Istoriile lui Roderick

Iulie 16, 2013

Mușețel ?

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:31 pm

În cele ce urmează consider varianta în care mușețel nu provine din ”mușat”-frumos.

Aromâna păstrează până azi ”mushatu”, dar mușețelul este ”hamomilâ”, ”lilici albâ” sau ”armenâ”.

*

În latină mușețelul este matricaria: ”Matricaria vient de matrix : « femelle, matrice » (la plante est supposée soulager les douleurs des règles)” (http://fr.wikipedia.org/wiki/Matricaire). Utilitatea mușețelului în ameliorarea durerilor menstruale este documentată din antichitate până în prezent.

În română cuvântul latin s-a păstrat în forma ”mătrice”, ”mătricea”:

mătríce (mătríci), s. f.1. (Înv.) Uter, sîn matern. – 2. Crampe la noii-născuți. – 3. (Trans., Maram.) Reumatism. – 4. (Banat) Oaie cu lapte. – 5. Mușețel (Matricaria chamomilla). – 6. Plantă, Pyrethrum parthenium. – 7. Paracherniță (Parietaria officinalis). – 8. Bobornic (Veronica officinalis). – Mr. mătrică. Lat. matricem (Pușcariu 1051; Candrea-Dens., 1072; REW 5422). E dubletul lui matrice, s. f. (uter), din fr. matrice și al lui matriță, s. f. (tipar, formă), din germ. Matrize. Der. mătricer, s. m. (Banat, cioban care păzește oile cu lapte). ”  (DER, dexonline.ro)

Dacă mușețelul românesc  este sinonim cu matricaria latină , există cel puțin trei variante de interpretarea a numelui:

-din PIE mēs- ”month” (v.ind. mā́s, mā́sa-  , alb. muai  ”lună”)

-din PIE mū̆-  ”wet, dirt, to wash” (înrudit ca formă cu lit. mūsaĩ   ”mucegai pe laptele acru”)

-din PIE musk ”genitalia”, cf. lat. matricaria

*

Ca uz extern, mușețelul tratează eczeme, ulcerații, răni purulente; poate proveni din PIE *mos- ”sore (on skin)” , din care provin engl. measles , sloven mozólj ”ulcerație de la arsură” (sau poate mai puțin probabil, din PIE meuk̂ ”to scratch, to tear” (lit.  mùšti ”a bate”) ).

Ca tratament general pentru crampe (dureri menstruale, ca și colici ale nou-născuților), poate avea la bază PIE *mō- ”to strain, to torment” (lat. moles ”efort”, rus маета́ ”corvoadă, chin”).

*

Altă variantă de interpretare poate avea la bază aspectul plantei.

Avem, de ex.,

moștóc, s.n. – Buchet, mănunchi: „Vai, bunicule, cum aș fi rupt un moștoc și l-aș fi pus în pahar” (Bilțiu 1999: 229). – Probabil din ucr. motoșka.  ”  (DRAM, dexonline.ro)

Cuvântul de mai sus ar putea fi legat de PIE *mūk(‘)- ”heap, shock” (engl. mow ).

Am putea avea și o rădăcină expresivă *muș-  ”smoc”, asemănătoare lui mot-.

15 comentarii »

  1. ///////////////////PIE musk ”genitalia”, cf. lat. matricaria///////////////////////

    În limba germană la organul feminin i se spune muschi

    http://www.dict.cc/?s=muschi

    Comentariu de sabinus — Iulie 16, 2013 @ 1:01 pm | Răspunde

  2. mușat – poate din PIE *mā- ”good, timely” ( *mā-2 la Pokorny), din care însă derivatele sunt formate doar cu -no- și cu -t- (frig. μανία ”frumoasa”, bret. mad ”bun”)

    Comentariu de Roderick — Iulie 16, 2013 @ 6:59 pm | Răspunde

  3. Mușețel ar putea fi legat de lat. mustela ”weasel”, cuvânt cu etimologie neclară, dacă înțelesul celor două cuvinte e legat de miros (cf. ”weasel”)

    Transformarea must > muș, cf. osteolum > ușor.

    Deci mușețel = aromat, mirositor.

    Avem și,

    ”MUȘINÁ, pers. 3 múșină, vb. I. Tranz. și intranz. (Reg.; despre unele animale) A adulmeca, a mirosi; a căuta. – Et. nec. ” (DEX), cu varianta ”a amușina”,

    acesta posibil corad. cu engl. muzzle, galo-rom. *musa (fr. museau, it. muso) ”bot”

    Comentariu de Roderick — Iulie 17, 2013 @ 8:35 am | Răspunde

    • Nu știu dacă are vreo legătură, însă numele ciupercii otrăvitoare „pălăria șarpelui” este Amanita muscaria. Ea e faimoasă și pentru proprietățile sale halucinogene și psihoactive datorate în special muscimolului.

      Comentariu de sabinus — Iulie 18, 2013 @ 1:28 pm | Răspunde

    • Cu sensul de aromat, dar de gust, este și planta muștar

      Comentariu de sabinus — Iulie 18, 2013 @ 1:33 pm | Răspunde

  4. mușcatélă, mușcatéle, s.f. (reg.) strugure tămâios. / francez muscat http://en.wiktionary.org/wiki/muscat#French
    TĂMÂIÓS adj. busuioc, muscat, (Ban. și Transilv.) mușcătar, mușcătareț. (Vin ~.)

    mușcată (Pelargonium odoratissimum) e cu mirosul http://dexonline.ro/definitie/mu%C8%99cat%C4%83 „with strong apple-mint scent”
    http://www.plantzafrica.com/plantnop/pelargodoratissimum.htm
    mușcatin- nucșoară. ( slav! ) sin: nucă tămîioasă.

    mușcát (est) m. și mușcátă (vest) f., pl. e (rus. muškat, fructu unuĭ copac mirositor; germ. muskat, fr. muscat, moscat). Indrușaim, o plantă geraniacee cu tulpina scurtă și cărnoasă, cu frunze rătunde [!] catifelate, cu florĭ de ordinar roșiĭ așezate în umbele micĭ, originară din sudu Africiĭ (pelargónium odoratissimum [béllulum și róseum]). Mușcatu draculuĭ. V. ruĭen.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 17, 2013 @ 12:17 pm | Răspunde

    • muscatel e de obicei legat de mosc, iar acesta ”from Sanskrit muska-s „testicle,” from mus „mouse” (so called, presumably, for resemblance; see muscle)” (etymonline.com). De fapt muSka înseamnă și altceva – pe partea feminină-, iar originea îi e în PIE *musk (cf. starling.rinet.ru)

      Sunt curios ce zicea Pokorny despre lat. mustela. (?)

      Interesant cu șoarecii (lat. mus), se spune că mușețelul îi alungă.

      Comentariu de Roderick — Iulie 17, 2013 @ 9:54 pm | Răspunde

      • Măcar sînt cele de mai sus moștenite din latină sau le-am luat de la slavi?

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 18, 2013 @ 5:00 am

    • Vezi și informațiile despre boul moscat fin Groenlanda (rudă cu bizonul american și cu yacul tibetan)

      Bou moscat = mamifer răspândit în Groenlanda și în regiunile arctice ale Americii, intermediar între oi și vitele cornute, asemănător cu boul, cu corpul acoperit cu păr des și lung, a cărui carne miroase a mosc (dex)

      După Wikipedia, acest miros este folosit pentru atragerea femelelor în timpul sezonului de împerechere

      Comentariu de sabinus — Iulie 18, 2013 @ 1:23 pm | Răspunde

  5. Mușețelul (Matricaria suaveolens) poate fi legat etimologic de verbul „a mușina” (a adulmeca, a mirosi; a căuta. – Et. nec) cum comenta cinevamai sus.
    http://en.wiktionary.org/wiki/am%C3%AB#Etymology_1
    http://en.wiktionary.org/wiki/suaveolens#Etymology

    Trebuie să fi avut încă din antichitate transformarea *adma < *amma și *amă.

    E interesant că-n albaneză, amë e paralela slavicului nostru matcă. Toate sensurile sunt acoperite, inclusiv cel de matrice (uter). Prin urmare *amol ar putea fi dacicul "uter". Avem reg. îmă (mamă, maică)

    Nu cred că dacii aveau un singur nume pentru mușețel, dar uneori poate fi simplu de ghicit citind descrierea sa: "Apare masiv pe solurile sărăturoase, pâna în toate locurile însorite și mai umede de pe lângă drumuri".
    Deci am putea avea ceva legat de alb.amull (coradical cu reg.mul/nămol) cu sufix locativ -usta : http://en.wiktionary.org/wiki/amull#Albanian

    Poate de asta nu găsim un sens pentru "morună" (mușețel). Să fie legat de moare (apă sărată;lat.moria), adică un derivat cu sufixul -un pentru "solurile sărăturoase" sau… MORÚNCĂ s. v. ogor, pârloagă?

    "morună" ar putea proveni și din IE *mar (mare,lac, apă, mlaștină) dacă discutăm de soluri mai umede, dar e un pic forțat. Totuși, cred că pot mai mult de atât. :) Mă gândesc la obsedantul regionalism maramureșan "more" (om tare frumos) din IE *mer- "bright, light, clean".
    Morună ar fi doar un alt sinonim pierdut pentru mușețel (frumușel). Sau ipotezele de aici: https://hroderic.wordpress.com/2013/06/22/moruna/
    ëmbël ”dulce” ar fi amolusta tradus ca lat. suaveolens

    Referitor la moruncă, mă gândesc la același radical *mer. Dacul de rând trebuia să elibereze o porțiune din pădurea nesfârșită ca să facă o curătură (tăietură, runc).
    lit.laukas ar fi coradical după sens cu acest moruncă.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 26, 2015 @ 11:03 pm | Răspunde

    • Revine destul de des acest sufix -un(ă). Mă mir că nu a fost remarcat sau analizat până acum.
      Alt exemplu: forúnă, forúne, s.f. (reg.) coșul casei. ?

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 26, 2015 @ 11:19 pm | Răspunde

  6. Amolusta s-ar putea tălmăci conform alb.amull (dat mai sus) și un sufix -sta (-sht la albanezi) scos din tema IE *stā- ‎(“to stand”). Acum ce o fi însemnând prefixul privativ a- ?

    https://en.wiktionary.org/wiki/amull#Albanian

    Mai ușor ar fi de tălmăcit sinonimele mușețelului și apoi să revenim în timp cu o nouă încercare pentru amolusta asta. De exemplu romonel/românică/romaniță/romonel n-au legătură cumva cu vechiul tracic *royme , *roime (NP Romaesta) și corespondentul său grecesc romaleos? Mușețelul are o acțiune imunostimulatoare.
    Erau și câteva nume muntenești Romee, Romotă, Romcea, -eni, Romșa, din temele comune Romulus, Romanus zice Constantinescu. Dar pentru Romolea (moșneni din Țara Românească), Romoleț, Romol, Romalo propune neogrecescul romaleos (robust, viguros), fără a mai aminti numele dacic Romula (faimosul sufix feminizant -ul(a), alb.ull, pe lângă faptul că era și sufix de agent).

    Probabil și Romanați era un patronimic, un nume al unei ginte locale.
    După cum s-a scris aici, mușețelul se mai numește armenâ la aromâni, deci iar numele ăsta romonel.
    https://hroderic.wordpress.com/2013/07/16/musetel/

    Dacă ar fi fost o temă comună balcanică s-ar fi păstrat și la noi, iar azi s-ar aprecia greșit originea sa din lipsa informațiilor.

    Mușețelul de grădină are un nume interesant în nordul țării: granat(ir). Și câteva sinonime bizare.
    https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_de_regionalisme_%C8%99i_arhaisme_din_Maramure%C8%99/Litera_G
    Ar traduce perfect numele științific de origine grecească, pe lângă faptul că mușețelul crește grupat, multe capitule adunate ca niște mărgele, deci e mult prea clar de ce e numit astfel. Poate și amolusta semnifca granat, iar -st e un sufix adjectival.

    Apelativul spilcuța n-a fost analizat deloc până acum.

    din PIE mū̆- ”wet, dirt, to wash” (înrudit ca formă cu lit. mūsaĩ ”mucegai pe laptele acru”)
    moșcoală (trans.) 1.murdărie 2. (fig.) rușine, ocară.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 31, 2016 @ 2:34 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: