Istoriile lui Roderick

iulie 12, 2013

Rathibida

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:34 pm

Rathibida e planta dacică din lista lui Dioscoride, identificată cu Aster amellus.

Ratibida este numele dat -din motive, se spune, necunoscute- tot unui gen de asteracee din America de Nord de către botanistul-aventurier Constantine Samuel Rafinesque (1783-1840). Se spune că adesea botanistul dădea nume curioase și inexplicabile noilor specii; foarte probabil că Rafinesque nu era străin de textele lui Dioscoride, mai ales că avea și preocupări lingvistice. Dacă motivul e altul, cu atât mai interesant.

*

Poate prea puțin probabil, dar foarte interesant ar fi ca rathibida să însemne ”stea”, sau ”steluță”, cf. denumirilor în latină și română. Rathi- poate cf. sanscr.  rā́trī  „noapte” (din PIE *lāt-); ratri-ja  ”night-born” ar însemna stea (o stea anume?); -bida , poate din PIE *weid- ”to see” , din care provin galezul gwyn, bret. gwenn , v.irl. fynd ”alb” ( cu totul improbabil să fie legat de numele baltice sau slave ale stelei (gvezda/zvezda)). Dacă rathibida înseamnă (??) ”stea”, s-ar putea traduce prin ”ceea ce se vede/strălucește noaptea”. Dioscorides spune dealtfel că florile ei lucesc noaptea, ceea ce -independent de sensul de ”stea”- ar putea explica numele, cf. rădăcinilor IE de mai sus !

Mai degrabă, însă, rathi- ține de un adjectiv coloristic, cf. numelor românești: rujă vânătă, steliță vânătă, rușcă etc.

(sursa imaginii: Wikipedia)

PIE reudh- ”red”, ori  rei-2 ”variegated, speckled” ar putea să stea, cu o probabilitate mai mică sau mai mare, la baza numelui florii.

Lat. radius ” staff, stake, rod; spoke of a wheel; ray of light, beam of light” are o origine necunoscută după etymonline.com; nu e exclus să fie legat de un dacic *rath- ; roata și rotundul sunt din PIE ret(h)- ”to run, to roll”.

Dacă forma -bida este coruptă, de notat let. zieds ”floare”, lit. žíedas ”floare, culoare”, din PIE *g’eyǝ- ”to blossom out”.

O bună posibilitate este legată de un alt nume românesc al florii: vărsătoare. În această idee ar fi PIE reĝ-2, rek̂- (rek-?)  ”damp, rain” (alb. rrjeth ”a curge, a picura”).

Reamintesc posibila legătură dintre lat. amellus ( = dac rathibida) și dacul amolusta (mușețelul).

10 comentarii »

  1. De ce oare îi spune „vărsătoare”? (sau gălățence?)
    Avem rață – „ploscă, urinar”, un cuvînt bizar.. Mai avem „a da apă la rațe / boboci(a vomita, a vărsa). N-am priceput niciodată sensul; ce legătură are cu vomitatul? Poate pentru că și-a pierdut sensul original și e pură etimologie populară.

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 13, 2013 @ 5:51 am | Răspunde

    • râgâi, eructație, din PIE *(e)reug- ”to vomit” poate fi și el vag legat de ”a da la rațe”.
      Dar ”a da apă la șoareci”? să fie legat de engl. ”sore” , sau de ”sour”? :)

      Comentariu de Roderick — iulie 13, 2013 @ 7:26 pm | Răspunde

    • plosca-urinar este la sârbi gâscă (guska), deci e vorba de o asociere cu pasărea palmipedă

      Comentariu de Roderick — iulie 26, 2013 @ 7:55 pm | Răspunde

    • STELÍȚĂ s. (BOT.; Aster amellus) (reg.) gălățence (pl.), rușcă, scânteiuțe (pl.), stelișoară, vărsătoare, flori-cojocărești (pl.), flori-de-Ierusalim (pl.), iarba-vântului, ochiul-boului, rujă-de-toamnă, rujă-vânătă.

      ”Habitat
      The typical habitat is rocky limy areas, the edges of the bushes and copses, but also the sub-alpine meadows, marshy places and lake sides. It prefers calcareous and slightly dry substrate with basic pH and low nutritional value, at an altitude of 0–800 metres (0–2,625 ft) above sea level.”
      https://en.wikipedia.org/wiki/Aster_amellus

      Am spus mai demult că râtul este autohton datorită Alb.(Gheg) rîtë ”umed, ud”. Nu cumva vărsătoare și gălățence trimit cumva spre habitatul său (”sub-alpine meadows, marshy places and lake sides.”)?
      Am vorbit în trecut despre toponimele Galați, descrise doar prin analogie cu vb. a îngăla (der.îngălat; vezi și reg.galdă, găldău) locuri udate bine, nămolite, deci mă întreb dacă gălățencele trimit iar spre acest cadru geografic. ”Vărsătoarea” putea fi folosit ca vomitiv (a vărsa): The roots are anti-inflammatory, antitussive, depurative, haemostatic and pectoral. They are used in the treatment of coughs, pulmonary affections and malaria[240]. The root juice is used internally in Nepal to treat indigestion and externally to treat boils[272].
      https://pfaf.org/user/Plant.aspx?LatinName=Aster+amellus

      La fel cred c-am gândit și rathibida cf. reg. rât și vb.a săbădi (a întârzia undeva mai multă vreme), despărțit de mine în să-bădi cf. Eng. abide, Old English ābīdan (“to abide, wait, remain, delay, remain behind; survive; wait for, await; expect”). Era o fantezie!
      https://en.wiktionary.org/wiki/abide#Etymology
      https://www.etymonline.com/word/bide?ref=etymonline_crossreference

      Altă ipoteză, pentru că-mi place a specula astfel, ar fi să avem prin rujă-vânătă sau chiar ”steliță vânătă”, un decalc din dacicul Rathibida/Rathibis. Adică *rathi- s-ar traduce ”vânăt”, iar *bide „steluță” sau „scânteiuță” (*bhā- shine).
      Cf. speculației din articolul de mai sus, Rathíbida ar trebui să fie „scânteia nopții” (sau steluța nopții), ceea ce ar însemna că *rath- este noaptea dacilor (-i GEN. cf. accentului din textul greacesc), dar speculez și eu peste: să fie originalul tracic *rabithís, adică să trimită spre un dacic *rabis/-ia (=rabie) + suf. -ithís, -ithía; [th] ar fi o convenție fonetică grecească pentru o africată [ț] (în Albaneză cred că apare drept -ës).

      Rathíbida
      „Ciobanii o folosesc în amestec cu grăsime râncedă de porc, împotriva muşcăturilor de câini turbaţi.” http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=stiinta&fisier=Plantele_medicinale_dacice

      PIE *rebh-1 ”to move, hurry”: Oss. räväg ”rapid”, Pers. raf `atac, luptă”, Dac. Rhabon(?), tă-răboi (=răscoală).
      PIE *rabʰ- ”to rage, be furious”: v.ind. rabhasá (”violent, fierce”), rábhas (“violence, energy, zeal”), sáṁ-rabdha (`enraged, furious’), Lat. rabiēs („rage, madness”), vb. rabiō, rabere, reg.râmboi (om nervos, impulsiv, răutăcios, bătăuş) cf. Alb. rrëmbyer (impetuos, înflăcărat)
      rabol – (Valea Jiului) 1.om/animal rabol- impulsiv; 2.cal rabol- cal nărăvaș; 3. vânt rabol- vânt turbat.

      Comentariu de Sorin5780 — februarie 13, 2019 @ 3:56 pm | Răspunde

      • Dacă are vreo legătură cu lat. rabies, e vorba de o metateză dintr-un *rabithida, ori o eroare de transcriere. De obs. că rădăcina a dat doar în latină sensul specific de rabie, turbare, deci î.a.c. *rabithida ar putea deriva dintr-o rădăcină latină.
        Un cuvânt pur latin ar fi *rabicida; să meargă confuzia până la o transcriere greșită a acestui cuvânt?

        Din descrierea dată acolo nu se înțelege dacă ciobanii o folosesc ca repelent (mirosul ei îndepărtând câinii), ori tratament (inutil, pe cât se pare).
        În română lat. rabies ar fi devenit, probabil, *râie; această coincidență explicând dispariția cuvântului.

        Comentariu de Roderick — februarie 13, 2019 @ 8:09 pm | Răspunde

        • O metateză din rabiēs (*raibă) ar fi putut asigura păstrarea sa, dar câte exemple de astfel de metateze mai sunt afară de roib? S-a păstrat în cuvintele noastre sufixul -iēs? Cred că se regăsește în arhaicul românie (lb.română) https://en.wiktionary.org/wiki/-ies#Etymology

          TURBARE s. (MED.) rabie, (pop.) turbă, (înv.) turbăciune. (Bolnav de ~.)
          turbare s. v. CIUMĂFAIE. FURIE. ÎNVERȘUNARE. LAUR. MÎNIE.

          Rar foarte ar mai fi și turbează, probabil dintr-o zonă dacică, căci și sufixul cred că-i autohton.

          Comentariu de Sorin5780 — aprilie 22, 2019 @ 7:52 am | Răspunde

      • E posibil să avem un sufix -ol în mațol, rabol și marghiol (=alb.margjur, margur) sau e alt sufix disimulat datorită prezenței lui /r/ în prima silabă? E un sufix -olus în latină care se rotacizează în străromână, însă o variantă geto-dacică pe linie PIE e posibil să nu se rotacizeze. Lt. -olus este o var.a sufixului diminutival -ulus, dar e și un sufix derivativ în limbile romanice surori (sp.criollo din vb.cria, dial.it.rabolo?). https://en.wiktionary.org/wiki/-olus#Latin

        Rotacizarea lui /n/ e sigură și ajunge normă generală în Română și Albaneză (prin toscă), dar nu știu cât de veche este rotacizarea lui /l/.
        Alb.margur nu cred că mai cuprinde o var. a sufixului adjectival -or (ce nu mai necesită un articol prepus, ca-n adjectivele normale), ci este terminația de participiu, rotacizată în dialectul tosc. Am discutat posibilitatea de a avea și noi ceva similar (rotacizat și nerotacizat).

        Comentariu de Sorin5780 — aprilie 16, 2019 @ 7:51 am | Răspunde

  2. Planta Galium rotundifolium se numește în franceză gaillet, iar în română răciuină (ca să vezi coincidențe cu ”gălățence” și ”rathibida”). Și ”sânziană”.

    Francezii spun că vine de la ”caille-lait”, adică ”încheagă-lapte”.

    După Scriban,
    ”răcovínă și rocovínă f., pl. e (sîrb. rus. rákovina, găoace, scoĭcă, d. rak, rac). Numele unor plante numite și: 1. merluță (álsine verna, álsine caespitosa saŭ arenaria verna), care crește pin [!] pășunĭ petroase [!]; 2. rocoțel (stellaria media saŭ álsine media), pe ale căreĭ semințe le caută păsările și maĭ ales găinile; 3. ochișor, scînteĭuță (anagallis arvensis). – Și -oínă. ” (dexonline.ro)

    Însă răciuină e doar Galium rotundifolium; cuvântul original poate fi altul decât ”rocovină”.

    Comentariu de Roderick — iulie 13, 2013 @ 6:56 pm | Răspunde

  3. […] însă o plantă din altă familie (Aster amellus, cf. latinlexicon.org); v. și articolele https://hroderic.wordpress.com/2013/07/12/rathibida/, https://hroderic.wordpress.com/2013/06/22/moruna/; dacicul amolusta ar desemna […]

    Pingback de Omeluțe | Istoriile lui Roderick — ianuarie 31, 2016 @ 11:32 am | Răspunde

    • Nu crezi că răciuină semnifica rotund? *rat – *rătīuină

      răciúi, răciúiuri, s.n. (reg.) plasă de prins raci.
      De obicei, și plasa asta e rotundă?

      Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 8, 2017 @ 6:34 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: