Istoriile lui Roderick

Iulie 11, 2013

Duodela

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:22 pm

DuodelaAchillea millefolium, coada șoricelului în lista plantelor dacice a lui Dioscoride. Dacă explicația de mai jos e bună, am aflat un cuvânt deosebit de interesant din limba dacă.

Duodela ar putea traduce fidel latinul ”millefolium” (o mie de frunze). Formantul -dela corespunde cuvintelor celte însemnând ”frunză”: breton deil , v.bret. dol , galez dail, irlandez duille. În galeză, planta este milddail = millefolium.

După cum scrie etymonline.com, ”There was no general Indo-European word for „thousand.” ”

Acest duo- ar putea însemna o mie în limba dacă ; sau, poate, ”foarte multe”.

De unde provine? Poate PIE (deu-2 , dou-) : du- ”to worship; mighty”.

Despre engl. thousand, pe etymonline.com: ”…probably ultimately a compound with indefinite meaning „several hundred” or „a great multitude” (with first element perhaps related to Sanskrit tawas „strong, force”). ”

 

2 comentarii »

  1. Mă gândeam -mai mult într-o doară- la numele satului Deveselu și am găsit ceva interesant. Aș fi zis la început că Deve-selu conține bulgarul selo ”sat”, dar foarte probabil nu e așa.

    Numele ar putea fi tot slav, dar legat de bulg. devesíl ”leuștean”, rus девеси́л ”iarbă mare, Inula helenica”, pol. dziewięsil̃.

    Explicația din dicționarul lui Vasmer este -prin prisma google translate- cu totul fascinantă și o citez aici în original, pentru că nu cunosc limba rusă:

    ”Первонач. из основы на согласный *devę- (см. де́вять) и си́ла. Ср. нем. Neunkraft – растение „Achillea millefolium”, „Tussilago alba” и др. (Бернекер, там же; Mi. EW 43; Преобр. 1, 176; Соболевский, РФВ 64, 155; Савинов, РФВ 21, 18). Это растение считалось действенным средством против чумы (Френкель, ZfslPh 13, 217).”

    Planta Achillea millefolium, coada șoricelului, duodela dacică, este germ. Neunkraft.
    Rădăcina PIE *(e)newem ”9, nouă” a dat proto-balticul *dew-īn- și proto-slavul *devę̄tь ; dintr-un *devę- ”9” , plus un cuvânt însemnând ”putere”, provine acest ”devesil”, cf. germ. Neunkraft.

    E posibil ca duodela să fie un compus pe același ”calapod”? În acest caz, dacă și forma cuvântului e puțin coruptă, chiar și separarea e dificilă.

    Dacă luăm ca referință alb. nɛndɛ ”nouă”, e posibil ca în ”duodela” 9 să fie duod- (formă posibil coruptă), iar -ela să reflecte PIE el-6 (Pok.) ”to drive, to move” ori mai degrabă *al- ”enthusiasm” (v.engl. ellen `strength, power, vigour, valour, courage, fortitude’).
    Dacă acel *devę- ”9” (?) a ajuns în dacă doar du-/duo-, pentru a doua parte (însemnând ”putere”) originea ar putea fi *del(w)- ”to work up” (v.gr. dai̯dalon ”ornament, operă de artă”), PIE *dhel- ”luminos” (?) ori poate chiar PIE *oid- ”to swell, strong” ( sb. ijèditi ”a se înfuria”, lit. aidinti ”a se irita”; *du-oidela?)

    În afară de acestea, atrage atenția chiar v.gr. dai̯dalon ”podoabă, ornament”; ar fi un nume potrivit pentru o floare, fie ea și coada-șoricelului.

    E posibil ca numele plantei să fi suferit chiar în limba vorbită o confuzie cu -dela ”frunză”.

    Însă toate variantele din acest comentariu mi se par ceva mai puțin probabile decât versiunea din articol.

    Comentariu de Roderick — August 29, 2013 @ 1:24 pm | Răspunde

  2. Dacomanul acesta spune că duodela s-a păstrat sub numele dudel, dar nu știu dacă există cu adevărat: http://www.revistatransilvania.ro/arhiva/2003/pdf/numarul8-9/art16_arutela_arudela_terra_aruteliensis_arudeliensis-arudeal_ardeal_Tara_ardelenilor_Tara_ardealului.pdf

    Eu cred că trebuie înțeles în nota termenului nostru, coada șoricelului, ca o traducere, măcar pe jumătate, a corespondentului dacic. De asta cred că *duaș era un adj. ce se traducea rapid și/sau vivace, abia apoi cel de șoricel. Nu exclud nici un un înțeles avid, pe baza adjectivului duios(sensul nr.5 din DER). https://dexonline.ro/definitie/duios

    Atrag atenție asupra vechiul sens al adj. duios, mișcător, care era „bogat atestat între sec.XVII-XIX” și foarte probabil este baza pe care s-a resemantizat („moving, emotional, sweat”). Nu accept lat.*doliosus pentru că semantismul moștenirilor latine sunt complet diferite de ale noastre: it. dogliosus (trist) , friulian dulios (dureros). Am primit deja „durerea” de la ei, poate și dorul, acum ajunge. :)

    Un dacism din numeroasele rădăcini care încep cu *d privitor la mișcare, fugă, pasiune ar fi nimerit.
    De obicei „fugăreala” era folosită pentru a transpune rutul la animale, monta, împerecherea (ex: goneală)

    N-am observat până acum, dar în Trans.de vest era și sensul „avid, dornic”. E chiar sensul de bază după care se reconstruiește o familie lexicală mai mare: të dua – „I want you/love you” ( arom.vrută).
    https://en.wiktionary.org/wiki/dua#Etymology_1

    PIE (deu-2 , dou-) : du- ”to worship; mighty”.(din articol) s-ar compara cu rad. *wen- to wish, love (eng.wish, lat.veneror) în materie de semantism. https://en.wiktionary.org/wiki/veneror#Latin

    PS: unde-i toponimul dacic Duiana? https://en.wiktionary.org/wiki/ndyj
    un coradical *duia (baltă) ar explica o construcție duodela

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 20, 2015 @ 3:58 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: