Istoriile lui Roderick

iulie 10, 2013

Tulbela

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:55 am

Încă un nume dacic de plantă, în lista lui Dioscoride, sinonim cu stirsozila lui Pseudo-Apuleius, Centaurium umbellatum , fierea-pământului (cf. Russu).

Dacă nu mă înșel, sensul cuvântului dacic ar corespunde sinonimelor românești ”fiere” sau ”potroacă”.

Ar putea fi rudă (?) cu alb. tëmblë ”fiere” (după Pokorny, din PIE om- ”raw, bitter”, format cu articolul t-); p.d.a.p. , lit. tulžìs ”fiere” ar proveni din PIE *g’hel- ”gall” (cel din care provine și lat. fel, rom. fiere).

În română planta se mai numește taulă , cuvânt care coincide cu numele unui copac exotic, împrumutat din poloneză; greu de zis dacă se mai păstrează în el, contaminat, ceva din numele dacic al țintaurei:

TÁULĂ s. v. crețușcă, cununiță, fierea-pământului, potroacă, țintaură.” (Sinonime. dexonline.ro)

taúlă (-le), s. f. – Spirea, arbust exotic (Spiraea callosa, S. opulifolia, S. salicifolia, S. crenata). Pol. tawula (Tiktin). Este dubletul lui tavalga, s. f. (spiraea crenata), formă atestată slab, din rut., rus. tavolga (Candrea).  ” (DER, dexonline.ro)

7 comentarii »

  1. Cred că tulbela se referă la fructul plantei, care-i o capsulă plină de semințe: IE *twel-, *tūl- ball-shaped obj., bush. (< *tawǝ- to fatten; fat< probabil ar fi mai exact ”swelling”). Paradoxal un radical *tulb- ar putea fi aplicat ca denumire fierii, dar nu acel alb. tëmblë (prefix të- from; mblë din *om- amar cu despicarea consoanei m; dacic *amlai?)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++1113&root=config
    http://en.wiktionary.org/wiki/tul
    -ela e un sufix diminutival, de agent sau adjectival pur și simplu, iar forma tulb- e o lărgire a temei originale.

    Un reg.interesant ar fi tulbină (Trans.Ban. vîrtej, vîltoare, bulboană) , pus poate un pic prematur în legătură cu dălbină/dulbină. Sinonimul perfect ar fi „bulboană”. Cred că am comentat undeva despre dălbină ca ceva ce cade, zonă joasă. S-ar potrivi pentru acest tulbină și verbul următor, foarte vechi și răspândit în toată țara: tulí (-lésc, -ít), vb. – 1. A coborî, a veni la vale din munți, a veni în jos. – 2. A se duce, a merge. – 3. A fugi, a o șterge. Bunicii mei foloseau des „tulai”..sufix -ai? :)

    Altul ar fi tulcă (brezaie).
    M-am gândit și la tolbă (var.tulbă), care-i pus în relație cu turcescul și slavicul torba. N-am găsit vreo informație clară despre originea sa altaică ori slavică. Nu mă ajută deloc nici albaneza în acest sens (n-am căutat încă în toate resursele). Totuși, amintesc cazul acela de rotacizare a lui [l] când e lipit de o labială, [p] sau [b]: blândușă-brândușă, curpen-alb.kulpën(gheg), arhaicul salbed pentru sarbăd și așa mai departe. E în mod preachiar o rotacizare extrem de veche, probabil afecta și dialectele substratului traco-ilir, la fel ca despicarea consoanelor (n < nd, m < mb) pentru care am găsit o mică explicație în albaneza dialectală.

    E de discutat unde intră următorul termen, tulpină (var.turpină): IE *tAwǝl-, *twōl- (*tul-) „quiver, pipe” sau „ IE *twel-, *tūl- ball-shaped obj., bush.”
    (probabil alt caz de rotacizare, s-o numim traco-iliră). A devenit prin metateză trupină, chiar la timp pentru a se confunda cu „trup”(cu sufix diminutival -ină de care specialiștii spun că nu-l avem din latina medievală; tulpină = bg.steblo, sb.cr.bosn.stabljika)
    „From Proto-Slavic *trupъ.
    trȗp m (Cyrillic spelling тру̑п)
    torso, trunk, body (sb.trupina)”
    Are sens și acest trupină, dar e limpede că se confundă cu alt termen arhaic și regional. Mă mir că am ajuns la originea sa, „tulpină”, care probabil nu a încetat niciodată să fie folosit. La fel ca verbul a ardica, care se folosea încă în secolul trecut în Oltenia, în Apuseni și până azi e viu la timoceni și probabil la aromâni.

    Ar mai fi tulnicul din Apuseni, o altă lărgire a rad.*tul.(nu tulnică- zăpăcită sau tulă- mută), tuleană

    PS: încep să scriu articole de-a binelea, nu comentarii.

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 11, 2014 @ 10:17 am | Răspunde

    • tulbină se apropie admirabil de lat. tullius (“swell, flood, gush, jet”). De obicei geminata „ll” provine dintr-o combinație „lw” (sallus din *salw) sau „ln” (callis din *kaln) și așa mai departe.

      Comentariu de Sorin5780 — aprilie 11, 2014 @ 3:40 pm | Răspunde

    • Uite planta cu fructe: http://newfs.s3.amazonaws.com/taxon-images-1000s1000/Gentianaceae/centaurium-erythraea-fr-fgiordana2.jpg

      ”Bush” poate să fie, ca atâtea altele, mai greu ”ball-shaped obj.”, dar ne ajută imaginația.

      Comentariu de Roderick — aprilie 11, 2014 @ 11:17 pm | Răspunde

    • tulí (-lésc, -ít), vb. – 1. A coborî, a veni la vale din munți, a veni în jos. – 2. A se duce, a merge. – 3. A fugi, a o șterge.

      Verbul „a o tuli” este interesant din două perspective diametral opuse. Una ar fi să avem verbul aromânesc a o turi (turesc, turem), ce stă probabil la baza geticul Tyras și o serie de alte hidronime ardelenești cu tema *tur. A doua ar fi să avem un coradical prefixat (t-) al verbului alb. ul
      https://en.wiktionary.org/wiki/ul#Etymology
      Am dat un întreg compendiu de coradicale aici: https://toponime.wordpress.com/2013/02/06/hula/

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 14, 2016 @ 12:35 pm | Răspunde

    • Tulcea, cu forma pre-otomană Tul, se tălmăcea ”deal” într-o limbă celtică din vechea Basarabie (în antichitate). Nu știu dacă atunci am găsit corespondentul său în limbile celtice insulare, dar ….wait no more.
      galez tyle = hill , ascent https://www.ordnancesurvey.co.uk/resources/historical-map-resources/welsh-t-y.html
      y nu se pronunță mereu la fel. Uneori aud un [ă].

      Sunt mai multe cuvinte britonice (p-celtic) care ar putea fi înrudite cu cele din Balcani și România. Găsisem și un galez sau vechi britonic ”din” (cetate, oraș), caz particular față de mai obișnuitul pan-celtic dun (înlocuit de v.Eng. -tun =town).

      uwch = above , over (rus.очень = foarte, rom. -oc, -oacă, d’oceș, ocesc, etc.)
      uchaf adj upper , highest
      uchel = adj. high
      twll nm tyllau pl hole , pit
      talch = fragment , pounded grain (a stâlci)
      tom , tomen = pile , muck-heap , mound , hillock (Lat.Tumulus, get.Tomis?)

      Comentariu de Sorin5780 — mai 13, 2018 @ 1:40 pm | Răspunde

  2. Unii cred că tulbela e „lesser centaury”, adică Centaurium pulchellum http://en.wiktionary.org/wiki/tulbela
    Dacă e țintaură (erythreum) ar merge un dacic tulb- similar cu această mențiune : „Old Indian: Tula-n `tuft of grass or reeds, panicle of a flower or plant”
    Adică „mănunchi, buchet”, cam ca sensul lui steblă din lb.slave.
    Sinonimul ghințurea e iar interesant, poate vine laolaltă cu ghimpe dintr-un radical comun. La fel și țintaulă, cu rotacizare țintaură, ar avea un sens ca „înțepătoare” (*k’net-, *k’ent- (-th-) to pierce) http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aintaur%C4%83

    Care o fi sursa cea mai sigură pentru denumiri! http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=stiinta&fisier=Plantele_medicinale_dacice

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 11, 2014 @ 4:19 pm | Răspunde

  3. alb. tamlë ‘sour milk’ (lapte acru) > PIE om- ”raw, bitter” (t- este un prefix augmentativ; cred că are și forma të- uneori)

    zară (der.a se zărui), zarzăr, alb. dhallë > PIE*g’hel- ‘gall’ (fiere)

    zară= Zer/zăr (1, 5). 3 Lapte bătut. 4 (Mol) Brânzeturi.

    Comentariu de Sorin5780 — decembrie 10, 2017 @ 1:19 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: