Istoriile lui Roderick

iulie 23, 2013

Propodila, Procedila

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:50 pm

În lista lui Dioscoride, propodila sau procedila , identificată cu Potentilla reptans (cf. I.H. Crișan) sau Potentilla alba (cf. S.Olteanu).

Numele i-a fost comparat cu cel galic – Pempedula ”five – leaved”; în cele ce urmează voi oferi câteva alternative.

*

Probabil că varianta mai corectă a numelui este Propodila.

După Dioscoride, una din utilitățile ei este de a liniști durerea de dinți și a vindeca ulcerațiile gurii. De asemenea, vindecă herpesurile, umflăturile, abcesele, scrofulele și indurațiile pielii, supurațiile.

În acest sens, numele ar putea fi apropiat de let.  pur̂pêt ”putred, înmuiat, putrezit în interior”, pur̃pul̨i ”scurgere din nas”, din PIE *pArp- / *perp- ”to swell”. (vezi și articolul https://hroderic.wordpress.com/2012/11/08/parpian/ )

O altă posibilitate este ca aceste răni să fie privite ca o ”combustie”, iar prop- /proc-  să provină din PIE *pue-r ”fire”; cf. poate rom. pârpor , cu sensurile de ”pojar”, ”mana viței de vie”.

*

Un nume al plantei în română este ”scrântitoare”:

SCRÂNTITOÁRE, scrântitori, s. f. Nume dat mai multor specii de plante din familia rozaceelor, cu tulpina târâtoare, cu flori hermafrodite, mai ales galbene (Potentilla).Scrânti + suf. -toare. ”  (DEX 98, dexonline.ro)

Un fapt oarecum uimitor este etimologia necunoscută a engl. sprain ”entorsă, luxație, scrântitură”.

Dacă are legătură cu acest nume românesc, Propodila/procedila ar putea proveni din PIE prā- ”to bend” (din care s-ar putea dezvolta un sens de luxație, scrântitură) , ori per-3 ”to hit” (alb. pres ”a tăia”); sau, poate,  sper-3 ”to twist”  (originea ”spiralei”).

*

O altă posibilitate este dată de o conexiune -să-i spunem- mistică, între numele obișnuit al plantei -gr. Pentaphyllon , engl. cinquefoil – și un simbol numit ”Roza lui Venus” , care apare de exemplu și pe stema Moldovei.

Dacă planta era cumva asociată unei divinități feminine, numele ar putea fi legat de PIE *prāy- ”to like, to love” (v. gr.  prāǘ– ”to like, to love”) ; din aceeași rădăcină provine numele zeiței nordice Frigg și engl. Friday (cf. Vineri, ziua zeiței Venus). În schimb numele zeiței Freyja (cu atribute asemănătoare lui Venus) este coradical germ. Frau și provine din PIE per-2 ”to go over; over”.

Interesant e și numele latin al plantei, Potentilla (cf. potentem –puternic; dacă nu cumva e o deformare prin etimologie populară a unui mai vechi nume al plantei, legat poate de pentaphyllon, pempedula ?). După Pokorny, un posibil sens de ”putere, tărie, viață” îl are rădăcina PIE perkʷu-s ”stejar” (cf. varianta procedila ?).

*

O altă posibilitate este sinonimia cu rom. iarba-degetelor (Potentilla reptans). Nu e neapărat nevoie să găsim în numele dacic al plantei sensul de ”5”, ca în cel galic.

Cf. starling.rinet.ru, există o rădăcină eurasiatică *pVrV ”finger”, din care derivă PIE  *perst- ”post, finger, peak (mountain)” (lit. pir̃štas ”deget”). E posibil ca un cuvânt dacic însemnând ”deget” să aibă aceeași origine nostratică.

De remarcat și numele sanscrit al unei plante medicinale – párpata (Mollugo pentaphylla); acesta ar proveni din PIE *parǝt- “ferigă”, dar e voba tot de o ”pentaphylla”, ca și propodila.

Pentru posibila variantă probedila , o explicație simplă ar putea fi dată de legătura cu lat. probus ”bun”, din PIE *probh- ”good, remarkable”. Probe-dila ”iarba bună”; plauzibil.

*

În cele de mai sus am admis separarea propo- (proce-, probe-) + -dila , cea mai probabilă, ținând cont de alte nume de plante dacice. Dar merită considerată și varianta pro-podila.

Reclame

7 comentarii »

  1. Probabil că dacii ar fi tradus pempedula prin pencedila. Am observat că toate numele de plante compuse cu -dila nu prezintă nici o variabilă. Ori avem deja o formă de plural în „a” la fel ca alb. ori peste tot e un sg. Pempedula trebuie să conțină un pl.
    Probedila ar putea fi un compus latino-dac, la fel ca acel kinoubolya. E vorba de sec. 3 pînă la urmă. În sansc. prabha are sensurile mighty, powerful.Dacă era dacic ar veni planta sau frunzele puterii, un genutiv în „e”. Comparabil într-un fel cu pruhă.

    Urmărește definiția prepăt în Dex care-i legat de vb. pripi :)
    sau pîrpă- coacere timpurie. Pe de-o parte am putea avea ceva legat și de alb. shpejte.

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 24, 2013 @ 6:52 am | Răspunde

    • pruhă ar putea fi influențat de un idiom slav, iar originalul să fi fost prugă, doar un alt sufix decît – bho. dacă-i așa prugă s-ar putea găsi într-un dicționar obscur. Nici pruhă nu e așa răspîndit.
      alb.shpejte ar putea fi slav, dar unul foarte vechi. s inițial nu se schimbă în împrumuturile recente.

      Comentariu de Sorin5780 — iulie 24, 2013 @ 7:08 am | Răspunde

      • Deși are numeroase coradicale slavice și toate indiciile ar indica originea sa slavică, e probabil ca prugă să fie coradical cu alb. prevë (pl.preva) = open way. track, ford. Fără a avea vreo legătură dirctă cu pruhă.

        Prugă și prevë ar fi legate de rad. pro- forward. sau *per- brake throw (lat.portus, eng.ford), dar cu altă terminație (-ab sau terminație de participiu *wo-s, cf. dava).

        Încă nu le este clar nici lingviștilor cum se transmite *bh intervocalic în albaneză. Uneori îl dau ca b (rrebe), alteori zic ei ar fi dat v: trevë (“country, region, village”=regiune, provincie, sat) din *trab-, *treb- (“beam, rafter, roof; dwelling, room, village”).
        Vezi și treoaș, trăoaș (< *trav- ) ''fânaț îngrădit; cel mai bun pământ de lângă casă''.
        https://en.wiktionary.org/wiki/thorp#Etymology

        În trecut am zis că *trab- se derivă precum reg.pociumb în vestul țării și probabil am dreptate, dar la fel de bine putem avea și pământ îngrășat cf. rad. *sterg', sterc' (“manure, dung; to sully, decay”= gunoi de grajd, bălegar; a murdări, descompunere) – alb.trashë, gros, gras; lit.trąšus (gras, sol fertil), lit. tręšiama (fertilizat), trąšumas (fertilitate), įtręšti (a fertiliza, balegă).

        Comentariu de Sorin5780 — august 10, 2017 @ 9:01 am | Răspunde

    • Sensul derivatului latin, probus, mi s-a părut mai potrivit pentru numele plantei decât al celui sanscrit, dar nu m-am referit la un compus latino-dac. Cuvântul dacic ar fi fost foarte asemănător î.a.c. cu cel latin (și sanscrit).

      Comentariu de Roderick — iulie 24, 2013 @ 6:47 pm | Răspunde

    • Este mai mult decât probabil să avem un caz de genitiv (singular) în -o dezvoltat pe baza terminației de ablativ (-ad, -od sau -ād) privind această „propodila”, similar celui în „-a” din limbile balto-slave sau -o la celtiberi.
      pag.24: http://books.google.ro/books?id=fdqk4vXqntgC&pg=PA16&lpg=PA16&dq=celts+from+slovakia&source=bl&ots=OY6AAKfCj5&sig=TGq5yEbZGp8z4pjyMMROg0AmT4c&hl=ro&sa=X&ei=gRooU-rJEcTgygOok4GgAg&ved=0CHoQ6AEwCg#v=onepage&q&f=true
      http://en.wikipedia.org/wiki/Balto-Slavic_languages

      Reamintesc probabilitatea ca Brentopara să se traducă cetatea cascadei(estuarului) sau ce anume numește exact acel *brenta(s). Atele: Marcodava, Petrodava,

      Comentariu de Sorin5780 — martie 18, 2014 @ 10:23 pm | Răspunde

  2. În ”Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei”, mitropolitul Dosoftei afirmă prezența planetei Venus (”Roza lui Venus”) pe stema Moldovei:

    ”Pentr-aceea-ș poartă cunună de aur
    Într-a sale coarne, în cele de taur.
    Stau împregiur dânsă trei planite-n hoarbă,
    Soarele și Luna, și Venus, podoabă.
    Din ce să-nsămnează țara că rodește
    În tot feli de hrană, de le prisosește.”

    Comentariu de Roderick — februarie 22, 2016 @ 9:05 pm | Răspunde

  3. Cred că posibilul prefix pro- este prezent în mai multe denumiri de plante, dar nu-mi dau seama la ce se alipește în cazul dialectelor geto-dacice. Prodiorna (Helleborus niger), deși este demult alăturată acelui mocn. zarnă (negru), nu cred că are vreo legătură etimologică.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Helleborus_niger
    https://dexonline.ro/definitie/Helleborus%20niger

    Unde răsare floarea asta mai exact. În primul link nu specifică și România, dar ar fi interesant de aflat dacă nu cumva avem și noi o legendă mitologică similară celei atribuite apariției ghiocelului (diurel) din stropii de sânge ai lui Făt-Frumos.
    Prodiorna ar putea fi lacrimele Ilenei-Cosânzeana:
    Helleborus niger is commonly called the Christmas rose, due to an old legend that it sprouted in the snow from the tears of a young girl who had no gift to give the Christ child in Bethlehem.[2]

    Nu-s sigur încă, dar eu aș asemăna prodiorna cu reg.muntean diurel prin numire. Am amintit acel reg.ziori (roură; Eng.dew =rouă; tosk.djersë, gheg.dirsë =sudoare) care pare tot mai interesant prin prisma poveștii de mai sus. Dacă e vorba de faptul că-i toxică, doar zârna (var.zerna) și zârnoáică (vrăjitoare) ar putea fi coradicale:
    In the Middle Ages, people strewed the flowers on the floors of their homes to drive out evil influences.[citation needed] They blessed their animals with it and used it to ward off the power of witches. These same people believed, however, that witches employed the herb in their spells and that sorcerers tossed the powdered herb into the air around them to make themselves invisible.

    Regional prefixul pro- se atașează verbelor, deci prodiorna și propodila, procedila ar putea surprinde câteva derivate verbale.

    Comentariu de Sorin5780 — martie 6, 2018 @ 11:26 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: