acel ”baedd” (wild boar; (figuratively) a fierce warrior) pentru a explica și dacicul -bostes, tarabostes. Experiența obținută prin numeroase lupte și profesionalizarea acelei clase războinice geto-dacice o vor transforma într-o forță de ”temut”. https://en.wiktionary.org/wiki/baedd#Welsh

        Morfemul primar ar fi *bʰoyH- (“to frighten; be afraid”), iar dacă nu s-a înțeles în comentariul de mai sus, cred că *ila (sau *-īla) este sufix de agent, nu o metateză a iotului (*uboyla < *-ubolya cf.lui Olteanu). Vezi germ. *bī̆s-, *bī̆z- 'aufgeregt einherstürmen' (''rushing excitedly'': aufgeregt = excited, angry; einherstürmen =storm like)
        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+280&root=config

        Îmi revine mereu în minte *-boi (*bonie, *boya?) din tărăboi. Nu știu dacă-i coradical cu albanismele tërboz (‘noise’), tërboj (‘to rage’), tërbim (fury, rage, madness) sau Rom. tarbocá (ceartă, cicăleală; v. tărboacă?).

        Ultimele provin probabil dintr-o formă lărgită *torb- cf. rad. *tor-, *toro-s (''loud, distinct'' < ''piercing sound'') din *ter-3 ”to rub, to pierce” (sin.*terb-, *treb- to rub, to pull).
        torélle ‘a refrain of lament, mourn (song)’ (Hesych.) < *toré-dlom?
        https://hroderic.wordpress.com/2013/10/06/torelle/
        *-dʰleh₂ https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-d%CA%B0lom

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 3, 2019 @ 9:12 pm | Răspunde

    • Posibil ca dinupula și sinupyla să fie doi termeni sinonimici, dar diferiți.

      „ludaie de pământ” ar putea explica și dinupula printr-un vechi *dhen (pământ) cu -u (genitiv) cf. alb. dhe (pământ) din PIE *dʰéǵʰōm. Asta dacă presupunem că Bessii ar fi cumva predecesorii Albanezilor, cu care probabil împărtășeau transformările specifice încă din antichitate; din ”curul” Alb. dhe lipsește o consoană. Multe dintre acestea sunt eliminate în sec.XVI-XVII.

      Ar însemna că *pula sau *pʉla înseamnă ludaie (pepene). Vezi alb.”thanë ujku” pentru posibila dispunere pe dos a formelor tracice bitematice.

      Intenția mea era de sublinia existența unui pre-albanez *pʉla, cf. Alb. pyll (pădure). Am propus ideea ca acesta să se explice etimologic și prin alte direcții decât lat.palūdis (gen. sg. pt. palūs, *paluds) sau geticul Paloda, dar nu mai știu ce-am spus. Cu siguranță ceva isteț!

      Comentariu de Sorin5780 — mai 24, 2019 @ 8:02 pm | Răspunde

  2. ”thanë ujku (Devoll)” = ‘Common dogwood’ (Cornus sanguinea) / thanë ‘cornel cherry’

    ”Ujku” (lup) este genitivul sg. albanez (la pl. ar fi ”ujqve”), dar luând aceste două cazuri, kinuboila și ”thanë ujku” (cireașa lupului), am putea intui ceva interesant. Măcar la singular, genitivul este format exact la fel în cele două limbi.

    Continui să cred că Alb.qen (câine) este traco-ilir la ei. Cred c-am stabilit prin exemple că proto-alb. *ō devine *úo sau *e în funcție de plasarea accentului. Dacă avem un radical PIE *ḱwṓ- cu o terminație de plural colectiv *-en, *-in (exemple: ox – oxen), nu ar fi dat acest alb.qen? Semivocala /w/ asigură păstrarea africatei /q/, la fel ca-n cuvintele dacice moștenite de Română.
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/%E1%B8%B1w%E1%B9%93

    Genitiv (sg.) pentru acest câine (qen) este ”qeni” (pl.qenve), nu *qenu sau *qinu, dar nu-i prea mare saltul până la un genitiv dacic *čenu- sau *činu.

    Comentariu de Sorin5780 — octombrie 12, 2018 @ 11:00 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns la Sorin5780 Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: