Istoriile lui Roderick

Iulie 18, 2013

Priadila

Filed under: Uncategorized — Roderick @ 11:54 am

Priadila din lista plantelor dacice a lui Dioscoride -identificată cu Bryonia alba , mutătoarea (cf. Russu).

După Dioscoride, este recomandată în cazul epilepsiei, paraliziei și amețelilor.

Priadila e deci o plantă cățărătoare, cu cârcei. Din acest punct de vedere, e foarte interesantă asemănarea cu un cuvânt din sanscrită:

pratAna , cu sensurile: prolixity, diffuseness, ramification, epilepsy, shoot, kind of disease, tendril, plant with tendrils, tetanus, branching out.

Ținând cont de sensurile de ”prolixity”, ”diffuseness”, pratAna ar putea fi legat de PIE (s)p(h)er-2, sprei-, spreu-  ”to sprinkle, scatter”, din care provine (cf. Pokorny) engl. sprout. Sau, mai puțin probabil, de  *pert- ”twig, sprout”, dar nu pentru numele bolii.

Mi se pare însă ciudată coincidența numelui plantei cu al epilepsiei și tetanosului, putând fi vorba de o omonimie. Acestea ar putea proveni din PIE per-3 ”to hit” (v.ind. pŕ̥tanā  ”luptă, ceartă” – cf. poate rom. pricină , vechi nume al epilepsiei ?), sau PIE *(s)perǝ- ”to kick” ( sp(h)er-1 la Pokorny).

Altfel, PIE prā- ”to bend” (lat. prāvus ”strâmb”) ar putea sta -puțin probabil totuși- la baza numelor bolii și plantei.

Pria-dila ar putea fi totuși corespondentul exact -și foarte vechi- al bryoniei grecești, din două rădăcini PIE înrudite (cf. poate breuq-”to jump” vs.  preu- ”to hop, jump” în dicționarul lui Pokorny ?).

Ca remediu pentru epilepsie și paralizie mai apare în lista lui Dioscoride prodiarna ( Helleborus niger , spânzul, cf. Russu). Ar putea fi separat în pro-diarna, cf. pria-dila; nu e însă o plantă cățărătoare. Dacă numele celor două plante sunt înrudite, ”cheia” este boala pe care o vindecă.

Avem:

zîrnă (-ne), s. f.1. Plantă veninoasă, solan (Solanum nigrum). – 2. Lăsnicior (Solanum dulcamera). Sl. zrŭno „grăunte” (Tiktin; Conev 44; Candrea), din cauza formei fructului. Hasdeu se gîndea la un dacic *dierna (Col. lui Traian, 1873, 80) sau *prodiorna (Ist. critică, II, 1, 270), ipoteză care pare inutilă. Legătura cu mag. zolna (Cihac, II, 540) este improbabilă. – Der. zîrni, vb. refl. (a se zgîrci, a se strînge, a se ghemui) ca fructul, cf. pipernici (nu este probabilă legătura cu sl. zarinati „a închide”, sugerată de Cihac, II, 305). ” (DER, dexonline.ro)

și poate că Hasdeu avea dreptate!

Rămâne de văzut dacă

prui, prui, s.m. (reg.) om prost.” (DAR)

are vreo legătură cu un presupus nume dacic al cumplitei boli a epilepsiei.

Mutătoare , numele românesc al priadilei , ar putea fi nu derivat din ”a muta”, ci legat de ”mut” (= cretin, idiot, imbecil, tâmpit , cf. Dicț. de sinonime), PIE *mōw- ”dumb; foolish”.

22 comentarii »

  1. Cea mai inspirată explicație mi se pare *preu- (*prAwǝ ?) a sări, adică o explicație la faptul că e cățărătoare (mutătoare), deci n-ar mai fi albul florilor, ci vița.
    Mutătoare nu cred că are legătură cu mut. E limpede că avem un sufix de agent -tor pentru verbul „a muta”.

    Dacă cauți printre regionalisme dai peste destule derivate din IE *per- to hit. Pricină înseamnă motiv de ceartă, nu știu de ce avem sensul de epilepsie printre sinonime.
    Pro-diarna și Diernais par să se identifice.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 18, 2013 @ 3:04 pm | Răspunde

    • *preu – l-am dat doar ca exemplu pentru o posibilă alternanță pr / br la nivel IE , nu ca explicație. Nu cred că e cazul.

      Comentariu de Roderick — Iulie 18, 2013 @ 8:24 pm | Răspunde

    • poți să încerci explicația pentru ”mutătoare” și cu ”sunătoare”, dacă-ți sună bine :))

      Comentariu de Roderick — Iulie 18, 2013 @ 8:27 pm | Răspunde

      • sunătoare e un cuvînt corupt din lat.sanus/sano cu sufix -tor: „sănătoare”, sănător.
        sin: lemnie, pojarniță și altele.
        plante de leac.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 24, 2013 @ 8:23 am

      • te gîndești cumva la sonat( nebun) cu sufix -tor pentru planta nebunariță?

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 24, 2013 @ 8:50 am

  2. Prost ar fi evoluat în proto-tracicul *prasta. Cu „prui” cred că poate fi aceeași etimologie cu *prost- plain, flat, dar fără sufix respectiv : „Possibly < *pro-sth-o- (see *stā-)”.
    La fel avem lit.brolis, fără sufixul clasic în celelalte: -ter.

    Variabila „năprui” poate duce la altă explicație. Poate în loc de sufix *stā, avem prefix *ni- down, bellow http://www.etymonline.com/index.php?term=nether&allowed_in_frame=0 alb.nën- „under”(folosit și-n compoziții) ar fi ideal aici. Probabil sînt cîteva lexeme neștiute cu acest prefix. Avem pe acel për albanez, poate și acesta.
    Mi-ar fi plăcut ca năprui să aibe ac.etimologie cu lit. neprotingas/ interpretor http://en.wiktionary.org/wiki/interpret#Etymology

    Poate aveam un arhaic *pruiș sau *pruis, coradicale cu toate cele din linkul respectiv. cu pierderea normală în toate a lui -s (lat. -us) și transformarea negației ne- în nă- conform teoriei următoare: „ e, precedat de labială (p, b, f, v, m, Ì), care se transformă în ă, „dacă în silaba următoare nu exista un e, i sau un sunet muiat (numai în dialectele moldovenesc şi muntenesc şi aproape în întreg teritoriul bănățean; el nu apare în toate cuvintele în dialectul crişean-maramureşean şi lipseşte în dialectele sud-dunărene).”

    Știu că am mai împins odată ideea cu neprotingas, dar n-a intrat în capetele voastre. Dacă aveam un „plunger” altfel ar fi stat treaba. :)

    Altul: năprătít, -ă, adj. (reg.; despre boli) care copleșește, covârșește pe cineva.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 18, 2013 @ 3:54 pm | Răspunde

    • *stā- stand

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 18, 2013 @ 4:12 pm | Răspunde

    • Meștere cu plungerul, să zicem că îți ignor mereu niște ”sudisme”

      Comentariu de Roderick — Iulie 18, 2013 @ 10:00 pm | Răspunde

    • Și dacă numele de Bristena vine de la pristena, care a dat și localitatea Pristina (Priștina)?

      Comentariu de sabinus — Iulie 19, 2013 @ 1:25 pm | Răspunde

    • năprătit e doar un participiu, originalul aici: http://dexonline.ro/definitie/n%C4%83pr%C4%83ti
      Nu-i găsesc origine slavă (încă).
      Pîrvan dădea sanscritul pruth din *prawa- a sări ca posibil coradical al unor nume tracice din Balcani, dar mai ales al Prutului.

      Uneori mai găsești cîte un participiu fără alte forme: spurdát,-ă, adj. (înv.) risipit. / spúrdă s.f. (reg.) praf.

      Prefixul verbal slavic nă- se folosește cu un scop, pe cînd la noi doar împrumuturile slave de verbe îl au, dar în dacică trebuie să fi avut un rol deasemenea. Prui sau amprour nu sînt verbe, dar au prefixul acesta „nă-” care nu schimbă mare lucru :
      împroor, amprour, prour și „Pe aĭurea și năprăor și năproor”
      prui- om prost și năprui- om prost, idiot.
      Acest nă- trebuie să fi avut un sens, ori emfatic, ori era un articol separat care se atașează subiectului. Un exemplu ar fi casă și acasă, brud (vad, pod) și abrud (sl. Dobrod în aceeași zonă). Pentru „împrour, prour” are un sens temporal: arhaicul „a prour”/ „a mprour” (lat.ad) au dat amprour , în dacică ar fi fost „nă prour” fără alte discuții prea complicate, în schimb năprui nu mai e atît de clar .
      L-am considerat, pe drept zic eu, coradical cu sl.prost și lit.prastas, lipsindu-i sufixul -st (agest nu e superlativ), dar e un pic bizar: prui este s.m. , pe cînd năprui este și adj.
      Apropo, năprui sau prui circulă și-n Buzău, deci aria sa se întinde din Năsăud (Coșbuc îl folosea) pînă la întorsura Carpaților.
      Probabil că adevărul e undeva mai complicat. Ar putea fi atît articol separat, negație, cît și prefix verbal.

      Ansamensi (on/along the Samus) ..ce rol ar avea atașat subst.prui, „nearly stupid” „on stupidity” „fully stupid”?
      gr.ana- along.
      Ca articol alb. „në” are sensurile „la, pe, în, sub” etc. dar avem o suprapunere de doi radicali.
      http://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BD%D0%B0-#Russian
      http://www.lituanus.org/1991_4/91_4_06.htm

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 9, 2013 @ 9:37 am | Răspunde

      • În dicționarul de arahisme sunt mai multe cuvinte prefixate cu nă- :
        năgârd, năgârzi, s.m. (reg.) om prost, tont, nătâng. sin: năpântoc, năpârț, năgăbui, năgârlău, năplodos
        năotí, năotésc, vb. IV (reg.) 1. a se îngrămădi, a se aduna în dezordine. 2. a se arunca, a năvăli.
        năplát, năpláți, s.m. (reg.) 1. (mai ales la pl.) obadă (la roata căruței). 2. (la pl.) tălpile de la sanie. (platus? reg.plut)
        năplăitór, năplăitoáre, adj. (reg.) sufocant, înnăbușitor.
        năgădáie, năgădắi, s.f. (reg.) arătare, iazmă, pocitanie, monstru.
        năglám adv. (reg.) repede, iute, în grabă, degrabă.
        năgláb, năglábe, s.n. (reg.) sarcină de lemne, de fân. (cred că am citit ceva despre reg. glabnic- stog de fân sau fânață în Mold.)

        năhór, năhóri, adj. m. (reg.) care are doar un testicul; rânc :)

        Verbe:
        năotí, năotésc, vb. IV (reg.) 1. a se îngrămădi, a se aduna în dezordine. 2. a se arunca, a năvăli.
        năgubí, pers. 3 sg. năgubéște, vb. IV (reg.) a năpădi.
        nălăí, nălăiésc, vb. IV (reg.) a năvăli (asupra cuiva), a ataca (pe cineva).
        nădulíre, nădulíri, s.f. (reg.) 1. năvălire, năpustire. 2. năzuință, râvnă. 3. lăcomie.
        năgrábă adv. (reg.; în loc vb.) a da năgrabă = a năvăli, a se năpusti, a tăbărî (asupra cuiva)

        Suspectez un prefix arhaic dacic, dar trebui verifcat unde-s acela care nu au sens în slavă.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 22, 2015 @ 11:06 am

      • Mai demult circula informația pe un site, două, (de lingvistică), că eshimoșii au zeci de cuvinte pentru zăpadă. Unul mai șugubăț a scos o caricatură pe baza asta despre americani:
        http://languagelog.ldc.upenn.edu/nll/?p=1609

        Pe baza următoarelor cuvinte semnifică că românii s-au format cu sau printre o mulțime de proști?
        „năpântoc, năpârț, năgăbui, năgârlău, năplodos, năgârd, năprui, nătot, nătărău, etc.”

        Pe internet, azi, nu mai ai voie să-ți spui o părere informată că apare rapid câte unul să te înjure și culmea, deși-mi cenzurez conținutul, uneori, tot pe mine mă șterg, nu pe cel agresiv și injurios în limbaj.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 24, 2015 @ 9:30 am

      • Al. Teodoreanu (Păstorel) spunea că personalul localurilor nu poate avea maniere mai alese decât clientela pe care o deservește. Așa e și pe internet; adminul e șef de sală, iar clientela înjură.

        Comentariu de Roderick — Februarie 24, 2015 @ 2:36 pm

      • Cred că prefixul an- însemna „pe” la fel ca eng on (proto-germ. ana), iar azi s-ar pierde prin confuzia sau omonimia cu prefixul în-: http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=on

        Trebuie să fie o paralelă scurtă a unui prefix dacic ana sau ană, la fel ca alb.anë și në

        Probabil că şi arom. nutnir alături de umir (cf. şi a numirea « pe umer») se explică din construcţia n umir «în (pe) umăr » devenit n numir. http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1931-1933_007.pdf

        adv.încale ? https://dexonline.ro/definitie/%C3%AEncale

        Prefixul nă- din cuvintele noastre trebuie luat caz cu caz. De exemplu nă- din năgăbui este o negație a temei „a găbui”(prinde), năgârd (nătărău, care nu-i tare),
        nă- din alte cuvinte semnifica exact ce ar fi trebuit să dea dacicul ană sau un prefix cu sensul „jos” ca eng.nether.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 4, 2016 @ 5:16 am

    • Nălăucă e un construct identic cu reg.năprui:
      nălăúcă, nălăúce, s.f. (reg.) femeie proastă, nemernică. IE *lewk > proto-dacic *lauka cf. alb. lakuriq http://en.wiktionary.org/wiki/lakuriq
      Spre diferență de corespondentul albanez, termenul nostru e păstrat intact datorită accentului.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 16, 2014 @ 12:28 am | Răspunde

  3. PIE *(s)prāw- (~ -ō-) ” to squeeze into, to stretch” (Fraenckel)

    Comentariu de Roderick — Iulie 18, 2013 @ 9:00 pm | Răspunde

  4. O posibilă legătură semantică între o plantă cățărătoare și epilepsie/tetanus/paralizie este oferită de înțelesurile cuvântului ”cârcel”:

    ”cîrcél (cârcéi), s. m. – 1. Organ vegetal ca un fir în spirală propriu plantelor agățătoare. – 2. Buclă, cîrlionț, zuluf. – 3. Parazit al cîinelui (Ixodes ricinus). – 4. Contracție involuntară a mușchilor. – Var. cîrcei, cîrcea, cîrci. Probabil rezultat al contaminării lui cercel cu sl. krŭčiti „a toarce”; cf. sb. krč „cîrcel”,, krčel „cîrlig”…” (DER)

    Cârcelul cu care se agață vița și cârcelul care înțepenește mușchii.

    PIE sper-3 ”to twist” -în dicț. lui Pokorny, pe care nu l-am găsit fără s, ori pomenitul în articol PIE prā- ”to bend” (?)

    Comentariu de Roderick — Iulie 18, 2013 @ 9:58 pm | Răspunde

  5. Am regăsit citatul exact al lui Hașdeu: „păstorii mocani numesc oile negre zárne”.
    Nu s-a propus până acum un radical IE privind dacicul prodiarna și acest adj.zarne?

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 26, 2014 @ 11:14 am | Răspunde

  6. zârna poate evolua din ceva asemanator lui „solanum” cu vocalizarea lui „s” in „z” ( vezi serum – zer) si rotacismul lui l” intervocalic: -> solanum > zolanum > zulanum ( trecerea lui o la u) > zuran(rotacismul lui l intervocalic + a datorita unui eventulal schimb de gen) >zârna ( u > â in fatsa grupului n+consoana).

    Comentariu de AlxM — Mai 6, 2015 @ 1:26 pm | Răspunde

    • Probabil ”solanum” vin de la ”sol”, adică ”pământ, țătână”. Solanum ar însemna ”pământiu”

      Comentariu de sabinus — Mai 7, 2015 @ 10:29 am | Răspunde

  7. Un sinonim basarabean al mutătoarei:
    „In Basarabia, frunzele sunt folosite si impotriva furunculilor. dar e foarte probabil ca in Basarabia, ca si in alte provincii romanesti, folosirea medicala a matragunei (Atropa Belladonna) sa fie inlocuita de naparc (Bryonya dioica), planta foarte des folosita in medicina populara basarabeana. In reginea Nistrului de Jos, matraguna e eficace impotriva viermilor intestinali ai vitelor. Se pun frunze uscate si pisate pe rani.”
    http://atc-membrii-activi.blogspot.ro/2012/06/cultul-matragunei.html

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 5, 2016 @ 7:31 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: